Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima lista de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE român.
Decizie strategică
Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.
Foto: facebook
Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.
România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.
Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.
Listă așteptată
În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:
Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;
Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;
Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;
Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;
Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.
Sofia este aproape de aderarea la Zona Euro, a afirmat Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administraţie al BNB (Banca Naţională a Bulgariei), în timpul unui forum dedicat avantajelor adoptării euro pentru economie şi afaceri, relatează mass-media bulgară, citată de presa de la București.
„În virtutea apartenenţei Bulgariei la Uniunea bancară europeană şi a mecanismelor ale cheie – Mecanismul de supraveghere unic şi Mecanism de restructurare unic – Banca Naţională a Bulgariei participă la luarea celor mai importante decizii privind supervizarea şi restructurarea băncilor din zona euro, inclusiv băncile din Bulgaria”, a subliniat Lingorski.
foto: wikipedia
Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională a Bulgariei lucrează împreună la sincronizarea activităţilor organizaţionale, tehnice şi de reglementare, pentru accesul ţării la moneda comună europeană, în condiţiile în care sunt îndeplinite deja criteriile tehnice, a explicat oficialul bulgar.
În timpul forumului a fost menţionat exemplul Croaţiei, care, după adoptarea euro la începutul acestui an, a înregistrat o creştere a economiei de 2,8% şi o reducere a inflaţiei de la 10% la 8%.
Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a revendicat duminică după-amiază victoria în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în timp ce continuă numărarea voturilor, dar rezultatele parţiale neconfirmate încă de autoritatea electorală şi comunicate de agenţia oficială Anadolu îl dau ca sigur câştigător, transmit agenţiile internaționale
Conform acestor rezultate, după numărarea a 99% din buletinele de vot, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 52,1% din voturi, iar adversarul său Kemal Kiliçdaroglu 47,9%. „Naţiunea noastră ne-a încredinţat responsabilitatea de a guverna pentru următorii cinci ani”, a spus Erdogan, vorbind în faţa simpatizanţilor săi pe plafonul unui autobuz în faţa reşedinţei sale din Istanbul spre care se îndreaptă o mulţime entuziastă.
foto: WIKIPEDIA
„Ne vom respecta promisiunile făcute poporului”, a asigurat el, remarcând totodată că „aceste alegeri au demonstrat că nimeni nu poate ataca realizările acestei ţări”.
Erdogan a mai subliniat că aceste alegeri, precum şi legislativele desfăşurate pe 14 mai odată cu primul tur al prezidenţialelor şi în urma cărora partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP) şi-a păstrat majoritatea, deşi a pierdut mandate, constituie un dublu eşec pentru CHP, formaţiunea social-democrată a opozantului Kiliçdaroglu.
Deşi confruntat cu un context nefavorabil dat de inflaţia galopantă, cutremurul din februarie soldat cu peste 50.000 de morţi şi relaţiile tensionate cu Occidentul, care dorea o victorie a lui Kiliçdaroglu, plus erodarea sa la putere, Erdogan şi-a păstrat totuşi un nivel suficient de popularitate care îi permite acum obţinerea unui al treilea mandat prezidenţial.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, la Tallinn, că summitul NATO care va avea loc în iulie la Vilnius va fi consacrat „mai ales” sprijinului concret pentru Ucraina. Miercuri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a recunoscut că membrii alianţei sunt împărţiţi cu privire la problema apartenenţei Ucrainei la NATO, subiect care va fi pe ordinea de zi a summitului de la Vilnius.
Aderare problematică
Răspunzând unei întrebări despre posibila aderare a Ucrainei la NATO cu ocazia acestui summit, cancelarul Scholz a răspuns că „la Vilnius va fi vorba, înainte de orice, de organizarea unui sprijin concret pentru Ucraina în această situaţie”. „Întrebarea la care trebuie să răspundem acum este cum putem îmbunătăţi cooperarea în situaţia concretă a atacului rusesc asupra Ucrainei” şi „cum putem clarifica că vom menţine acest sprijin atât timp cât va fi necesar”, a adăugat cancelarul german în cadrul unei conferinţe de presă comune cu prim-miniştrii celor trei state baltice.
Foto: Wikipedia
Şefa guvernului estonian Kaja Kallas a considerat că aderarea Ucrainei la NATO este esenţială pentru garantarea păcii.”Pentru pace în Europa avem nevoie de o Uniune Europeană geopolitică puternică şi credibilă, precum şi de o NATO puternică şi credibilă. Pentru pace în Europa, avem nevoie ca Ucraina să se alăture Uniunii Europene şi NATO”, a spus ea.”Am văzut de-a lungul istoriei cum zonele gri sunt un teren propice războaielor, în timp ce extinderea NATO şi UE au crescut stabilitatea. Cele trei state baltice sunt un exemplu viu” în acest sens, a adăugat ea.
Războiul pentru aderare
Prim-ministrul leton Krisjanis Karins s-a declarat convins că „odată încheiat războiul din Ucraina, odată ce Ucraina va câştigat acest război, Ucraina ar trebui şi trebuie să devină membră NATO”. Iar motivul este foarte simplu. Este singura modalitate de a garanta că Rusia nu va relansa niciodată un război”. Miercuri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a recunoscut că membrii alianţei sunt împărţiţi cu privire la problema apartenenţei Ucrainei la NATO, subiect care va fi pe ordinea de zi a summitului de la Vilnius.”În această chestiune, există puncte de vedere diferite în cadrul alianţei”, a recunoscut Jens Stoltenberg în timpul unei intervenţii în faţa German Marshall Fund la Bruxelles, unde a amintit că „luarea deciziilor la NATO se face prin consens”.”Nimeni nu vă poate spune exact care va fi decizia finală la summitul de la Vilnius cu privire la această problemă”, a adăugat el.
Forțele militare din Republica Moldova participă la „Bastion Aerian – 2023”, exerciţii de apărare antiaeriană, organizate împreună cu Franţa, Marea Britanie, România şi SUA pentru a asigura securitatea celor aproape 50 de lideri care vor participa pe 1 iunie la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (EPC). Exercițiile, care vor implica peste 200 de militari, vor dura până în data de 2 iunie, reuniunea urmând să fie organizată la doar câțiva kilometri de regiunea separatistă transnistreană, unde se află câteva mii de soldați ruși și paramilitari transnistreni.
Foto: Wikipedia
„Instruirea face parte din eforturile coordonate ale instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale necesare bunei desfăşurări a summitului EPC din 1 iunie şi menţinerii măsurilor de securitate şi protecţie pe întreg teritoriul ţării noastre”, precizează Ministerul Apărării de la Chişinău.
Un număr de 47 de şefi de stat şi de guvern, dintre care 46 şi-au confirmat deja prezenţa, precum şi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European, au fost invitaţi la summitul care va avea loc la Castelul Mimi din Bulboaca, la 35 de kilometri de Chişinău.
Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova (AAC) a anunţat din februarie că va închide parţial spaţiul aerian în perioada 1 – 2 iunie din cauza summitului.
Intenţia Republicii Moldova este de a avertiza cetăţenii cu privire la aceste mişcări, pe fondul războiului din Ucraina vecină şi al tensiunilor cu Rusia în legătură cu teritoriul separatist moldovenesc Transnistria şi cu politica pro-europeană a actualului guvern al fostei republici sovietice.
Ministrul român al Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord la Bucureşti, Andrew Noble, discuţiile vizând inclusiv situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.
Foto: Wikipedia
De asemenea, arată un comunicat al MApN, cei doi au abordat şi cooperarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice din perspectiva apropiatului Summit NATO de la Vilnius şi aspecte curente şi de perspectivă referitoare la colaborarea dintre cele două armate, cu accent pe dezvoltarea industriei de Apărare.
Cu acest prilej, Angel Tîlvăr a subliniat importanţa asigurării securităţii în regiunea Mării Negre în contextul războiului de agresiune pe care Rusia îl poartă în Ucraina şi importanţa strategică a Mării Negre ca regiune-cheie pentru securitatea europeană şi euro-atlantică. A fost apreciată, totodată, contribuţia Marii Britanii în vederea consolidării posturii aliate de pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre, dovadă concretă a solidarităţii şi unităţii aliate.
