Turcia, in fata unei noi ere politice

Turcia, in fata unei noi ere politice

alegeri turcia

Alegerile parlamentare ce au avut loc duminica in Turcia pun capat unei perioade de 13 ani de suprematie absoluta a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), ce l-a avut ca figura dominanta pe actualul presedinte Recep Tayyip Erdogan. Daca din 2002, AKP a putut guverna si singur, de acum incolo partidul va fi nevoit sa-si gaseasca aliati in Legislativul de la Ankara. AKP a obtinut 41% din voturi, adica 259 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, urmat de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) si Partidul Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), care au obtinut 25%, respectiv 16,5% din voturi, adica 131, respectiv 82 de mandate. De asemenea, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a reusit sa treaca pragul de 10% din sufragii stabilit pentru accederea in Parlament, obtinând 12,6% din voturi si 78 de mandate. Prin urmare, partidul lui Erdogan va fi nevoit sa inceapa negocieri pentru formarea unei coalitii. Una care se anunta foarte dificila din cauza pozitiilor dure exprimate de toate celelalte partide care sunt de parere ca Erdogan a impus pe parcursul anilor o directie de semi-dictatura personala si pentru formatiunea sa. Cu toate acestea, liderii AKP au incercat sa cosmetizeze situatia dificila in care se afla si sa se prezinte triumfalist. „Toata lumea ar trebui sa vada ca AKP este câstigatorul si liderul acestor alegeri”, a afirmat premierul Ahmet Davutoglu intr-un discurs tinut in fata sustinatorilor de la balconul sediului AKP din Ankara. „Nimeni nu ar trebui sa incerce sa construiasca o victorie din alegeri pe care le-au pierdut”, a subliniat el.

Toti refuza AKP, urmeaza anticipate?

Pe de alta parte, liderii din fosta opozitie nu sunt dispusi sa vina la guvernare alaturi de AKP, cel putin nu fara o serie dura de negocieri care va diminua din influenta AKP. Liderul partidului pro-kurd din Turcia HDP (Partidul Democratic al Poporului) a exclus duminica o coalitie cu Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) la putere si a declarat ca rezultatele alegerilor parlamentare au pus capat discutiilor despre un sistem prezidential. Odata cu accederea in Parlament a partidului kurd HDP, planul AKP de modificare a Constitutiei Turciei va fi complicat. „Discutiile despre o presedintie executiva si dictatura s-au terminat in Turcia odata cu aceste alegeri”, a spus Selahattin Demirtas intr-o conferinta de presa la Istanbul. Presedintele turc spera intr-o victorie zdrobitoare a partidului sau, pentru a putea amenda Constitutia. De asemenea, liderul Partidului Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), Devlet Bahceli, a declarat ca Turcia ar trebui sa organizeze noi alegeri daca partidul la putere AKP nu reuseste sa convina asupra unei coalitii cu celelalte doua partide de opozitie din parlament. „Prima posibilitate de coalitie ar trebui sa fie intre AKP si HDP (Partidul Democratic al Poporului, pro-kurd). Al doilea model ar putea consta din AKP, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat si principalul partid de opozitie) si HDP”, a spus Bahceli. „Daca toate aceste scenarii esueaza, atunci ar trebui tinute alegeri anticipate”, a adaugat el. In astfel de conditii, negocieri AKP ce celelalte partide care au trecut pragul electoral se anunta foarte dificile, fapt ce ar putea conduce spre noi alegeri anticipate in cazul in care nu se va reusi formarea unei majoritati in Parlament si care ar dezavantaja din nou AKP.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=RtxTFGyYP34[/youtube]

Share our work
Rusia va incepe livrarea de gaze Turciei prin Turkish Stream la finalul anul viitor

Rusia va incepe livrarea de gaze Turciei prin Turkish Stream la finalul anul viitor

turkish streamGazprom a anuntat vineri ca va incepe livrarile de gaz catre Turcia prin intermediul gazoductului Turkish Stream incepand cu luna decembrie a lui 2016. „Negocieri importante si foarte constructive au avut loc astazi (joi). Am convenit ca gazoductul Turkish Stream sa fie pus in functiune in decembrie 2016. Acest termen va sta la baza calendarului de lucrari al proiectului Turkish Stream”, a precizat directorul Gazprom Alexei Miller, intr-un comunicat de presa. Gazprom si compania turca Botas au semnat la 1 decembrie un memorandum privind constructia unei pipeline cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an care va lega Rusia de Turcia prin intermediul Marii Negre. Având o lungime de aproximativ 1.000 de kilometri, gazoductul va asigura transportul a 47 de miliarde de metri cubi de gaze catre un punct situat la frontiera intre Turcia si Grecia.

Ankara, depedenta de gazul rusesc

Gazprom si Botas au stabilit deja itinerarul tronsonului submarin al noului gazoduct. Tronsonul submarin va urma pe o distanta de 660 de kilometri itinerarul prevazut pentru gazoductul South Stream, dupa care isi va schimba directia pentru a parcurge 250 de kilometri catre partea europeana a Turciei. Turcia este – dupa Germania – a doua piata de desfacere pentru Gazprom. in 2014, grupul rus a exportat catre Turcia 27,4 miliarde de metri cubi de gaze. Livrarile sunt efectuate prin gazoductul submarin Blue Stream, care asigura 65% din necesarul de gaz al Turciei. In februarie 2015, cele doua societati au stabilit si itinerarul tronsonului terestru. Gazoductul va iesi din mare in apropierea satului Kiyikoy si va ajunge la frontiera dintre Turcia si Grecia in apropiere de satul Ipsala. Partea terestra a gazoductului va avea o lungime de 180 de kilometri.

Share our work
Turcia, acuzata de regimul de la Damasc de `agresiune directa`

Turcia, acuzata de regimul de la Damasc de `agresiune directa`

bashar erdoganTurcia este acuzata de catre regimul lui Bashar al-Assad ca ajuta militar si logistic rebelii sirieni, cei care au cucerit deja orasele Idleb si Jisr al-Shughour, in nord-vestul Siriei. „Atacurile unor grupari teroriste de la Idleb si Jisr al-Shughour au fost efectuate cu sprijin logistic si militar turc”, a anuntat televiziunea de stat, citand Ministerul sirian de Externe. „Este vorba de o agresiune directa turca asupra Siriei”, a acuzat regimul de la Damasc. In ultimul timp, Damascul acuza tot mai des Ankara ca ofera sprijin rebelilor sirieni si le permite persoanelor care intentioneaza sa se alature unor grupari extremiste sa intre in Siria. Autoritatile de la Ankara a respins de fiecare data acuzatiile. Declaratii similare au fost facute si la finalul lunii trecute de catre al-Assad care a spus ca Turcia sustine terorismul in Orientul Mijlociu prin faptul ca ii lasa pe militantii occidentali ai Statului Islamic sa treaca pe teritoriul sau. „Presedintele Erdogan (al Turciei -n.r.) este o persoana care sufera de megalomanie politica, un fanatic al miscarii Fratii Musulmani”, a spus Bashar al-Assad intr-un interviu acordat postului american CBS.

In acelasi interviu, liderul sirian a respins acuzatiile Occidentului privind utilizarea de catre armata siriana a armelor chimice impotriva opozitiei.”Acuzatiile privind folosirea butoaielor cu explozibil si a armelor cu clor sunt parte a propagandei malitioase impotriva Siriei”, a declaral al-Assad, sugerand ca atacurile au fost comise de insurgenti.

Share our work
Erdogan atrage atentia asupra razboaielor din regiune si a divizarii lumii islamice

Erdogan atrage atentia asupra razboaielor din regiune si a divizarii lumii islamice

conflicte orientul mijlociuIntensificarea conflictelor din zona Orientul Mijlociu atrage atentia Turciei, aliat al NATO cu a doua forta ca marime din interiorul acestei aliante militare. Presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat ingrijorat in legatura cu razboaiele care sfasie tarile musulmane si a atentionat in legatura cu o divizare a lumii islamice, in declaratii citate joi de presa locala. ‘In prezent, lumea islamului este pe cale sa explodeze’, a declarat Erdogan in fata jurnalistilor, intr-un avion care il ducea marti intr-o vizita in Iran, unde a pledat, alaturi de omologul sau iranian Hassan Rohani in favoarea stoparii razboiului din Yemen, sursa de tensiuni intre cele doua tari. Erdogan, care conduce din 2003, fara intrerupere, aceasta tara majoritar sunita, le-a cerut organizatiilor internationale islamice, incepand cu Organizatia Cooperarii Islamice (OCI), sa se mobilizeze de urgenta pentru a pune capat razboaielor din tarile musulmane. Imediat ce a venit la putere, in 2003, guvernul lui Erdogan, presedinte din august anul trecut, a incercat sa se impuna ca un actor important in lumea islamica, promovand o politica externa de ‘zero probleme cu vecinii’. Numai ca, dupa izbucinirea conflictul in Siria, Ankara a sistat raporturile politice cu Damascul, iar apoi a rupt legaturile cu Egiptul, dupa inlaturarea de la putere a Fratilor Musulmani. Si relatiile cu Iran sau Israelul au suferit deteriori semnificative in ultimii ani.

Share our work
Presa, din nou tap ispasitor in opinia presedintelui turc Recep Erdogan

Presa, din nou tap ispasitor in opinia presedintelui turc Recep Erdogan

press TurkeyPresa turca este din nou victima unor atacuri dure din partea presedintelui conservator Recep Erdogan. Acesta a afirmat miercuri ca  publicatiile si posturile de televiziune au fost ‘complici’ ai ucigasilor unui magistrat turc prin publicarea unor fotografii din timpul luarii de ostatici. Institutiile (media) care si-au deschis paginile si ecranele propagandei teroriste au fost complice la uciderea procurorului nostru’, a insistat Erdogan in fata unor alesi locali in noul sau palat controversat. Justitia turca desfasoara in prezent o ancheta impotriva a patru ziare pentru ‘propaganda terorista’ dupa publicarea unei fotografii cu respectivul magistrat in timpul luarii de ostatici de la Istanbul de saptamana trecuta, care s-a soldat cu moartea procurorului si a celor doi rapitori, militanti ai unui mic grup de extrema stanga. Autoritatile au acuzat ziarele ca au reprodus imaginea cu procurorul, cu mainile legate si gura acoperita, cu un pistol indreptat la tampla de catre unul dintre cei doi agresori. ‘Condamn cu fermitate mass-media care au fost alaturi de teroristi’, a afirmat Erdogan, subliniind ca un astfel de incident nu s-ar fi putut produse intr-o tara occidentala. Zilele trecute, o instanta a emis un ordin de interzicere pentru cateva ore a retelelor socializare YouTube, Twitter si Facebook in acelasi scop de a nu propaga imagini cu atacatorii sau victimele acestora.

Share our work