de Isac Mihai | aug. 20, 2022 | Balcani, Știri
O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă
O moţiune de cenzură adoptată de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, pe fondul unui acord semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă, contestat de opoziție, relatează mass-media regională. Acest act deschide calea unor tulburări politice în fosta republică iugoslavă. Adversarii Mitropoliei Ortodoxe Sârbe din Muntenegru o acuză însă că serveşte interesele Belgradului.
Război parlamentar
Moţiunea a strâns 50 de voturi, în timp ce restul aleşilor din parlament, care are 81 de locuri, au ales să boicoteze votarea moţiunii, cu excepţia unuia vot împotrivă. Votul survine la câteva luni după o altă moţiune de cenzură care a răsturnat un guvern de coaliţie în luna februarie.
„Avem nevoie de alegeri şi de un guvern stabil”, a subliniat iniţiatorul moţiunii de cenzură, deputatul Danijel Zivkovic.
Tensiunile politice sunt ridicate în Muntenegru de câteva săptămâni, fiind generate de un acord controversat, semnat între guvern şi Biserica Ortodoxă Sârbă (CPS). Acordul prevede, printre altele, reglementarea dreptului de proprietate pentru sutele de mănăstiri şi biserici ale CPS din Muntenegru, dar o parte a opiniei publice consideră că acesta nu protejează suficient interesele statului muntenegrean.
Bomba Djukanovici
Preşedintele Milo Djukanovic este de mult un adversar înverşunat al CPS şi este acuzat că doreşte să naţionalizeze proprietăţile Bisericii. Săptămâni la rând, Djukanovic, aflat acum în tabăra opoziţiei, a folosit acest acord pentru a destabiliza guvernul şi pentru a face presiuni în vederea organizării de alegeri anticipate. Arhitect al independenţei Muntenegrului, el doreşte cu orice preţ să reducă influenţa CPS şi se străduieşte să cimenteze o identitate naţională distinctă, chiar dacă aceasta înseamnă crearea unei alte biserici ortodoxe independente.
Problemele religioase, foarte sensibile în ţara balcanică devenită independentă de Serbia în 2006, sunt una din principalele cauze ale căderii ultimelor două guverne. O treime din cei 620.000 de locuitori ai ţării se identifică ca sârbi, iar unii naţionalişti neagă o identitate separată pentru Muntenegru.
CPS este instituţia religioasă dominantă, alături de o Biserică Ortodoxă Muntenegreană minoritară şi nerecunoscută de lumea ortodoxă.
de Isac Mihai | iul. 14, 2022 | Balcani, Știri
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Macedonia de Nord trebuie să continue să facă eforturi pentru a deveni membră a Uniunii Europene, în pofida unei dispute cu Bulgaria care îi blochează speranţele de aderare, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Cred că acesta este momentul pentru voi să mergeţi mai departe”, a declarat ea în faţa parlamentului de la Skopje.
Blocaj bulgar
Macedonia de Nord aşteaptă din 2008 să înceapă negocierile de aderare pentru a se alătura blocului comunitar. Statul membru UE Bulgaria blochează însă acest proces din cauza unor dispute între cele două ţări privind drepturile minorităţilor etnice, precum şi unor probleme privind limba şi diferenţe în interpretarea istoriei.
Problemele au fost parţial dezamorsate în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Franţa a prezentat o nouă propunere pe care Bulgaria o acceptă şi pe care Macedonia de Nord o percepe drept suficient de ameliorată faţă de cererile anterioare pentru a permite convorbirilor să continue.
Von der Leyen a declarat marţi că ar susţine cu entuziasm orice decizie nord-macedoneană de a relansa convorbirile cu Bulgaria, observând că ţara ar aduce „o valoare adăugată reală alianţei”.
Compromis francez
„Deja aţi demonstrat o capacitate vitală de a vă schimba societatea în mai bine. Eforturile voastre de a întări statul de drept, de a lupta împotriva corupţiei sunt lăudabile”, a subliniat şefa executivului comunitar.
Grupurile de opoziţie şi unii critici liberali sunt îngrijoraţi că acest compromis propus de Franţa lasă prea mult loc de manevră Bulgariei pentru a bloca negocierile de aderare.
„Nu există nicio îndoială că limba macedoneană este limba dumneavoastră”, a spus ea, adăugând că discuţiile bilaterale despre interpretarea istoriei nu pot fi folosite drept condiţii pentru începerea negocierilor de aderare.
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | Balcani, Știri, UE
Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat
Preşedintele bulgar Rumen Radev a anunţat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, a informat miercuri preşedinţia de la Sofia.
Radev, care candidează pentru un nou mandat la un scrutin prezidenţial ce va avea loc la aceeaşi dată, va dizolva joi parlamentul şi va numi un nou guvern interimar.
Legislativul trebuie dizolvat după ce trei grupuri parlamentare (‘Există un astfel de popor’, GERB-UDF şi ‘BSP pentru Bulgaria’) nu au reuşit să-şi îndeplinească mandatul de formare a unui cabinet.
Preşedintele este susţinut în candidatura sa de socialişti şi de formaţiunea populistă ‘Există un astfel de popor’ (ITN), condusă de fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-şi prezinte candidaţii.
Sâmbătă, Radev a declarat că organizarea celor două scrutine împreună va economisi timp şi banii contribuabililor. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Balcani, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa în Serbia şi Albania la începutul săptămânii viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert.
Merkel va fi primită luni, la Belgrad, de preşedintele sârb Aleksandar Vucic, înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile din mai multe ţări balcanice.
Marţi, şefa executivului german va pleca la Tirana pentru discuţii cu premierul albanez Edi Rama. De asemenea, ea va avea discuţii cu şefii de guvern din şase ţări din Balcanii Occidentali legate de cooperarea regională.
Angela Merkel urmează să renunţe la postul de cancelar după alegerile parlamentare din 26 septembrie din Germania, după ce a condus executivul federal timp de 16 ani. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri
Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru
Poliţia a dispersat duminică dimineaţă sute de manifestanţi muntenegreni strânşi în oraşul istoric Cetinje şi hotărâţi să împiedice întronizarea şefului Bisericii Ortodoxe sârbe (BOS, SPC fiind acronimul în limba sârbă) în Muntenegru, a relatat televiziunea publică (RTCG).
Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în piaţa centrală a orăşelului, la circa o sută de metri de o mănăstire din secolul al XV-lea, sediu al BOS din Muntenegru, unde urmează să se desfăşoare în cursul dimineţii întronizarea episcopului Joanikije, potrivit imaginilor difuzate de RTCG.
Războiul pentru autocefalie
Câteva mii de muntenegreni, care se opun întronizării lui Joanikije în mănăstirea din Cetinje, oraş considerat un simbol al statului muntenegrean, au început să sosească de câteva zile în această localitate din sudul statului.
Anunţul desfăşurării acestei întronizări în mănăstirea din vechiul oraş regal a provocat în ultimele zile tensiuni puternice în Muntenegru, unde puterea a trecut la sfârşitul lui 2020 în mâinile unui guvern considerat apropiat BOS, al cărei sediu se află la Belgrad.
Protestatarii, susţinuţi de formaţiunea politică a preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (DPS), înlăturată de la putere în urmă cu un an, au ridicat sâmbătă baricade pentru a bloca accesul maşinilor în Cetinje.
Demonstranții reprezintă diferite organizații care doresc proclamarea autocefaliei (independenței) unei biserici ortodoxe muntenegrene. Aceste demersuri sunt respinse de conducerea BOS și principalii săi aliați, Patriarhia Ortodoxă Rusă.
Conflict la nivel înalt
Protestatarii sunt hotărâţi să împiedice accesul către mănăstire al demnitarilor SPC, între care se află şi patriarhul Porfirije, sosit sâmbătă la Podgoriţa, şi care ar urma să celebreze întronizarea episcopului Joanikije.
Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.
Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime din locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi, rezultate contestate de clasa politică de la Belgrad. (K.P.)
