Ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro din partea României, transportat la Chișinău. Sursa foto: gov.ro
Pandemia de Coronavirus a amplificat discursul de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene. Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău.
Primele atacuri au venit dinspre președintele prorus Igor Dodon încă de pe data de 7 martie, atunci când în R. Moldova a fost identificat oficial „pacientul zero” infectat cu COVID-19.
Mai exact, Dodon a declarat despre o femeie care a călătorit cu avionul dinspre Italia către R. Moldova că ar avea dublă cetățenie – moldovenească și română – și apoi că nu va permite ca cetățenii români să folosească Chișinăul ca escală pentru a ajunge în România.
„E prematur să interzicem zborurile din Italia, dar ca să nu avem tranzitul prin Moldova, propunem ca spre Moldova să se permită doar intrarea moldovenilor. Nu putem permite ca R. Moldova să devină zonă de tranzit. Examinăm oportunitatea să limităm și să dăm acces doar cetățenilor moldoveni. Dacă românii interzic zborurile spre România, ei toți o să zboare la Chișinău și de aici o să meargă cu mașina. De aceea o să permitem zborul doar moldovenilor”, a spus președintele Igor Dodon pe data de 9 martie.
Tot atunci, Dodon a făcut publice datele personale ale „pacientului zero” și a pornit un narativ discriminatoriu prin separarea cazurilor de infecție cu COVID-19 în „cu transmisie locală” și de „import”, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.
Experții de la Chișinău în fenomenul discursului de ură susțin că astfel s-a creat o divizare artificială între cetățenii R. Moldova și s-a indus imagologic sentimentul de dezbinare în societatea de la Chișinău.
„După decretarea stării de urgență în R. Moldova [17 martie – n.r.], s-au înregistrat mai multe cazuri de discurs de ură în raport cu diaspora (cetățenii Republicii Moldova care au ales să revină în țară în perioada pandemiei), persoanele infectate/afectate de COVID-19, politicienii, susținătorii acestora și romii”, spune expertul în drepturile omului al Asociației „Promo-LEX” de la Chișinău, Irina Corobcenco.
La fel, directorul Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, este de părere că astfel de tendințe ar trebui stopate rapid.
„Pe lângă „hate speech”, am văzut și o încălcare a dreptului legat de datele personale. Doamnei i s-a pronunțat în public numele și toate datele personale. Aceasta este absolut inacceptabil și nici într-un caz nu duce la rezolvarea problemei sau la îmbunătățirea situației în privința celor infectați cu COVID-19. Nimeni dintre noi nu este protejat 100% de acest virusu și tocmai din această cauză nu trebuie să utilizăm hate speech-ul pentru a stigmatiza persoanele bolnave sau să incităm la discriminare la adresa lor”, este de părere activistul pentru drepturi omului.
Din punct de vedere legislativ, proiectul de lege privind sancționarea discursului de ură stă în Parlamentul R. Moldova din 2016, iar deputații nu au reușit nici până astăzi să voteze amendamentele pentru ca ea să fie adoptată.
Izolarea ca amplificator
Din 2018, Promo-LEX a dezvoltat un program de monitorizare a discursului de ură în R. Moldova și a ajuns la o serie de concluzii alarmante.
„Autorii discursurilor de ură sunt preponderent cetățenii și politicienii. Desigur, impactul mesajelor de ură sau al cele discriminatorii care îi au ca autori pe politicieni au un impact mult mai mare asupra societății, și în special asupra grupurilor defavorizate. Iar efectul imediat este răspunsul cetățenilor la acestea, care la rândul lor sunt mesaje la fel de toxice și reprezintă mesaje de ură, discriminare și chiar instigare la ură”, spune ea.
Perioada de carantină și izolare nu a făcut decât să contribuie la amploarea fenomenului.
„Este o perioadă dificilă pentru toți, iar izolarea a venit la pachet cu un consum mult mai mare de știri. Oamenii sunt foarte atenți la ce se scrie și la ce spun decidenții politici. Și de ambele părți, tendința este de a identifica un țap ispășitor, care nu face decât să crească nivelul de intoleranță în spațiul public”, a adăugat Irina Corobcenco.
Monitorii Promo-LEX au concluzionat că, numai în perioada 6-10 aprilie, în urma monitorizării a 22 de surse online și a paginilor acestora de Facebook, s-a constatat că în cazul a 17 surse online, 183 de știri despre COVID-19 au generat 445 de comentarii de ură și instigare la ură sau discriminare.
Mass-media rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură în spațiul public în Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul 2019, cele 835 de cazuri de discurs de ură identificate au fost distribuite, în medie, de 730 de surse, iar numărul total de vizualizări ale acestora a fost de 10.288.614, în medie 48.303 vizualizări pe zi, potrivit Promo-LEX.
Pe de altă parte, directorul Amnesty International Moldova, Veceaslav Tofan, este de părere că intensitatea și volumul discursul de ură s-a amplificat pe timpul pandemiei.
„Discursul de ură este o problemă în R. Moldova și trebuie să recunoaștem că este peste tot. Până acum, observăm că acest fenomen este mai accentuat cu atât mai mult în perioada electorală.
La toate acestea s-a mai adăugat și perioada pandemiei de COVID-19. În această perioadă vedem discurs de ură față de persoanele pozitive cu coronavirus, stigmatizare. Mai grav este că la toate acestea participă și actorii statului, politicienii, reprezentanți ai guvernului șamd”, spune el
Comparații neinspirate
De discursul de ură și atitudini ostile nu a fost ferită nici echipa medicală din România care a ajuns pe 30 aprilie la Chișinău, Bălți și Cahul și și-a încheiat cu succes misiunea pe 14 mai.
Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19
Cei 52 de medici și asistenți medicali au fost însoțiți de ministrul de Externe și cel al Apărării din România, precum și de două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.
Echipa de medici din România a fost formată majoritar din volutari, unii dintre ei venind direct din misiunea anterioară a României în Italia, acolo unde i-au ajutat pe medicii italieni în plină criză medicală.
România este singura țară care a trimis medici la Chișinău în timpul pandemiei cauzate de coronavirus, iar lista de voluntari s-a completat foarte repede.
„În două zile a fost lista întreagă și erau încă doritori să vină în Republica Moldova. Oamenii au avut dorință să vină aici”, a declarat la Chișinău secretarul de stat, Raed Arafat.
De asemenea, pe 31 aprilie, Guvernul României a aprobat un ajutor material de 3,5 milioane de euro destinat combaterii crizei medicale de la Chișinău.
Dar o serie de mesaje negative au fost distribuite la adresa acestora chiar de la nivelul Guvernului Repubicii Moldova, atunci când pe 4 mai, premierul de la Chișinău, Ion Chicu a declarat că medicii români au venit în R. Moldova pentru a face schimb de experiență, într-o încercare de a diminua rolul misiunii umanitare.
„De ce eu tot spun despre schimb de experiență… Da, în primul rând, medicii români ajută medicilor noștri, dar – pe de altă parte – eu vreau încă o dată să menționez profesionalismul excepțional al medicilor noștri, care au ajutat și ajută la tratarea persoanelor infectate”, a afirmat Chicu.
Ulterior, Chicu a vorbit și de o competiție pe cifre negative între România și Republica Moldova.
„Eu am remarcat și săptămâna trecută și fiecare poate verifica: rata deceselor în RM din cauza coronavirusului este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%. De aceea, trebuie să ne mândrim cu profesionalismul medicilor moldoveni și să nu ne rușinăm să-l spunem. Toți care vin la noi să ne ajute au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”, a spus el.
Mai mult, consilierul de comunicare al lui Ion Chicu, Vitalie Dragancea, a întărit teza premierului și a precizat că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”.
Cu toate acestea, Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate a infecțiilor din lume în rândul medicilor în timpul pandemiei de Coronavirus. Din circa 5.500 de persoane infectate până la 15 mai, circa 25% dintre aceștia provin din rândul personalului medical
Pandemia în logică electorală
Experții politici de la Chișinău spun că este vorba despre o atitudine ostilă la adresa României care vine pe fondul pregătirii pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău, programate pentru toamna acestui an. Președintele Igor Dodon și-a anunțat deja intenția pentru a candida pentru un al doilea mandat.
Președintele R. Moldova, Igor Dodon
„Noi, în anumite perioade, mai ales în vremea comuniștilor, am avut discurs de ură mai dur. Acum asistăm la un „moldovenims” de tip sovietic, cumva mai voalat decât cel din vremea lui Voronin. Aici se observă o încercare de neglijare a rolului României în tot ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
El mai spune că Igor Dodon s-a aliat la campania de dezinformare pe care a adoptat-o Rusia în perioada pandemiei COVID-19, cu tot ce înseamnă demonizarea UE și a României la nivel local.
„Este evident că Igor Dodon o face aici din două considerente: unul geopolitic, acolo unde încearcă să fie pe placul Federației Ruse cu toate narațiunile ideologiei rusești”, a adăugat el.
„Al doilea moment este aspectul electoral și comportamentul politic intern de a neglija rolul României pe timp de pandemie și de a exagera rolul Rusiei, secondat de ajutorul Chinei,” opinează expertul.
El mai spus că Igor Dodon încearcă să neglijeze acest ajutor și să-l diminueze, fiind conștient că „dacă le pui pe cântar, prevalează sprijnul din România”.
Voci critici la adresa României au mai avut și deputatul socialist, Bogdan Tîrdea și consilierul municipal al PSRM, Nicolae Pascaru (între timp devenit deputat). Tîrdea a spus că ajutorul României a venit prea târziu, la finalul carantinei „cu fanfare și ședințe foto”, în timp ce Pascaru a declarat că „România nu are potențialul SUA, Chinei, Rusiei și nici măcar al Ungariei”.
În replică, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că ajutoarele umanitare nu sunt un „concurs de frumusețe”.
„Au început deja unii de prin Republica Moldova și de pe la București să se agite și să încerce să discrediteze asistența umanitară oferită generos de România, dezinteresat și necondiționat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, acum în vremuri de năpastă pandemică. Cum că a venit prea târziu, cum că n-ar fi nevoie (serios?), cum că alții din vecinătate au fost mai rapizi și România doar copiază, cum că ar fi doar poze și fanfare etc., etc.
Dragelor și dragilor, în primul rând, în aceste vremuri grele pentru toți nu suntem într-un concurs de frumusețe. Orice gest contează și orice efort trebuie apreciat. Doar împreună putem ieși din criză, astfel încât să sperăm la o viață normală”, a menționat Daniel Ioniță.
Geopolitică pe timp de criză
O serie de state precum Ungaria, Austria sau Germania au venit și ele cu o serie de ajutoare umanitare către R. Moldova, dar cantitățile au fost mai mici.
Ajutorul Ungariei a venit în urma unei vizite fulger a șefului diplomației ungare, Peter Szijarto, care a adus la Chișinău, pe 28 aprilie, cu câteva zile înaintea României, un transport de echipament medical.
Ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Tulea, împreună cu omologul său maghiar Peter Szijarto pe Aeroportul Chișinău, 28 aprilie 2020.
„Când noi am intrat deja cu adevărat în criză, ne-am pomenint cu domnul Szjiarto. A sosit la Chișinău într-o vizită fulger. Timpul petrecut în Chișinău a fost scurt și tot ce a reușit să comunice a fost că Ungaria vrea să ajute Republica Moldova. A adus cu el un transport medical cu măști și combinezoane. Nu au dorit să menționeze valoarea ajutorului”, ne-a declarat consilierul pe comunicare al Guvernului de la Chișinău, Vitalie Dragancea.
Dragancea a adăugat că gestul subliniază o dorință de a amplifica cooperarea dintre R. Moldova și Ungaria. „Mi s-a părut o abordare corectă și prietenoasă și sper că cooperarea va cunoaște o și mai mare dezvoltare”, a apreciat consilierul.
Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS); Vadim Pistrinciuc crede că gestul Ungariei a venit mai degrabă pe fundalul unor noi fricțiuni dintre România și Ungaria pe tema statutului așa-numitului „Ținut Secuiesc”.
„Acele activități și anume că primul avion cu ajutoare umanitare a venit din Ungaria, au fost făcute într-un mod mai speculativ. Eu consider că a fost făcut pentru a enerva România. Inițiativa de a trimite ajutoare pe linia NATO în R. Moldova a fost o inițiativă a României, prezentată de președintele Iohannis”, a spus Vadim Pistrinciuc.
„Ungaria, cu câteva mii de măști și altele, a hotărât să irite puțin România. Asta a fost miza. Nici nu cred că Ungaria mizează să aibă vreo importanță politică în R. Moldova. Din simplul motiv că este imposibil”, a completat el.
În cele circa două luni de stare de urgență, experții au remarcat și o componentă de întrecere geopolitică de imagine, în care România a fost angrenată inevitabil.
În ceea ce-l privește pe președintele Igor Dodon, experții spun că a încercat un joc imagologic cadrat de Kremlin.
„Aici deranjează, asta este problema. Discursul lui Dodon a fost îndreptat împotriva ajutorului României și de a-l exagera pe cel din Rusia. O face din rațiuni geopolitice și de politică locală. S-a creat impresia că modul în care s-a combătut pandemia de coronavirus a fost subordonat intereselor electorale ale lui Igor Dodon.
Echipamentul venit din China a fost pe banii contribuabililor moldoveni, dar s-a creat impresia că s-a așteptat două săptămâni, dar s-a așteptat ca acel transport din China să fie adus cu un avion rusesc. A fost o sincronizare cu agenda Federației Ruse și anume când a putut Moscova să pună la dispoziție acel avion”, crede analistul Ion Tăbârță.
Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul ca cele 20 de camioane cu bunuri în valoare de 3,5 milioane de euro trimise de la București să nu ajungă pe data de 6 mai, zi care coincidea cu aniversarea a 30 de ani de la primul „Pod de flori” dintre România și Republica Moldova, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut reuni simbolic în acea zi.
Președintele României, Klaus Iohannis
„În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în R. Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie”, a spus şeful statului român, Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni pe 27 aprilie.
Cu toate acestea, convoiul din România a ajuns la Chișinău abia pe 7 mai și a fost direcționat, la fel de simbolic, sub un pod aflat la ieșirea dinspre partea de sud a Chișinăului. Autoritățile de Chișinău au motivat alegerea locației drept una viabilă din punct de vedere logistic.
Cu toate acestea, decizia a creat iritare și a amplificat nemulțumirea în rândul cetățenilor moldoveni care așteptau acest gest umanitar din partea României
„Decizia în privința podului a fost suprinzătoare și pentru mine, deoarece o acțiune de a face ceva în Piața Marii Adunări Naționale – PMAN (centrul Chișinăului -n.r.) nu a fost. Cum s-a ales zona cu podul, eu nu știu,” ne-a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Vitalie Dragancea.
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Luni, 9 martie, la Haga, încep audierile cu privire la prăbuşirea aeronavei Boeing MH 17, doborâte în 2014 de către un lansator de rachete rusesc de tip „Buk“, relateaza cotidianul Adevarul intr-un material publicat recent.
Procurorul Olandei şi coordonatorul echipei internaţionale de anchetă, Fred Westerbek, au raportat că au dovezi despre implicarea rusă în nefericitul incident.
In momentul de faţă, sunt patru suspecţi principali, dintre care trei sunt cetăţeni ruşi. O problemă mare pentru Kremlin este că aceste trei persoane nu sunt simpli cetăţeni, care s-au trezit din greşeală în Donbass – aşa cum Rusia încearcă să convingă comunitatea internaţională – ci sunt militari profesionişti şi mercenari GRU, cunoscuţi pentru participarea lor în cadrul unor operaţiuni clandestitne din Ucraina.
Astfel, procesul MH17 va fi un alt pas în expunerea regimului criminal al Federaţiei Ruse şi victoria dreptului internaţional asupra nelegiuirilor.
Zborul MH17, care a urmat ruta Kuala Lumpur-Amsterdam, a fost doborât pe teritoriul ocupat al Ucrainei, pe 17 iulie în 2014. Tragedia s-a soldat cu uciderea a 298 de pasageri. Anchetatorii au publicat concluziile oficiale vara trecută. Răspunsul la întrebarea principală – cine a doborât avionul – va fi judecat la Haga începând de astăzi.
Conform informaţiilor oficiale, cei patru suspecţi sunt: Igor Girkin („Strelkov“), Sergey Dubinsky, Oleg Pulatov, şi un cetăţean ucrainean care a colaborat cu separatiştii din estul Ucrainei. Potrivit anchetei, aceşti patru au coordonat livrarea lansatorului de rachete.
Cea mai interesantă întrebare, este totuşi: cum de „oamenii simplii“ din estul Ucrainei, aşa cum afirmă Rusia, au avut acces la un sistem de rachete antiaeriene?
Ancheta pre-proces a fost realizată de un grup internaţional, care a inclus reprezentanţi ai Olandei, Australiei, Malaeziei, Belgiei şi Ucrainei. În procesul anchetei au fost ascultate sute de conversaţii telefonice şi evidenţiate dovezi conform cărora lansatorul „Buk“ a aparţinut brigadei a 53-a, de rachete antiaeriene ale armatei ruse situate în regiunea Rostov. Dar mai există si o nuanţă. Pentru a implementa un sistem de apărare aeriană deţinut de armata rusă, este necesar acordul înalţilor oficiali care se află la Kremlin. Astfel, audierile în instanţă pot fi „începutul sfârşitului“ la nivel internaţional pentru o întreagă verticală de putere.
În plus, istoricul acestor suspecţi ridică noi probleme pentru leadershipul rus. De exemplu, conform datelor oficiale, Igor Girkin, cunoscut şi sub numele de „Strelkov“, este un mercenar profesionist, angajat al serviciilor speciale ruse. S-a „glorificat“ după războiul din Donbass, dar este cunoscut de către cercuri înguste din cauza participării lui în războiul din Transnistria, dar şi în conflictele din Bosnia sau Cecenia. În momentul doborârii Boeing-ului, Girkin a condus „Ministerul Apărării“ al „DNR“ şi i-a coordonat pe militanţii separatişti. Mai mult, se pare că tot el a fost cel care a organizat livrarea lansatorul „Buk“ înapoi către unitatea militară din regiunea Rostov.
Un alt suspect este Sergey Dubinsky „Hmuryi“, care a luptat la rândul său în Afganistan sau Cecenia. La rândul său, Oleg Pulatov „Gyurza” este locotenent colonel aflat în rezervă, al Forţelor Aeriene Ruse. Este cunoscut că Pulatov a fost lângă „Buk“ în timpul tragerii. Al patrulea suspect, Leonid Kharchenko, cetăţean al Ucrainei, este comandant de informaţii al GRU „DNR”. Kharchenko era un subordonat al lui Pulatov şi al lui Dubinsky. Conform unor informaţii, Kharchenko a fost ucis, iar cei trei ruşi se ascund în Federaţia Rusă. Toate cele patru persoane sunt căutate la nivel internaţional.
Rusia neagă acuzaţiile, prezentând versiuni alternative şi reciproc excluse. În general, Rusia a acuzat ancheta oficială că a falsificat toate probele. Cu toate acestea, în UE şi, în special în Olanda, Rusia a lansat o campanie de informare pentru de a discredita echipa de anchetă si rezultatele de investigaţie. În ajunul procesului de la Haga, în Ţările de Jos s-au intensificat activităţile unei reţele de organizaţii publice, al căror scop este acela de a delegitima concluziile procurorilor. Cu participarea jurnalistei Russia Today, Yana Ershova şi a bloggerului olandez Max van der Werff, un film „documentar“ a fost creat cu filmări de la locul prăbuşirii aeronavei Boeing. Dar, în acea zonă, militanţii separatişti au interzis accesului reprezentanţilor oficiali ai OSCE, nu şi autorilor acestui film. Coincidenţă? Nu cred. De asemenea, realizatorii nu ascund faptul că filmul a fost produs cu asistenţa militanţilor „DNR“. Dar, Amsterdam-ul cunoaşte bine modul în care Rusia modelează opinia publică. În special, Ministerul de Interne al Olandei a comandat Universitatăţii din Amsterdam un studiu privind diseminarea propagandei ruse. Oamenii de ştiinţă au stabilit o reţea de site-uri prin care a fost distribuit conţinut manipulat.
Tactica informaţională a Kremlinului este să pună la îndoială dovezile adunate, să manipuleze detaliile şi să schimbe contextul pentru a se elibera de responsabilitate, deoarece mizele procesului din Haga sunt prea mari. Mai mult, în timpul audierilor, vor fi audiate mărturii ale unor persoane, ale căror nume sunt secrete. Astăzi, nimeni nu poate prezice cât va dura procesul în cazul MH17, dar, fără îndoială, procesul va deveni un punct de cotitură pentru Rusia.
Președintele România, Klaus Iohannis și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, într-o conferință de presă comună în SUA.
Partenerii internaționali ai R. Moldova par să-și fi pierdut răbdarea cu noul său guvern, pretins tehnocrat. Oficialii occidentali pun tot mai mult la îndoială angajamentul premierului Ion Chicu față de o reformă reală, se arată într-o analiză publicată pe site-ul Institutului Păcii și Războiului de la Londra (IWPR).
Guvernul anterior, o coaliție între Partidul Socialist (PSRM) de orientare prorusească și blocul proeuropean ACUM, formată în iunie 2019 a promis să implementeze reforme de anvergură. Dar guvernul de atunci, condus de ex-premierul Maia Sandu, s-a prăbușit pe 12 noiembrie anul trecut, după disputele privind modul în care noul procuror general al R. Moldovaa fost ales.
În schimb, cabinetul Ion Chicu a fost instalat la putere pe 23 noiembrie 2019 și a promis că va continua munca guvernul anterior, anunțând la prima sa alocuțiune în noua calitate că „va considera progresul reformei justiției sau lipsa acesteia, drept principalele criterii de apreciere activitatea acestui guvern și a mea ”.
Reformele au fost o prioritate pentru statul cu unul dintre cele mai înalte niveluri de corupție din Europa. Moldova a fost în centrul a numeroase scandaluri, culminând în 2014, când un miliard de dolari americani au dispărut din sistemul bancar.
În 2018, UE a înghețat asistența financiară în valoare de 100 de milioane de euro din cauza abuzurilor făcute de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat (PD), pe care îl conducea.
Abia anul trecut, odată cu formarea guvernului de coaliție și promisiuni de schimbare reală, fondurile internaționale au început să revină în R. Moldova.
La mijlocul lunii august 2019, Sandu a negociat un împrumut de 200 de milioane de euro cu România, atrăgând încă 30 de milioane de euro din UE în octombrie și noiembrie în acel an.
Dar de la schimbarea guvernului, potențialii parteneri ai Republicii Moldova au semnalat că își pierd încrederea în noua administrație pro-rusă.
Mesaj puternic
Statele Unite au transmis primul mesaj puternic pe 13 ianuarie, când Plahotniuc și familia sa au fost anunțate ca fiind neeligibile pentru vizele din Statele Unite din cauza „corupției semnificative”.
„Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic, Statele Unite nu tolerează corupția și stă cu oamenii din Moldova în lupta împotriva acesteia”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-o declarație.
Ambasadorul SUA la Chișinău, Derek Hogan, a scris un editorial publicat de mai multe mass-media din R. Moldova subliniind mesajul Washingtonului.
„Acesta a fost doar ultimul exemplu de angajament ferm al țării noastre față de oamenii din Moldova în lupta împotriva corupției”, a spus el. „SUA vor continua să promoveze responsabilizarea actorilor corupți […] indiferent de putere sau poziție. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege ”.
Experții politici au văzut mesajul SUA ca unul adresat tuturor politicienilor corupți din Moldova, mai degrabă decât direcționat doar către Plahotniuc.
„Comunicarea oficială a autorităților americane lasă o ușă deschisă pentru acțiuni similare, în cazul în care unii oficiali sau intermediari din Chișinău vor încerca să abuzeze de puterea lor”, a spus Mihai Mogîldea, analist la Institutul de Politici și Reforme Europene din Chișinău, pentru IWPR.
Aliatul cheie – România – a fost și mai clară în ceea ce privește scepticismul său asupra voinței lui Chicu de a implementa reforme.
La 8 ianuarie, premierul român, Ludovic Orban, l-a declarat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, că „din punctul nostru de vedere, nu putem considera ca un partener serios guvernul actual”.
O săptămână mai târziu, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Bucureștiul va relua cooperarea deplină cu Chișinăul doar atunci când a guvernul de acolo va demonstrat acțiuni concrete menite să continue calea europeană a țării.
El a spus reporterilor că „nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău vizează acest lucru”.
Președintele pro-rus, Igor Dodon, care va candida pentru un al doilea mandat în noiembrie, a semnalat că investiția în infrastructură, mai degrabă decât reforma în justiție, a fost prioritatea sa, promițând „transformarea Moldovei într-un șantier în 2020”.
Analistul politic Victor Gotișan a susținut că România și UE se îndreaptă către o nouă abordare a Moldovei.
„Ceea ce este important în această afirmație este că opinia României este și opinia UE”, a spus el.
„Mesajul președintelui Iohannis a fost transmis imediat la Chișinău de către ambasadorul României, Daniel Ioniță, care a clarificat că Bucureștiul schimbă modul în care finanțează proiectele în Moldova și va finanța acum doar proiecte concrete la nivel local.”
Poziție comună
SUA și România împărtășesc un interes politic și de securitate comun pentru menținerea Moldovei ca o democrație orientată spre Vest.
Unii analiști politici văd mișcările lor ca un semnal puternic de nemulțumire față de un guvern care pare preocupat să ofere
Ion Tăbârța, analist politic la ONG-ul Viitorul IDIS din Chișinău, a declarat pentru IWPR că premierul Ion Chicu s-a angajat în ceea ce el a descris drept „echilibristică geopolitică” – concentrându-se pe legăturile strânse cu Moscova, în timp ce speră la finanțarea occidentală.
„Aceasta nu înseamnă altceva decât oprirea căii europene și reorientarea către Rusia. Abordarea guvernului este că, din punct de vedere economic, suntem alături de UE și geopolitic, alături de Rusia. Cu alte cuvinte, am dori să fim mai aproape de Rusia, dar pentru europenii și americanii să ne dea bani ”, a spus el.
„În ciuda promisiunilor de a continua reformele și de a combate corupția, realitatea a fost că situația „revine la ceea ce era pe vremea PD și a guvernării lui Plahotniuc”.
Fostul lider al PD, Vlad Plahtoniuc, într-o vizită anterioară în SUA
Oligarhul Vladimir Plahotniuc și-a planificat fuga din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident.
SUA i-au declarat pe Plahotniuc și familia sa indeziderabili pe teritoriul american.
Departamentul de Stat al SUA i-a refuzat fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, viza de ședere pe teritoriul SUA, motivând implicarea acestuia în „semnificative acte de corupție” în Republica Moldova. De asemenea, invocând același motiv, autoritățile americane au declarat întreaga familie Plahotniuc drept „neeligibilă” pentru a primi vize de ședere pe teritoriul SUA.
„În calitatea sa oficială, Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice din Moldova”, se menționează în comunicatul Departamentului de Stat al SUA, emis pe 13 ianuarie.
„Pe lângă Plahotniuc, îi desemnăm [drept neeligibili] pe soția sa, Oxana Childescu, fiul său, Timofei Plahotniuc, și copilul lor minor”, mai anunță diplomația americană.
„Acțiunea de astăzi [13 ianuarie curent] transmite un semnal puternic. Statele Unite nu tolerează corupția și stau alături de oamenii din R. Moldova în lupta împotriva acesteia. Departamentul va continua să folosească aceste principii pentru a promova responsabilitatea pentru actorii corupți din această regiune și la nivel global”, a conchis Departamentul de Stat.
Cronica ieșirii
Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova în dupa-amiaza zilei de vineri, 14 iunie, după ce PDM a decis să cedeze puterea politică, la o săptămână de confruntări cu majoritatea nou formată, PSRM–ACUM. Decizia democraților a fost luată după o întrevedere a lui Plahotniuc cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.
Reprezentantul diplomatic al SUA a făcut publice detaliile acestei întrevederi în cadrul emisiunii „În Profunzime”, difuzate la sfârșitul lui iunie 2019 de Pro TV Chișinău. Diplomatul american a menționat atunci că „nu a fost făcută nicio înțelegere între SUA și Plahotniuc”.
Diplomatul american a mai precizat că discuția cu Vladimir Plahotniuc a durat ceva mai mult de 15 minute și a avut la bază subiectul transmiterii democratice a puterii.
Ambasadorul a mai afirmat că discuția a fost influențată și de posibilitatea unor proteste organizate de ACUM și PSRM: „Am vrut să ne asigurăm că toți știu care este poziția noastră și care este nivelul nostru de pregătire să lucrăm cu noul guvern”.
În ce privește faptul că Plahotniuc s-ar fi refugiat la Miami, ambasadorul a declarat că fostul lider democrat nu se va bucura de niciun fel de privilegiu peste ocean.
„Este în totalitate posibil să fie extrădat. Dacă Guvernul SUA va primi o asemenea solicitare, o va analiza. Dacă fondul cauzei va duce la concluzia că el va trebui extrădat, acest lucru se va întâmpla”, a spus diplomatul.
În urma întrevederii cu ambasadorul Hogan, Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Deși avea pregătit un avion, cu care să plece din țară, Vlad Plahotniuc a ieșit prin regiunea transnistreană, teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău. El s-a aflat o perioadă în Ucraina.
Deputatul Mihai Popșoi, fostul președinte al Comisiei de anchetă privind „puciul anticonstitutional”, ne-a declarat că deține documente potrivit cărora oligarhul ar fi utilizat mașina colegului și complicelui său Vladimir Andronachi.
Cetățenii și reședințe
Centrul de Investigații Jurnalistice a întrat în posesia cererilor de vize pentru SUA depuse de Vlad Plahotniuc, soția sa și feciorii săi. (Detalii DOC original)
În solicitarea de viză, Plahotniuc a indicat că deține cetățenia Republicii Moldova, a României și a Federației Ruse. Drept serviciu a trecut funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova și un salariu lunar de 30.000 de lei. Fostul președinte al PDM a mai indicat că pe parcursul lunilor aprilie–noiembrie 2018 a efectuat cinci vizite în SUA, având șederi de cinci-șase zile.
La rândul său, soția sa, Oxana Childescu a menționat în solicitare că deține cetățenia R. Moldova, a României și a Federației Ruse. Aceasta a trecut ca viză de reședință Chemin des Mareches 17, Geneva, Elveția, locație descrisă, pe larg, într-o investigație realizată de Rise Moldova.
Fiul său, Timofei, a indicat aceleași cetățenii, că are viza de reședință la adresa din Geneva, Elveția, că își face studiile la Școala de Business din Lausane, Elveția.
Welcome to Miami
Destinația aleasă de familia Plahotniuc a fost orașul Miami, statul Florida, un loc preferat de magnații din Europa de Est. Plahotniuc a apelat la serviciile firmei Candela Eig Jurgens LLC din Miami, SUA, pentru a-și facilita obținerea vizei de investiții de tip VISA- E2. Acest tip de viză se referă la „investiții substanțiale” pe care candidatul este obligat să le facă pe teritoriul SUA.
Saga plecării din Moldova a oligarhului a început în martie 2019, cu aproape trei luni înainte să cadă guvernul democraților. Anume atunci actele de obținere a vizei pentru America au fost trimise la biroul companiei de consultanță menționată. Conform documentului, Plahotniuc își anunța intrarea în SUA, împreună cu soția și cei doi fii ai săi, la 15 mai 2019. Aceeași sursă arată că fostul președinte al PDM avea intenția să locuiască pe teritoriul SUA cinci ani de zile.
Solicitată să ne ofere informații despre cererea de viză în SUA depusă de Plahotniuc, firma de consultanță Candela Eig Jurgens LLC nu a dorit să ne ofere detalii în ciuda insistențelor repetate.
După ce reporterii CIJM au intrat în posesia documentului cu pricina, au solicitat opinia lui Vladimir Plahotniuc despre solicitarea de viză prin intermediul reprezentanților săi legali, Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”. Doar că reprezentanții acestei case de avocați au comunicat că nu dispun de împuterniciri să răspundă la întrebările reporterilor.
Totodată, ei au afirmat că avocații au obligația să păstreze secretul profesional și, prin urmare, în lipsa acordului expres al clientului, nu au „dreptul să comunice informații obținute întru exercitarea profesiei”.
Reporterii Centrului ai contactat de asemenea Ambasada SUA din România, deoarece Vladimir Plahotniuc este și cetățean al statului român și am primit următorul răspuns: „Ambasada nu comentează asupra cazurilor ce privesc vize” [The embassy does not comment on visa cases].
Lux și opulență
În ceea ce privește reședința din SUA menționată de oligarh în cererea de viză, acesta a indicat un apartament dintr-un imobil de lux de câteva zeci de etaje în zona de coastă de la adresa 300 South Pointe Drive, apart. 2103, Miami Beach, FL 33139.
La această adresă este înregistrată ca votant o avocată americană înscrisă în Baroul Florida pe nume Mara Beth Sommers.
Prețul unui apartament de trei camere în acest complex rezidențial ajunge undeva spre valoarea de 2,9 milioane de dolari, conform site-urilor specializate. Chiria lunară a unui astfel de apartament este de peste 15.000 de dolari americani.
Dosarele penale
Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Federația Rusă și în România. În Republica Moldova primele dosare pe numele său au fost deschise abia după ce s-a schimbat guvernarea.
Loading…
În septembrie 2019, Procuratura Generală a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat penal într-un dosar legat de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Vladimir Plahotniuc este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin.(3) lit.(b) Codul Penal – spălare de bani, săvârșită în proporții deosebit de mari.
În octombrie 2019 procurorul anticorupție, Viorel Morari a anunțat că Vlad Plahotniuc este cercetat în două cauze penale, care ulterior au fost conexate. „În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediu unor firme pe care le controla”.
Prin această schemă, potrivit lui Morari, au fost spălați, prin firme off-shore, 18 milioane de dolari și trei milioane jumătate de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate, Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.
Cel de al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013 -2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7.204.439 dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381.344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui Plahotniuc pe contul deschis la ABLV Bank, valoarea cărora constituie 1.550.000 euro şi 1.140.000 dolari.
Șeful Procuraturii Anticorupțiea mai adăugat că temei pentru pornirea urmăririi penale au servit și informațiile parvenite de la autoritățile elvețiene. Cele două cauze au fost conexate într-un singur dosar.
La sfârșitul lunii octombrie, Procuratura Anticorupțiea aplicat sechestru pe bunurile fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, în valoare de 55 milioane de lei, în cadrul dosarelor pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Procurorii anunțau că „în perioada desfășurării urmăririi penale au fost aplicare sechestre pe: conturile bancare deținute de Plahotniuc la Victoriabank ce conțin mijloace bănești, echivalentul a cca 15.275.000 lei; mijloace bănești în cuantum de 278.090 euro, deținute pe contul bancar pe numele unei persoane fizice în Victoriabank ; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bb-Dializă, a cărei valoare constituie 31.826.322 lei; Cota parte de 100% din capitalul social al Srl Bass-Systems, a cărei valoare constituie 2.950.000 lei și Srl Gmg Production – 10.800.000 lei”.
La 11 octombrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandat de arestare pe numele lui Plahotniuc. Aceasta, după ce fostul lider al PDM nu s-a prezentat la organul de urmărire penală când a fost citat. La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Plahotniuc a fost anunțat în căutare internațională și interstatală.
Trei dosare penale în Federația Rusă
Vladimir Plahotniuc este cercetat și în Federația Rusă, în cadrul a trei dosare penale. În primul dosar, Plahotniuc ar fi suspectat de tentativă de omor și crearea unui grup criminal organizat. În al doilea dosar, ex-președintele PDM este acuzat de organizarea unui grup criminalși efectuarea unor operațiuni valutare ilegale, prin retragerea ilegală a mai mult de 37 de miliarde de ruble din Rusia în 2013-2014 (cu rata actuală de aproximativ 560 milioane dolari).
Al treilea dosar a fost deschis pe numele lui Vladimir Plahotniuc și al lui Constantin Țuțu, de această dată pentru trafic de droguri, în cantități deosebit de mari. Secția investigații a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a cerut la 29 iunie instanței de judecată din Tver, regiunea Moscova, să emită un mandat de arest pe numele fostului lider PDM, acuzat de organizarea unui grup criminal și implicarea în activitățile infracționale ale acestuia.
Aflarea în România
Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat în ultimile luni în România. Dovadă este un document al Centrului Național Anticorupție, prin care autoritățile moldovenești solicită Direcţiei Generală Anticorupţie din cadrul MAI din România să-l identifice pe teritoriul României pe Vlad Plahotniuc.
CNA confirmă că fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, s-ar fi aflat în orașul Iaşi, în perioada 25-28 octombrie 2019,în zona spitalului Parhon din Copou.
Investigație jurnalistică realizată de către Mădălin Necșțu și Ilie Gulca în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova
Președintele R. Molova, Igor Dodon (stânga) alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Sprijinul pentru aderarea la NATO este în scădere în rândul moldovenilor, în beneficiul socialiștilor care co-guvernează la Chișinău. Analiștii policiti avertizează că o scădere a sprijinului pentru aderarea la NATO în rândul moldovenilor reflectă o campanie din ce în ce mai mare de descurajare din partea liderilor politici proruși și media rusești sau cu a celor autohtone cu proruse, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a profitat de prima ocazie de a vorbi la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de pe 26 septembrie pentru a susține din nou neutralitatea statului, consacrată în 1994 la articolul 11 din Constituția Republicii Moldova.
Cu toate acestea, același articol este încălcat de prezența soldaților ruși în regiunea separatistă transnistreană care s-a divizat după Războiul de pe Nistru de la începutul anilor ’90. Avertismentul lui Dodon a fost totuși clar adresat NATO. Analiștii spun însă că adevărata lui țintă, precum și a Partidului Socialiștilor din R. Moldova a fost și opinia publică de acasă.
„Socialiștii profită din plin din punct de vedere electoral, mai ales pe segmentul electoratului rusolingv (ruși, bulgari, găgăuzi, ucraineni, etc.)”, a spus expertul politic Mihai Isac.
El a adăugat că implicarea NATO în războaiele din Irak și Afganistan a alimentat temerile în R. Moldova că, de asemenea, ar armata ar putea fi atrsă din nou în astfel de conflicte, dacă ar face parte dintr-o alianța militară occidentală. Isac a mai spus că moldovenii sunt încă traumatizați de propriul război în Afganistan de pe vremea Unii Sovietice, iar că această suspiciune legată de NATO este alimentată și de mass-media rusească.
Elena Mârzac, director executiv al Centrului de Informare și Documentare a NATO din Moldova, declara în luna mai pentru Europa Liberă: „Spațiul informațional al Republicii Moldova este intoxicat cu aceste atavisme sovietice, care sunt zi de zi alimentate cu prezența unei prese care vine din partea Federației Ruse, sau chiar și a presei servile din Republica Moldova”.
Război informațional
Conform unui sondaj publicat în septembrie de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova, aproximativ 23% dintre moldoveni susțin aderarea țării la NATO. Aproape 46 de procente se opun acesei alianțe militare.
Pe de altă parte, într-un sondaj realizat anul trecut de Institutul Republican Internațional, IRI, 22% dintre moldovenii chestionați au declarat că vor vota în favoarea aderării la NATO dacă ar avea loc un referendum, în scădere de la 31% în 2014. Circa 43% la sută au spus anul trecut în același sondaj că, ar vota „nu” în cazul unei astfel de inițiative, de asemenea, în creștere față de 31% în 2014.
Începând cu 2014, odată cu anexarea Crimeii și războiul din Ucraina, Rusia și-a intensificat războiul informațional la adresa Occidentului, în special în rândul vorbitorilor de rusă din fosta Uniune Sovietică.
Cu toate acestea, mulți moldoveni încă mărturisesc că știu foarte puține despre NATO.
Mârzac a caracterizat în același interviu opinia multor moldoveni despre NATO cum că li se inoculează ideea că acolo unde prezent NATO, se întâmplă conflicte militare.
Aceasta realitate persistă în ciuda deschiderii unui birou de legătură cu NATO la Chișinău, la sfârșitul anului 2017, și a unui număr de programe sponsorizate de NATO, inclusiv eliminarea a mii de tone de substanțe chimice toxice din perioada sovietică din peste 1.500 de locații din toată țara. De asemenea, R. Moldova este membră a programului Parteneriat pentru Pace al NATO din 1994.
Ostilitatea lui Dodon nu a împiedicat unul dintre foștii săi consilieri, numit recent ministru Apărării , Pavel Voicu, să facă o vizită oficială în Statele Unite în iulie, cu 100 de soldați moldoveni care au participat la un exercițiu militar comun cu armata americană.
Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate din Chișinău, a declarat pentru BIRN că moldovenii nu au o înțelegere clară a unor concepte complexe precum neutralitatea militară și că NATO a fost deseori privit cu suspiciune.
În timp ce orice țară decide singură dacă se va alătura NATO, în R. Moldova, a spus Ostalep, „la periferia imperiilor, există suspiciunea că lucrurile se pot întâmpla cu această țară, indiferent de voința oamenilor.”
Materialul a fost tradus după o analiză a Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu
Partidul pro-rus Al Socialiștilor din R. Moldova PSRM se așteaptă să-și consolideze puterea la alegerile locale din octombrie – după ce a preluat deja Președinția și este parte a guvernului de coaliție de la Chișinău. Republica Moldova, un stat aparent mereu prins în alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale, se confruntă cu încă o cursă electorală pe 20 octombrie.Cetățenii vor alege apoi 898 de primari din toată țara, iar experții spun că bătălia pentru inimile și mințile alegătorilor va fi intensă, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
Cursa va fi dată, în mare parte, între trei partide politice majore și două mai mici.
Scena politică a Moldovei a suferit modificări semnificative de la căderea fostului partid de guvernare– PD și de la fugă din țara liderului său, Vladimir Plahotniuc. Socialiștii pro-ruși împărt acum puterea cu blocul pro-european ACUM.
„După căderea lui Plahotniuc, alegerile locale reprezintă o oportunitate decisivă pentru actualele partide de guvernare de a prelua controlul administrației locale”, a declarat pentru BIRN expertul politic Mihai Isac.
La modul general, socialiștii conduc în sondaje, în timp ce cursa pentru locul doi și al treilea va fi între ACUM și PD.
Pe de altă parte, două mici partide populiste, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi și Partidul Ilan Șor, condus de creierul din spatele așa-numitului „furtul miliardului” din sistem bancar al Moldovei între 2012-2014, Ilan Șor, vor exploata nostalgia sovietică în rândul electoratului de stânga.
Partidele care invocă reunificarea cu România rămân slabe și fragmentate – fiind incapabile să adune candidați puternici așa cum au fost la alegerile anterioare.
Analiștii spun că marea luptă la aceste alegeri locale din R. Moldova va fi între dată între socialiști și democrați, întrucât fostul partid de guvernământ deține peste două treimi din primarii actuali și are încă structuri teritoriale puternice.
Tradițional, a menționat Isac, „marele premiu” este controlul Primăriei Chișinău, iar în această cursă, candidatul socialist, Ion Ceban, are șanse foarte mari de câștig.
Cu toate acestea, Valeriu Ostalep, vice-ministru de externe în guvernul comunist din 2005 până în 2009 – și acum director al Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate – spune că Andrei Nastase, co-președinte al ACUM, are cele mai mari șanse, deși spune că Ceban este mai calificat pentru acest post.
Ion Tăbârță, analist al think tank-ului de la Chișinău, IDIS Viitorul, a declarat pentru BIRN că celălalt co-președinte al ACUM, premierul Maia Sandu, a comis oeroare politică atunci când a refuzat să lase primarii democrați să candideze sub steagul ACUM pentru alegerile locale.
El susține că acest lucru i-a aruncat în brațele socialiștilor pe primarilor democrați, care sunt dornici să în înregimenteze în PSRM.
Între timp, socialiștii sunt îngrijorați că o posibilă coaliție, după eventuale alegeri anticipate, între ACUM și un PD reformat, fără Plahotniuc și acoliții săi, i-ar putea lăsa pe o poziție slabă.
Alegeri locale și mizele mari
Deși acestea sunt doar alegeri locale, mizele sunt mari, deoarece rezultatele vor avea un impact clar asupra posibilelor alegeri parlamentare și prezidențialele din 2020.
Controlul politic al administrației locale implică controlul asupra resurselor financiare locale importante, iar primarii și alți oficiali locali joacă un rol important în mobilizarea electoratului.
„Rezultatul alegerilor locale și evoluția relațiilor dintre blocul ACUM și Partidul Socialist ar putea ajuta la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”, a prezis Isac.
El susține că, dacă socialiștii obțin o victorie deplină la nivel local, președintele socialist Igor Dodon va forța alegerile parlamentare anticipate pentru a asigura un control socialist complet asupra Parlamentului și asupra întregului spectru politic.
De la începutul lunii august, Dodon și socialiștii săi își împing partenerii proeuropeni din coaliție să semneze un acord.
Documentul propus de socialiști este o foaie de parcurs pentru viitoarea coaliție care implică angajamente politice din ambele părți. Dar conține, de asemenea, o cerere cheie de retorică geopolitică cu privire la orientarea extrem de contestată a țării între Est și Vest pentru a fi scoasă de pe arena publică.
„Credem că trebuie semnat un nou acord, pentru a înțelege cum mergem mai departe. Vom sprijini această majoritate parlamentară după ce vom determina care sunt pilonii de bază ai acestui guvern „, a spus Dodon după un congres socialist din 21 august.
Analiștii din Chișinău consideră că este o mișcare a socialiștilor de a forța ACUM să-și scoată tema de top – despre aspirațiile europene ale Moldovei – din discursul său public – și, de asemenea, le oferă socialiștilor o scuză plauzibilă mai târziu pentru încălcarea pactului cu pro-europenii.
„Principalul beneficiar al acestui acord este președintele Dodon, care se poate prezenta ca garant al stabilității politice și își poate asuma toate succesele guvernului fără a plăti costurile politice ale reformelor dureroase ale acestuia”, a spus Isac.
În cadrul negocierilor asupra guvernului de coaliție, socialiștii nu au arătat niciun interes să preia niciun minister care necesită reformă, ci doar instituțiile strategice de forță – lăsând ACUM să suporte riscurile politice ale înfăptuirii unor reforme dure.
De când a fost semnat pactul de coaliție la jumătatea lunii iunie, Dodon și-a consolidat structurile paralele în jurul administrației sale, folosind diverse „consilii”.
Acestea sunt văzute pe scară largă ca o formă de guvernare umbră condusă de președinte, care preia mari dosare executive precum noul contract de livrare a gazelor cu Gazprom, care expiră până la sfârșitul acestui an.
Isac susține că socialiștii doresc să-și consolideze controlul asupra principalelor instituții ale statului, în special asupra celor de securitate, obligând ACUM să facă concesii dureroase.
„Socialiștii doresc, de asemenea, să ofere un pretext viabil pentru eventualele alegeri anticipate, acuzând ACUM că a încălcat acordul – care nu a fost prezentat publicului sau societății civile pentru analiză”, a adăugat el.
Liderii ACUM nu sunt entuziasmați să semneze niciun acord, neîncredând intențiile socialiștilor. „Dacă se dorește, acest acord ar trebui semnat la nivel instituțional – de Parlament, Guvern și Președinție”, a declarat co-președintele ACUM, Nastase, citat de TVR Moldova.
Cu toate aceste, PSRM și ACUM au semnat pe 16 septembrie acest document.
Miza majoră a acordului este reforma sistemului judiciar, deoarece Moldova este considerată una dintre cele mai grave țări europene pentru corupție.
ACUM încă nutrește posibilitatea de a avea un procuror general străin din România vecină, țară care a luptat din greu pentru a face față acestui fenomen în ultimul deceniu.
Dar Tabarta a spus că socialiștii „se tem de un procuror general independent, deoarece anumite persoane din rândul socialiștilor, inclusiv Dodon, pot avea probleme cu legea dacă anumite fapte ies la iveală”. El a susținut că acest risc riscă să distrugă imaginea lui Dodon în perioada următoare pentru alegerile prezidențiale din 2020.
Între timp, pe 23 august, Dodon l-a invitat provocator pe ministrul rus al Apărării, SergeiȘoigu, la Chișinău să sărbătorească 75 de ani de eliberare a Moldovei de ocupația nazistă – dar și încorporarea Moldovei în Uniunea Sovietică .
Această temă este încă foarte sensibilă în Moldova, politicienii marșând în cadrul tuturor alegerilor pe dezbaterea dacă acesta a fost un act de eliberare sau de ocupație.
Dodon și ministrul socialist Pavel Voicu au organizat vizita lui Șoigupeste capul premierului Maia Sandu, ceea ce a fost văzut pe scară largă ca un gest de forță înainte de alegerile locale.
Până la sfârșitul lunii septembrie, Dodon se așteaptă să-l găzduiască și pe vicepremierul Rusiei, Dmitry Kozak și pe Patriarhul Ortodox rus Kiril. Biserica Ortodoxă a Moldovei, subordonată canonic Moscovei, este un jucător influent la alegeri, în special în zonele rurale, iar clerul ei poate fi mobilizat ca agent electoral pentru a sfătui oamenii să voteze partidele pro-ruse.
Bătălia pentru capitală
Dar lupta-cheie la aceste alegeri locale rămâne șefiaChișinăului. Situația în acest caz rămâne votatilă, deoarece la ultimele alegeri din iunie 2018, co-liderul ACUM, Năstase, a câștigat cursa, dar nu a putut prelua funcția.
În conformitate cu ceea ce mulți au văzut ca o decizie influențată politic de regimul Plahotniuc, instanțele au anulat în mod controversat rezultatele cursei, susținând că legea a fost încălcată.
Dreptul lui Nastase de a prelua Primăria Chișinău se află încă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, CEDO, care a început să judece cazul său la 1 august 2019.
În aceste condiții, ACUM a ezitat să dezvăluie dacă Nastase ar fi candidatul său în cursa din Capitală, deși Sandu joi trecută a confirmat că va fi, de fapt, candidatul ACUM.
Până să își anunțe oficial intrarea în cursă în ultima zi, pe 19 septembrie, Năstase a lansat o serie de indicii cum că o va face.
„Dacă socialiștii câștigă capitala [Chișinău], Moldova este sortită eșecului”, a declarat el anterior pentru o emisiune de pe postul de televiziune N4.
Pe de altă parte, socialiștii îl vor arunca din nou pe Ceban (foto) în luptă. Deși Nastase l-a bătut anul trecut, acum este văzut ca favorit.
Ceban este considerat mâna dreaptă a lui Dodon și un jucător priceput în Primărie, unde a ocupat mulți ani funcția de consilier. De asemenea, este privit cu mari speranțe la Moscova, unde și-a consolidat relațiile în ultimii ani.
Ceban a terminat un master în administrație la Moscova în 2009 la Academia Prezidențială a Rusiei de Economie Națională și Administrație Publică și spune că a depus acte pentru un doctorat.
„Ceban este supracalificat pentru această funcție [ca primar al Chișinăului]”, a declarat Valeriu Ostalep pentru BIRN. Cu toate acestea, el a spus că scăderea rating-ului socialiștilor în sondajele recente i-ar putea afecta șansele de câștig.
„Ceban are o cale liberă pe stânga, dar există o negativitate [publică] față de socialiști care va reflecta asupra lui. Acesta este motivul pentru care cred că Nastase va câștiga ”, a spus el. „Fiecare dintre ei trebuie să aibă o echipă profesionistă în spatele lor”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Tabarta a spus că, începând cu jumătatea lunii iunie, când a devenit ministru de Interne, Năstase a pierdut puncte în legătură cu diverse incidente legate de gestionarea proastă și nepotismul.
„Ceban a devenit mai echilibrat. Este clar și concentrat. În momentul de față, consiliul municipal al Primăriei Chișinău este și în mâinile socialiștilor. Desigur, Ceban ar putea fi învins – dar cred că blocul ACUM are nevoie de sfaturi politice mai bune”, a spus Tăbârță pentru BIRN.
Tăbârță a spus că câștigarea din nou a Primăriei îi va oferi Năstase mai multă vizibilitate și putere în următorii patru ani decât se poate aștepta ca ministru într-un guvern nesigur.
Cu toate acestea, Isac a declarat pentru BIRN că lipsa unei decizii ferme cu privire la candidatul său din partea ACUM a încurajat speculațiile că Sandu și Nastase (foto) ar putea fi dispuși să cedeze controlul asupra Chișinăului în schimbul menținerii guvernului actual.
„Rămâne de văzut cum vor exploata socialiștii slăbiciunile evidente ale blocului ACUM”, a spus Isac.
Cea de-a treia cale
Văzută ca o competiție în doi, lupta pentru Primăria Chișinău a devenit mai interesantă după intrarea în cursă a deputatului Octavian Țîcu pe data de 18 septembrie.
„Consider că am epuizat toate capacitățile de a schimba pe interior lucrurile. Mi-am dorit foarte mult ca blocul ACUM să fie o entitate unică, compactă, într-o singură fracțiune […] Atitudinea luată astăzi e determinată și de semnarea acordului temporar dintre PSRM și ACUM. Acordul temporar semnat la 8 iunie nu a fost îndeplinit în totalitate și nu trebuia să fie prelungit printr-un alt acord, pentru că putea să se prelungească”, a spus Țîcu despre motivele intrării sale în cursa electorală.
Țîcu (foto) va candida în numele Partidului Unității Naționale care militează deschis pentru unirea R. Moldova cu România.
Materialul este tradus după o analiză realizată pentru portalul Balkan Insight de către Mădălin Necșuțu