de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse
Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.
Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.
Decizie strategică
‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.
Semnal pentru vecini
Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.
Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Transfer în 2019
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.
Siria, poligon de testare a armelor
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.
Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | nov. 19, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul TANAP, obiectiv strategic pentru Ucraina
Autoritatile de la Kiev sunt gata să participe la realizarea proiectului gazoductului TANAP, a declarat ministrul energiei și industriei cărbunelui din Ucraina, Eduard Stavițkii, citat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform lui, propunerea respectivă a fost făcută de către partea ucraineană în cadrul negocierilor azero-ucrainene din 18 noiembrie, care au avut loc cu ocazia vizitei oficiale în Ucraina a președintelui Azerbaidjanului, Ilham Alyev. „În cadrul negocierilor este analizată posibilitatea participării a Ucrainei la TANAP. Noi am propus varianta participării Ucrainei, atât ca o componentă investițională, cât și participarea companiilor noastre producătoare de conducte. De asemenea am propus construirea unei rețele noi, care să includă rețeaua noastră existentă de transport al gazului și depozitele din vestul țării”, a declarat Stavițkii. Acesta s-a arătat încrezător că în reuşita acestui proiectul sunt interesate şi alte state, inclusiv Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și ţări membre UE.
Negocieri dificile
Referindu-se la perspectivele importului de gaz lichefiat din Azerbaidjan, Stavițkii a fost nevoit să recunoască că această problemă nu a fost discutată la negocieri, dar că, în curând, va fi creat un grup de lucru car va gestiona această problemă.
Reamintim că în luna iunie 2013, ministrul energiei și industriilor din Azerbaidjan, Natig Alyev, a declarat că țara sa nu este interesată de participarea Ucrainei la cosntrucția goazoductului Transanatolic (TANAP). „TANAP este gazoductul unor state producătoare de gaz. Eu nu văd beneficiile pariticipării Ucrainei la acest proeict. Ucraina nu este un producător de gaze, iar pe teritoriul său trec mai multe gazoducte”, a declarat acesta.
Axă energetică Ankara-Baku
În decembrie 2011, Azerbaidjanul și Republica Turcia au semnat un memorandum pentru crearea unui consorțiu pentru cosntrucția gazoductului Transanatolic. Conducta, cu o lungime de 2000 km, este planificată să treacă din Azerbaidjan, prin Georgia spre Turcia, iar de acolo, mai departe în statele UE. Capacitatea sa inițială va fi de 16 miliarde mc de gaze pe an, dintre care 6 miliarde vor fi utilizați de consumatorii turci, iar restul de 10 miliarde vor fi livrate consumatorilor europeni. În etapa a doua, este planificată creșterea capacității gazoductului până la 24 de miliardr mc/an. TANAP este planificat să fie dat în exploatare în 2017, iar costurile estimative sunt de aăroximativ 6 miliarde USD.
Speranţe ucrainene
Pentru prima dată despre intenția Ucrainei de a se implica în proiectul TANAP a vorbit în toamna anului 2012 premierul ucrainean, Nicolai Azarov. Conform ministrului Energetiei de atunci, Iurii Boiko, Ucraina a propus participarea la TANAP prin posibilitatea transportarea gazului până în Bulgaria, apoi prin România, în Ucraina. „Noi dispunem de argumente solide, deoarece practic toată infrastructura din Turcia spre hotarele noastre este gata”, a declarat Boiko. Totodata, ambasadorul Ucrainei în Turcia, Serghei Korsunskii, a declarat atunci că Turcia susține participarea Ucrainei în proiect, dar mai rămâne de convins Azerbaidjanul.
de Isac Mihai | nov. 2, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia si Georgia continua razboiul diplomatic
La inaugurara noului președinte al Georgiei, Giorgi Margvelașhvili, nu vor participa reprezentanți oficiali ai Federației Ruse, a declarat ministrul de externe al Georgiei, Maia Panjikidze, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Noi am anunțat lista statelor carora le-au fost trimise invitații la ceremonia de inaugurare. Aceste sunt statele Uniuniii Europene, NATO, Parteneriatului Estic și statele care nu fac parte din organizațiile respective, dar care au reprezentanțe diplomatice la Tbilisi. Rusia nu intră în nicio categorie de mai sus”, a declarat Panjikidze.
Declaratie prezidentiala
Ceremonia inaugurării noului președinte al Georgiei, Giorgi Margvelașvili, este planificată pentru data de 17 noiembrie 2013. Acesta a făcut deja primile declarație în care a asigurat că va continua politica de eurointegrare a țării, dar va menține relații constructive cu Rusia. „Noi am fixat un vector corect în relațiile cu Rusia, în pofida greutăților și a faptului că nu avem relații diplomatice cu Rusia”, a declarat el, subliniind progresul în relațiile dintre cele două state și rolul pe care l-a avut în procesul respectiv reprezentantul special al premierului georgian. „Există și al doilea format de negocieri – dialogul de la Geneva, care trebuie intensificate”, a continuat proaspătul președinte.
Status quo pentru Abhazia si Osetia de Sud
„Acestea sunt niște relații complicate, dar noi declarăm ferm că din partea noastră nu va fi nicio agresivitate, iar relațiile vor fi cosntructive”, a adăugat Margvelașvili. Totodată, el a mai menționat că Georgia va continua politica de nerecunoaștere a teritoriilor care nu sunt controlate de Georgia – Abhazia și Osetia de Sud.
Reamintim că Georgia și Rusia nu au relații diplomatice directe, iar interesele acestor stat sunt reprezentate de ambasadele Elveției din Tbilisi și respectiv, Moscova.
Discurs razboinic
Reamintim ca noul presedinte al Georgiei, Giorgi Margvelașvili, va prelua stafeta de la Mihail Saakaşvilli, cunoscut drept unul dintre cei mai dusmani ai politicii promovate de Kremlin. Fostul lider georgian declara recent, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a ONU, pe marginea acţiunilor recente ale Federaţiei Ruse faţă de vecinii săi, ca „Armenia a fost scufundată, Republica Moldova este blocată, Ucraina se află sub atac, Azerbaidjanul se confruntă cu presiuni extraordinare, iar Georgia rămâne ocupată”.
„Ţările vecine în criză constantă. Asta este ceea ce-şi doreşte Kremlinul. Moscova respinge categoric ideea unor guverne puternice în Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, chiar şi în cele care încă mai încearcă să fie prietenoase cu Federaţia Rusă”, a declarat Mihail Saakaşvilli în ultimul său discurs la ONU în calitate de președinte al Georgiei.
de Marcu Viadi | oct. 9, 2013 | Caucaz, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Azerii sunt asteptati miercuri la urne pentru alegerea presedintelui, un scrutin atent supravegheat, in care actualul sef al statului Ilham Aliev, care a exercitat deja doua mandate dupa ce i-a succedat tatalui sau in functie, in 2003, este prezentat ca principalul favorit cu o cota de 80% din intentiile de vot, relateaza presa azera, preluata de Karadeniz Press. „Alegerile prezidentiale se desfasoara in mod activ”, s-a felicitat seful Comisiei Electorale Centrale, Mazahir Panahov, dupa inceperea votului. Presa occidentala scrie ca in aceasta tara campania electorala a fost aproape invizibila in aceasta tara bogata in hidrocarburi, afisele ocupând doar locuri agreate, in timp ce televiziunea nationala, puternic controlata, a tratat foarte putin scrutinul. De asemenea, opozitia denunta un val de reprimare inainte de alegeri, in care s-au inscris zece candidati pentru functia de presedinte a acestei foste republici sovietice din Caucazul de Sud. Presedintele in exercitiu Ilham Aliev, in vârsta de 51 de ani, este considerat drept câstigator cert in alegerile prezidentiale, ultimele sondaje acordandu-i 80% din intentiile de vot, cu mult in fata celorlalti noua candidati. Aliev, care l-a succedat pe tatal sau in 2003 si a fost reales in 2008 pentru un al doilea mandat de cinci ani, dupa care a reusit in 2009, prin referendum, sa anuleze restrictia constitutionala ce limita la doua numarul mandatelor prezidentiale exercitate consecutiv, nu a depus eforturi prea mari pentru a-si face campanie. Sustinatorii sai afirma ca rezultatele economice pe care le-a obtinut vorbesc in locul sau.
Viata mai buna din „petro-dolari”
Aliev este foarte relaxat datorita faptul ca o parte din miliardele de dolari provenite din vanzarea de petrol au ridicat nivelul de trai al azerilor. Opozantii au denuntat o campanie de represiune inaintea scrutinului, cu numeroase arestari si legi adoptate pentru a reduce la tacere orice critica, inclusiv pe Internet. Puterea a reprimat un val de proteste in acest an, mai ales in orasul Ismailli, unde revoltele au durat timp de mai multe zile in jurul cladirilor oficiale. Amnesty International a denuntat o „spirala a represiunii”, cu o zi inainte de prezidentiale, care a vizat „ONG-uri, presa, grupuri critice si prodemocratie, dar si partide de opozitie”. De obicei divizata, opozitia, care in mare parte a boicotat alegerile din 2008, a reusit in mai sa se inteleaga in vederea sustinerii unui candidat comun. Initial opozitia l-a propus pe scenaristul Rustam Ibraghimekov, insa Comisia Electorala Centrala a respins candidatura sa, motivând ca detine cetatenie dubla, rusa si azera. Astfel opozitia a fost nevoita sa-l prezinte pe istoricul si fostul deputat Jamil Hasanli. Acesta din urma, care a mobilizat mii de sustinatori in timpul mitingurilor, a promis sa demisioneze, in cazul in care va esua, la doi ani dupa alegeri, sa instaureze in Azerbaidjan un sistem parlamentar.
de Viorica Grecu | aug. 13, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Conditionata de criza economica profunda, Grecia cere Rusiei ca ii face reducere la factura de gaze de la Gazprom, asa cum beneficiaza si alte state europene. Premierul elen Antonis Samaras i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a pretului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, in linie cu discounturile acordate altor clienti din Europa, potrivit unor surse apropiate situatiei, citat de portalul elen Capital. Samaras si-a exprimat cererea intr-o scrisoare adresata direct presedintelui rus, notand ca pretul energiei reprezinta un factor decisiv in cresterea competitivitatii economiei Greciei si este astfel de importanta vitala pentru guvernul de la Atena. Grecia plateste Gazprom un pret cu circa 30% mai mare decat media europeana, in cadrul unui contract valabil pana in 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a incercat anul acesta sa cumpere compania de distributie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar si-a retras oferta in iunie. Castigator al procesului de vanzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-si diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au inregistrat un succes major in iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transporta in Europa gaze din Azerbaidjan si are ca punct final Italia. Consortiul care dezvolta campul gazeifer sah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca ruta de transport catre Europa conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco in care era implicata si Romania. Consortiul sah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franta) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% si TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere sah Deniz au anuntat ca vor prelua impreuna o participatie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din actiunile TAP vor ramane in posesia companiilor Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
