Agenția de presă KARADENIZ PRESS are plăcerea să vă invite să urmăriți, începând cu ora 12, interviul live cu domnul Vadim Brînzaniuc, înscris în cursa electorală pentru mandatul de primar general al capitalei Republicii Moldova, Chișinău.
Candidat din partea Partidului Social Democrat European (PSDE), domnul Brînzaniuc deschide seria interviurilor din proiectul Moldova Electorală, lansat de agenția KARADENIZ PRESS pentru a familiariza publicul cu evoluțiile din Republica Moldova. Interviul poate fi urmărit live pe pagina de FB a agenției KARADENIZ PRESS
Turcia a efectuat duminică seara atacuri aeriene care au vizat mai multe sectoare în regiunea autonomă a Kurdistanului din nordul Irakului, Ankara confirmând că a vizat 20 de ţinte folosite de luptătorii kurzi din PKK, relatează mass-media regională.
„Avioane ale armatei turce au bombardat sectoare … ale regiunii Bradost în jurul orei 21:20 (18:20 GMT), aşa cum au bombardat şi satul Badran”, au declarat oficiali locali din nordul Irakului.
Operațiuni intense
Într-un comunicat, Ministerul turc al Apărării a recunoscut că a desfăşurat o operaţiune aeriană în nordul Irakului pentru a neutraliza PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, clasificat drept grup terorist de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.
„O operaţiune aeriană a fost desfăşurată în regiunile Metina, Hakurk, Qandil şi Gara din nordul Irakului pe 1 octombrie, la ora 21.00, pentru a neutraliza PKK şi alte elemente teroriste, pentru a preveni atacurile teroriste provenind din nordul Irakului împotriva populaţiei noastre şi a forţelor noastre de ordine şi pentru a asigura securitatea graniţelor noastre”, potrivit comunicatului de presă. Ministerul turc precizează că au fost distruse „20 de ţinte folosite de terorişti”.
Aceste atentate au loc după un atac sinucigaş al PKK la Ankara, care a vizat sediul poliţiei din inima capitalei şi a rănit două persoane.
În Irak, radiodifuzor kurd Rudaw a informat pe site-ul său despre atacuri aeriene pe înălţimile muntelui Qandil, considerat în mod tradiţional un bastion al PKK din apropierea graniţei cu Iranul.
Preşedinţia Kurdistanului autonom irakian, care menţine legături strânse cu autorităţile turce, a condamnat atacul terorist de la Ankara, declarând că „terorismul şi violenţa reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi a stabilităţii regionale”. Şi la Bagdad, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat o „explozie teroristă”.
Armata turcă lansează în mod regulat operaţiuni militare terestre şi aeriene împotriva luptătorilor PKK şi a poziţiilor acestora în nordul Irakului, în Kurdistanul autonom sau în regiunea muntoasă Sinjar. În ultimii 25 de ani, Turcia a instalat câteva zeci de baze militare în Kurdistanul irakian pentru a lupta împotriva grupării PKK, care dispune de baze în această regiune
PKK, atentat terorist
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup armat considerat terorist de Turcia și multe țări occidentale, și-a revendicat responsabilitatea pentru un atac sinucigaș comis duminică dimineață la Ankara, capitala Turciei, în care două persoane au fost rănite.
„O acțiune de sacrificiu a fost comisă împotriva Ministerului de Interne turc de către o echipă dependentă de Brigada noastră a Nemuritorilor”, a declarat grupul armat agenției de presă ANF, apropiată mișcării kurde.
Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care este prezent și în Suedia a fost motivul principal pentru care Turcia s-a opus mult timp aderării Suediei la NATO.
Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut aderarea la NATO ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, renunțând la politicile de nealiniere militară care duraseră de-a lungul deceniilor Războiului Rece.
Ankara a rezistat ratificării timp de luni de zile, acuzând Suedia că face prea puțin împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră teroriste, în principal pe membrii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit, în exclusivitate la „Interviurile Digi24.ro”, intenția României de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează România va deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei. Premierul spune că ministrul Transporturilor a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului, transmite Digi24, citat de mass-media regională.
Portul Giurgiulești, strategic
„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întâmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.
„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.
foto: https://gifp.md/ro/home/
Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova, relatează surse oficiale de la Chișinău. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la intersecția mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre.
Conform Ziarului de Gardă, Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.
Proiect de dezvoltare
Construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară sunt printre acțiunile care ar urma să fie întreprinse în Portului de Stat Giurgiulești, până în anul 2028. Proiectul de dezvoltare a Portului a fost prezentat joi, 28 septembrie, de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.
Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: Creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; Atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; Identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.
Potrivit ministrului, dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.
Acesta a spus că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.
Armata rusă își folosește capacitățile militare pentru a bruia în mod „activ și constant” comunicațiile GPS ale navelor din apele teritoriale române, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni, iar România și NATO trebuie să se pregătească pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse, a declarat șeful Statului Major al armatei române, generalul Daniel Petrescu, citat de mass-media de la București.
Confruntare pe termen lung
„Războiul a revenit în Europa. E un război ales de Rusia, care pentru Ucraina e un război de supraviețuire națională și o luptă pentru valorile occidentale. Nu vedem finalul acestui război acum și, în timp ce admirăm reziliența societății ucrainene în fața atacurilor ruse, trebuie să ne pregătim și noi pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse”, a declarat generalul Petrescu într-o intervenție live de la Washington, la Forumul Euroatlantic de Reziliență, organizat la București de Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, citat de Digi24.
„Această confruntare o resimțim foarte bine în special în Flancul Estic al NATO și mai ales în regiunea de unde provin, Marea Neagră. Războiul Federației Ruse în Ucraina a destabilizat în mod fundamental regiunea Mării Negre, și a provocat sentimente de insecuritate în rândul țărilor riverane, cu repercursiuni asupra mediului de securitate”, a spus Daniel Petrescu.
Foto: mapn.ro
Șeful armatei române a precizat astfel că „Marea Neagră a devenit o zonă de operații militare a Rusiei”. „De aici, sunt lansate rachete spre Ucraina, asupra infrastructurii sale civile ori militare. Regiunea a devenit scena unor tot mai frecvente acțiuni militare, cu incidente maritime și acțiuni care limitează libera circulație a navelor. Chiar aseară (noaptea de miercuri spre joi, n.r.), alarmele antiaeriene au sunat în orașele ucrainene, aproape de granița cu România, anunțând atacuri iminente. Dar astfel de lucruri nu se întâmpla doar în Ucraina: mesaje de alertă, care avertizează asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian, sunt frecvent transmise cetățenilol români care locuiesc în Deltă, aproape de porturile ucrainene aflate constant sub atacul rușilor”, a spus Petrescu. Aceste atacuri au devenit „noua normalitate” iar „războiul din Ucraina va continua sa genereze instabilitate regională și riscuri asupra securității României și regiunii”, a mai spus generalul Petrescu. „Există un risc constant, asociat probabilității tot mai mari de producere a unor incidente la granița NATO, provocate de posibilitatea ca anumite drone sau rachete să dea rateuri. Infrastructura României sau navele comerciale din apele teritoriale (ale României) ar putea fi lovite din greșeală”, a precizat Daniel Petrescu. „Acțiunile active și constante ale bruiajului rusesc afectează comunicațiile GPS, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni între navele aflate în apele teritoriale române sau cele care intră în zonele supuse restricțiilor de navigație de către Rusia”.
Foto: mapn.ro
Pericolul minelor
Un alt pericol evidențiat de șeful armatei române îl reprezintă minele marine din Marea Neagră, aflate în derivă. Acesta a mai susținut că România va trebui, în acest context, să aibă o abordare care să ducă la „creșterea rezilienței” societății românești în fața noilor amenințări, prin sprijin populației „față de NATO și SUA, în special”, prezența trupelor NATO în România, bugetul alocat apărării, derularea programelor naționale de apărare și interoperabilitatea cu armata SUA a unor sisteme de armament precum Himars, Patriot, F-16 ori vehiculele Piranha.
Armata rusă a atacat cu drone iraniene Shahed portul Izmail din Ucraina, informează aviaţia militară ucraineană şi guvernatorul regiunii Odessa, conform mass-media regională. Exporturile de cereale ale Ucrainei în perioada 1-24 septembrie au totalizat 1,57 milioane tone, un declin de 51% faţă de nivelul de 3,21 milioane tone în perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Agriculturii de la Kiev.
Ofensivă permanentă
Atacul, care a durat peste două ore, a avariat infrastructura portuară, precum și capacități de transport. Apărarea antiaeriană ucraineană afirmă că a doborât 26 din cele 38 de drone lansate de ruşi. Portul Ismail de la Dunăre, la frontiera cu România, este una din cele mai importante rute de export al cerealelor ucrainene, după ce Rusia a refuzat în iulie să prelungească acordul privind transportul pe Marea Neagră. Un alt atac a produs pagube la o firmă locală din oraşul Krivoi Rog din regiunea Dnepropetrovsk din sudul Ucrainei; primarul localităţii, Oleksandr Vilkul, a declarat că nu s-au raportat imediat victime. Reuters nu a fost în măsură să confirme informaţia din surse independente, iar Rusia nu a comentat. Primele rapoarte arată că a fost vorba de o rachetă balistică. Ucrainenii au atacat la rândul lor cu drone regiunea Kursk din Rusia, întrerupând alimentarea cu energie electrică în şapte localităţi, a anunţat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, precizând că nimeni nu a fost rănit sau ucis. Ministerul rus al Apărării anunţase deja că apărarea antiaeriană a distrus o dronă lansată de ucraineni în Kursk, la ora locală 05:30 (02:30 GMT), după ce anterior apăruseră informaţii despre doborârea mai multor drone în regiunea respectivă, vecină cu Ucraina.
Exporturi reduse
Oficialii de la Kiev nu au dat explicaţii privind motivele scăderii exporturilor. Traderii şi sindicatele din agricultură susţin că decizia Rusiei din iulie, de a renunţa la acordul negociat de ONU care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră, şi recentele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, sunt principalele motive ale reducerii exporturilor. Ucraina a exportat până acum 6,2 milioane de tone de cereale în sezonul iulie 2023-iunie 2024, faţă de 7,5 milioane tone în perioada similară din sezonul precedent. Cantităţile totale de cereale pe care Ucraina le-a exportat deja în sezonul actual includ 2,5 milioane de tone porumb, trei milioane tone grâu şi 599.000 tone orz. Ucraina se aşteaptă să recolteze cel puţin 80 milioane tone cereale şi seminţe oleaginoase în 2023 iar surplusul pentru export în sezonul 2023/2024 totalizează aproximativ 50 milioane tone.
Deputaţii Alexandr Nesterovschi şi Irina Lozovan au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, relatează mass-media de la Chișinău. Nesterovschi a fost dus după gratii, iar Lozovan va sta în arest la domiciliu in urma deciziei Judecătoriei Chişinău. Cei doi vor contesta deciziile. Astăzi a fost și şedinţa de judecată în privinţa lui Mihail Bagas, candidatul Ligii Orașelor și Comunelor la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Foto: Facebook
Deputatul Alexandr Nesterovschi, care va sta 30 de zile după gratii, în izolatorul CAN, a declarat că: „este un proces politic. Se luptă cu cei care iubesc Republica Moldova.” Tot astăzi, magistraţii au dat deputatului Irina Lozovan un mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile. Sedinţa de judecată a avut loc în lipsa acesteia. Pe numele lui Mihail Bagas, magistraţii au emis un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile. El a fost reţinut pe 21 septembrie și este suspectat de pregătire și complicitate la finanțarea ilegală a partidelor politice, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.
Deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au rămas fără imunitate parlamentară pe 21 septembrie. Ei sunt vizați într-un dosar penal de finanțare ilegală din partea unui grup criminal organizat. Potrivit procurorilor, de la începutul anului, Nesterovschi ar fi acceptat sprijin financiar din partea grupului criminal Șor și ar fi organizat schema ilegală de finanțare a Partidului „Renaștere”. În cadrul percheziţiilor de joi, procurorii au găsit aproape 692 de mii de lei, în diferite valute, drept probe la dosar. Reamintim că, în luna martie, ambii deputaţi au anunţat că părăsesc fracţiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și se alătură Mișcării Pentru Popor, platformă prin care condamnatul penal, Ilan Şor, îşi organiza protestele anti-guvernamentale. Ulterior au anunţat că aderă la Partidul Renaștere, cunoscut ca fiind apropiat de Ilan Șor.
