de Isac Mihai | oct. 23, 2022 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să îl primească pe prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care s-a declarat pregătit, cu o zi în urmă, să se deplaseze „imediat” în Turcia pentru a obţine acordul Ankarei pentru aderarea ţării sale la NATO.
Concesiuni turcești
„Noul premier suedez a cerut să fie primit. Le-am spus prietenilor noştri: Stabiliţi o întâlnire pentru ca el să vină”, a declarat şeful statului turc în timpul zborului care îl aducea dintr-o vizită oficială din Azerbaidjan.
Erdogan, care ameninţă să blocheze intrarea Suediei şi Finlandei în NATO, a avertizat din nou că parlamentul turc nu va ratifica aderarea celor două state nordice atât timp când nu vor fi onorate cererile de extrădare formulate de Ankara.
„Aceşti terorişti (…) trebuie reţinuţi şi predaţi nouă”, a declarat preşedintele turc.
Şeful statutului acuză Suedia şi Finlanda că îi protejează în special pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), considerate drept teroriste de către Ankara.
Până în acest moment, 28 de state membre – din cele 30 – ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei.
Demersuri baltice
Singurele state membre NATO care nu și-au dat acordul final sunt Ungaria şi Turcia. La summitul NATO de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat un memorandum care deschide accesul celor două state nordice la Alianţa Nord-Atlantică.
Însă preşedintele turc a ameninţat imediat cu un veto în cazul în care nu vor fi îndeplinite unele condiţii.
Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, şi-a exprimat anterior încrederea că Ungaria şi Turcia vor ratifica în curând aderarea ţării sale la NATO. După o întâlnire la Helsinki cu omologul său finlandez, Pekka Olavi Haavisto, Billstrom a declarat: „Considerăm pozitivă evoluţia din Ungaria şi apreciem că acolo, ca şi în Turcia, procesul de ratificare se va încheia în curând, când parlamentul votează asupra acestor chestiuni”.
„Nu există niciun indiciu că nu vom primi un răspuns pozitiv de la parlamentul din Budapesta”, a insistat şeful diplomaţiei suedeze.
de Isac Mihai | iul. 15, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Neagră
Moscova a declarat că va permite exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Marea Azov, dar cu condiţia să poată verifica navele pentru a exclude contrabanda cu arme, relatează mass-media rusă., citată de karadeniz-press.ro.
Presiuni rusești
‘Noi am spus nu o dată la toate nivelurile, de asemenea public, că suntem dispuşi să ajutăm la asigurarea navigării vaselor comerciale străine pentru transportul de cereale ucrainene’, a declarat şeful Departamentului Organizaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, Piotr Iliciov.
Diplomatul rus a declarat într-un interviu pentru Interfax că ‘militarii ruşi deschid zilnic coridoare umanitare din Marea Neagră şi Marea Azov’.
‘Pentru noi condiţiile de înţeles cuprind posibilitatea de a controla şi inspecta navele pentru a evita contrabanda cu arme şi un angajament al Kievului că va renunţa la provocări’, a declarat el.
Iliciov susţine că ‘Rusia nu a împiedicat şi nu împiedică transportul de grâne ucrainene pe mare’.
În acelaşi timp, diplomatul rus a subliniat că Moscova intenţionează ‘să-şi îndeplinească în continuare pe deplin obligaţiile privind furnizarea de cereale, îngrăşăminte, combustibil şi alte mărfuri de importanţă majoră’, atât în cadrul acordurilor bilaterale, cât şi al programelor de asistenţă.
‘Astfel, nu există schimbări majore în oferta globală. Problemele încep în sistemul de distribuţie a fluxurilor de mărfuri şi în livrarea producţiei’, a mai spus diplomatul rus.
Întâlnire în Turcia
În acest context, AFP transmite că experţi militari din Ucraina, Rusia şi Turcia discută miercuri la Istanbul în spatele uşilor închise posibilitatea deblocării exportului de cereale din porturile ucrainene aflate sub blocadă rusă. Aceste discuţii, pe care Ministerul Apărării turc doreşte să le păstreze ‘confidenţiale’, se desfăşoară în prezenţa unei delegaţii a Naţiunilor Unite.
Este pentru prima oară când reprezentanţi ai Moscovei şi Kievului se întâlnesc după 29 martie, la o lună de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, când delegaţiile ambelor tabere s-au întâlnit tot la Istanbul, dar fără progrese.
Timpul presează: această reuniune intervine în contextul creşterii preţurilor la alimente la nivel mondial, ceea ce agită spectrul foametei, în special în Africa.
Dar ministrul ucrainean suspectează Moscova că blochează exporturile ucrainene pentru a priva Kievul de venituri: ‘Ei ştiu că, dacă exportăm, vom primi fonduri de pe pieţele internaţionale şi asta ne va întări’, spune el.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu şi alte cereale şi aproximativ 20 de milioane de tone de grâne sunt blocate în prezent în porturile din regiunea Odesa de prezenţa navelor de război ruseşti şi a minelor amplasate de Kiev pentru a-şi apăra coastele.
Turcia, membru NATO şi care încearcă să menţină un echilibru în relaţia sa cu cele două părţi în conflict, şi-a intensificat eforturile diplomatice pentru a facilita reluarea livrărilor.
Demers diplomatic
Turcia a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la o înțelegere în negocierile despre reluarea exporturilor de grâne ucrainene prin Marea Neagră blocate de invazia rusă.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus miercuri că acordul final va fi semnat săptămâna viitoare când părțile implicate se vor întâlni din nou. Înțelegerea presupune înființarea unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi, în timp ce Turcia se va ocupa de garantarea siguranței rutelor de export pe Marea Neagră.
Turcia va înființa și un centru de coordonare împreună cu Ucraina, Rusia și ONU pentru asigurarea exporturilor de grâne, a anunțat Akar.
Șeful Biroului Președintelui Volodimir Zelenski a scris pe Twitter că misiunea centrului va fi să monitorizeze și să coordoneze navigația în siguranță pe Marea Neagră, iar președintele ucrainean a anunțat că se fac „eforturi semnificative” pentru reluarea aprovizionării piețelor mondiale cu alimente și că le mulțumește Turciei și ONU pentru ajutorul oferit.
Interfax, o agenție de știri din Rusia, l-a citat pe Piotr Iliciev, șeful de departamentului organizațiilor internaționale a Ministerului de Externe, care a spus miercuri că Rusia dorește să verifice vasele care urmează să transporte grâul din Ucraina pentru a se asigura că nu sunt folosite pentru a importa arme.
Negocieri secrete
Diplomații care au luat parte la discuții au spus că un viitor acord ar presupune traversarea apelor minate din jurul porturilor ucrainene de către vasele care transportă grânele, o încetare a focului în zonă pentru a permite circulația navelor și inspectarea mărfurilor de către Turcia, cu ajutorul ONU, pentru a alina temerile Rusiei că exporturile ar putea fi folosite pentru a face contrabandă cu arme.
O sursă din diplomația rusă a fost citată de RIA spunând că printre cerințele Rusiei se numără înlăturarea „obstacolelor din calea exporturilor” create de sancțiunile occidentale, precum cele care afectează „asigurarea navelor, logistica, serviciile de transport și operațiunile bancare”.
de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina
NATO, reuniune la Madrid
Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.
”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.
Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7 armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.
”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.
de Isac Mihai | iun. 22, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota turcă poate asigura siguranța coridoarelor
O delegaţie oficială turcă se va deplasa în această săptămână în Rusia pentru a discuta detaliile unui posibil coridor maritim sigur în Marea Neagră pentru exportul de cereale ucrainene, au afirmat surse din cadrul preşedinţiei turce, citate de mass-media internațională.
Agenţia rusă TASS a confirmat planurile de discuţii, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Blocadă navală
Si alte surse guvernamentale de la Ankara au confirmat pentru AFP că săptămâna viitoare va avea loc, În Turcia, o ‘reuniune în patru’, cu reprezentanţi ai ONU, Rusiei şi Ucrainei, în vederea organizării transportului de cereale pe Marea Neagră.
Invazia rusă în Ucraina a oprit exporturile de cereale ale Kievului pe Marea Neagră, cauzând crize la nivel global, deşi Moscova acuză pentru acestea sancţiunile occidentale. ONU a lansat un apel ambelor părţi, precum şi Turciei, vecin cu ele la Marea Neagră şi membru NATO, să convină un coridor maritim.
Ankara a avut până acum discuţii cu Moscova şi ONU cu privire la coridorul plănuit, însă a afirmat că orice acord final va necesita ca toate părţile să se întâlnească la Istanbul, de unde Turcia spune că va fi monitorizată implementarea planului.
Sursele citate de Reuters au afirmat că o întâlnire cvadripartită între Turcia, Ucraina, Rusia şi ONU va avea loc la Istanbul în săptămânile următoare, posibil cu participarea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Potrivit surselor, planul are în vedere crearea a trei coridoare din portul ucrainean Odesa la Marea Neagră, sub supervizarea Kievului, şi ca de acolo să fie transportate atât mărfuri alimentare ucrainene, cât şi ruseşti.
Planuri ambițioase
Între 30 şi 35 milioane de tone de cereale ar putea fi transportate de acolo în următoarele 6-8 luni, au afirmat sursele.
Întrebat despre acest plan, purtătorul de cuvânt al ONU, Stephan Dijarric, a răspuns că ‘discuţiile pe aceste subiecte continuă’, fără a oferi alte detalii.
Ştirea despre convorbirile viitoare a venit la o zi după ce Erdogan şi Guterres au discutat prin telefon despre planurile legate de coridor.
Administraţia lui Erdogan a transmis că acesta i-a spus secretarului general al ONU că Turcia ‘continuă eforturile’ pentru stabilirea coridorului.
Atât Ucraina, cât şi Rusia au prezentat o serie de condiţii pentru a fi de acord cu planul. În timp ce Moscova vrea ca unele sancţiuni occidentale să fie ridicate pentru a-i facilita exporturile de cereale şi îngrăşăminte, Kievul cere garanţii de securitate pentru porturile sale.
de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.
Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.
Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.
Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.
Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.
„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.
Blocaj pontic
Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.
Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.
Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.
Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Federatia Rusa, Știri, Turcia
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să revină în clubul F-35
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat sâmbătă că negocierile dintre SUA și Turcia cu privire la programul F-35 sunt „în desfășurare”, urmând ca o întâlnire să aibă loc în SUA în zilele următoare. Sursa citată a menționat că Turcia se află în prezent în negocieri cu SUA cu privire la programul avioanelor de luptă F-35.
Media turcă a relatat că oficialii turci și americani se vor întâlni în curând pentru a discuta despre programul avioanelor de luptă F-35, din care Turcia a fost exclusă după ce oficialii apărării de la Ankara au decis achiziţioneze sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400.
Negocieri dificile
„Negocierile cu Statele Unite pentru F-35 sunt în desfășurare. În zilele următoare, va avea loc o întâlnire în Statele Unite pentru a discuta problema F-35, pregătirile sunt în curs de desfășurare”, a declarat Akar, citat de agenția de stat Anadolu.
Anterior, în 2019, SUA au exclus Turcia din programul F-35 după ce Ankara a achiziționat sistemul de rachete de apărare aeriană S-400 din Rusia.
Ankara a adăugat că achiziționarea de către Turcia a sistemelor ruseşti de apărare a fost o „necesitate”, deoarece nu a putut găsi un partener NATO de la care să achiziționeze un sistem similar în condiții rezonabile.
SUA au susținut că achiziția de către Turcia a unor sisteme ruseşti de rachete a fost în contradicţie cu poziția sa de stat membru al NATO. Washingtonul a impus anul trecut sancțiuni industriei turce de apărare, ca răspuns la decizia Ankarei de a cumpăra armament din Rusia.
F-16 vs. F-35
La sfârşitul lui anului trecut, Ankara a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, împreună cu 80 de kituri de modernizare pentru flota existentă de avioane F-16 – coloana vertebrală a Forțelor Aeriene Turce.
Modernizarea flotei actuale de avioane F-16 fiind o chestiune crucială pentru Turcia până când va putea fie să construiască, fie să cumpere o aeronavă de ultimă generație.
Turcia susţine că a solicitat Statelor Unite să-i vând 40 de avioane de luptă F-16, în versiunea cea mai avansată Block 70, ca o compensaţie pentru excluderea Ankarei din programul F-35 Joint Strike Fighter.
La momentul respectiv, ministerul turc al Apărării, Hulusi Akar, a precizat că Turcia va trebui să ia în considerare alternative pentru a-și asigura securitatea, dacă Statele Unite vor răspunde negativ la solicitarea Ankarei pentru noi avioane F-16.
Supărare turcă
Turcia a amenințat în repetate rânduri că va apela la Moscova, dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16 – Ankara putând să se orienteze către o posibilă achiziţie de aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară. „Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă. (Mihai Isac)
