La Chișinău a fost semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernele Republicii Moldova și României privind dezvoltarea proiectelor strategice de infrastructură în domeniul energiei. „Suntem determinați ca integrarea Rep. Moldova în piața energetică europeană să se producă mai repede decât aderarea la UE”, a subliniat ministrul Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, în cadrul evenimentului. La rândul său, ministrul Energiei de la București Sebastian Ioan Burduja, a precizat că astăzi a fost pus în discuție subiectul cu privire la interconexiuni, iar în acest sens noua linie de energie Bălți-Suceava ar putea fi gata în maximum trei ani. Ministrul Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, a subliniat că semnarea Memorandumului nu este doar o formalitate, ci o materializare a angajamentului politic de a continua colaborarea celor două țări în sectorul energiei, prin noi interconexiuni și, în special, prin cuplarea pieței energetice a Rep. Moldova cu cea românească. Totodată, vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru desemnarea „OPCOM” SA din România în calitate de operator al pieței de energie electrică în Rep. Moldova, a spus ministrul. „Sigur că este un drum, este o cale pe care o mai avem de parcurs, însă e o deschidere fără precedent pe ambele maluri ale Prutului și suntem siguri și determinați că această cuplare a piețelor și această integrare a Rep. Moldova în piața energetică europeană să se producă mai repede decât aderarea Rep. Moldova la UE”, a spus Victor Parlicov. Ori de câte ori va fi necesar, Rep. Moldova poate conta pe ajutorul României, a subliniat la rândul său ministrul Energiei de la București, Sebastian Ioan Burduja. „Am discutat pe larg despre interconexiuni între România și Rep. Moldova și să planificăm pașii următori…că vorbim de noua linie Suceava-Bălți, unde trebuie să accelerăm… Asta înseamnă că în maximum un an vom avea proiectul tehnic și în cel mult trei ani, dar noi vom încerca să ținem termenul de doi ani, vom avea linia gata…”, a declarat Sebastian-Ioan Burduja. În sectorul gazelor naturale, Memorandumul prevede creșterea capacității de transport, precum și posibilitatea extinderii gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze, obiectiv ce ar putea fi realizat până la sfârșitul anului 2031. Pe fondul demarării, în perioada următoare, a exploatării comerciale a unor zăcăminte uriașe de gaz în Marea Neagră, mai ales în cazul proiectului Neptun Deep, R. Moldova și-a exprimat interesul de a achiziționa gaze. De asemenea, o serie de proiecte strategice de interconectare ar urma să fie dezvoltate în sectorul energiei electrice. R. Moldova are posibilitatea de a importa energie electrică din România, după ce sistemul național a fost sincronizat anul trecut cu cel european, însă există numai câteva linii de tensiune medii, care pot transporta energie într-o cantitate limitată. În vara anului 2023, oficiali de la Chișinău au anunțat că R. Moldova ar putea participa în calitate de co-investitor la Centrala nucleară de la Cernavodă din România. Semnarea Memorandumului de Înțelegere între Compania Energocom și Societatea Națională din România Nuclearelectrica reprezintă o decizie strategică, pe fondul interesului crescut pentru energie nucleară la nivelul întregii regiuni. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat atunci că deocamdată nu este pusă în discuție suma investiției, în schimb datorită acesteia R. Moldova va obține volume de energie electrică la prețuri mai bune pentru consumatori. Obiectivul memorandumului este de a explora opțiunile pentru asigurarea livrării energiei produse de Nuclearelectrica din noile capacități ce urmează să între în exploatare comercială, în principal unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, precum și de a sprijini dezvoltarea capacităților și competențelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare. Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, acesta este un moment de cotitură pentru Republica Moldova, în contextul în care nu mai poate miza la infinit pe faptul că Federația Rusă va livra gaz gratuit în stânga Nistrului.
Autoritățile de la Moscova vor organiza alegerile prezidenţiale preconizate pentru luna martie şi în teritoriile ocupate în estul şi sudul Ucrainei, a anunţat Comisia Electorală Centrală de la Moscova, citată de mass-media rusă. Alegerile prezidențiale ruse vor fi organizate și în Peninsula Crimeea, ocupată de Federația Rusă din 2014. Conform analiștilor, la acest scrutin se aşteaptă ca Vladimir Putin să fie reales pentru un al cincilea mandat.
Alegerile ca armă
Rusia a organizat deja mai multe alegeri în aceste teritorii (Zaporojie, Herson /sud/, Doneţk şi Lugansk /est/) a căror anexare a proclamat-o în septembrie 2022 şi pe care le controlează doar parţial. Moscova vrea să organizeze alegeri prezidenţiale între 15 şi 17 martie. 2024, pe fondul anunțului liderului rus Vladimir Putin că va candida pentru un al cincilea mandat. Şeful statului rus, căruia o modificare constituţională din 2020 îi permite să candideze până în 2030, poate teoretic să rămână la Kremlin până în 2036, anul în care va împlini 84 de ani. Realegerea sa în funcţie este greu de pus la îndoială, mai ales că opoziţia a fost destructurată printr-o campanie de represalii. Aproape toţi opozanţii principali, cum ar fi militantul anticorupţie Aleksei Navalnîi, au fost aruncaţi în închisoare sau forţaţi să plece în exil. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a transmis încă săptămâna trecută că organizarea de alegeri în aceste regiuni este „nulă şi neavenită” şi „încalcă dreptul internaţional”.
Războiul, armă de campanie
Între timp, forţele ruse încearcă din răsputeri să cucerească oraşului ucrainean Avdiivka, ca parte a campaniei lor pentru preluarea controlului asupra întregii regiuni Donbas (est), a anunţat armata ucraineană. Avdiivka este un bastion-cheie al Ucrainei, la câţiva kilometri nord-vest de oraşul Doneţk, ocupat de Rusia, în estul regiunii Donbas. „Inamicul a lansat duminică acţiuni intense de asalt cu sprijinul vehiculelor blindate în direcţiile Avdiivka şi Mariinka”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Oleksandr Stupun, pentru televiziunea ucraineană. Liniile frontului abia dacă s-au schimbat în ultimele săptămâni în estul Ucrainei, dar luptele au fost intense, a afirmat Stupun, adăugând că, doar în ultimele 24 de ore, au avut loc 610 bombardamente de artilerie în apropiere de Avdiivka. Rusia încearcă să încercuiască Avdiivka, un oraş în care au mai rămas doar 1.500 de oameni din cei aproximativ 32.000 de locuitori de dinainte de război.
Luptele pentru Avdiivka amintesc de bătălia pentru un alt oraş din est, Bahmut, care a căzut în mâinile forţelor ruse în luna mai, după mai multe luni de lupte de gherilă urbană violente. Rusia şi-a intensificat acţiunile militare pentru a cuceri Avdiivka în urmă cu mai bine de două luni, iar forţele Moscovei au avansat pe flancuri pentru a încerca să taie liniile de aprovizionare ucrainene. „Luptele crâncene continuă. Luptătorii noştri se menţin ferm în apărare”, a declarat Stupun.
Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială în data de 6 decembrie în două țări din Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, doi mari producători de petrol și aliați ai SUA. La Abu Dhabi, președintele rus a avut parte de o primire solemnă, drapelul rus fiind „pictat” pe cer de avioanele Forțelor Aeriene din Emiratele Arabe Unite, însă liderul EAU, șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, nu l-a întâmpinat pe omologul său la aeroport. În cadrul discuțiilor, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, l-a numit pe liderul rus „prieten drag” și a salutat relațiile strânse dintre cele două țări și sporirea fluxului comercial. EAU este cel mai mare partener comercial al Federației Ruse din Orientul Mijlociu și cel mai mare investitor în economia rusă. În ultimul an investițiile au crescut cu 103% în sectorul non-petrolifer, iar volumul comercial bilateral cu 68%.
În aceeași zi, Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială și în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman Al Saud. În cadrul discuțiilor, cei doi lideri de stat au vorbit despre cooperarea bilaterală, dar și de colaborarea în cadrul OPEC. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat că: „Părțile sunt de acord că țările noastre poartă o mare responsabilitate pentru interacțiune pentru a menține piața internațională de energie la nivelul corespunzător, într-o stare stabilă, previzibilă.” Merită de subliniat că vizita a avut loc după o ușoară scădere a prețul petrolului. Din delegația rusă au făcut parte mai mulți oficiali de top în domeniul petrolului, economiei, afacerilor externe, spațiului, energiei nucleare și lideri de afaceri.
Russian President Vladimir Putin and Saudi Crown Prince Mohammed bin Salman walk during a meeting in Riyadh, Saudi Arabia December 6, 2023. Sputnik/Aleksey Nikolskyi/Kremlin via REUTERS
În ziua de 7 decembrie, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a efectuat o vizită oficială la Moscova. Liderul rus și cel iranian au vorbit despre dezvoltarea relațiilor bilaterale și soluționarea conflictului din Fâșia Gaza. Vladimir Putin a subliniat că volumul comercial dintre cele două țări a crescut cu 20% în ultimul an. Aceasta a mai evidențiat și importanța parteneriatului strategic, făcând trimitere la construirea liniei ferate Rasht-Astara, ca parte a coridorului economic Nord-Sud, ce ar putea să rivalizeze cu canalul Suez. Linia ferată va avea o lungime de 162 km și va contribui la conectarea porturilor rusești din Marea Baltică cu porturile iraniene la Oceanul Indian. Acordul a fost semnat pe data de 17 mai 2023. La rândul său, Ebrahim Raisi, a adus în discuție necesitatea soluționării conflictului din Fâșia Gaza, deoarece escaladarea sa ar reprezenta o problemă de securitate globală. Președintele Iranului a accentuat importanța apropierii celor două țări în cadrul contextului internațional actual și nevoie de dezvoltare a coridorului economic Nord-Sud.
Kremlinul, prin intermediul vizitelor în cele două țări arabe, își propune să obțină sprijinul și simpatia lumii arabe. Această inițiativă are la bază atât susținerea acordată Fâșiei Gaza în conflictul Israelul-Hamas, cât și dorința de a oferi o alternativă în noul context internațional. Moscova dorește să se implice în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu și să certifice faptul că poate juca un rol primordial în soluționarea conflictului.
Vizitele lui Vladimir Putin au o semnificație simbolică, având un caracter nu doar diplomatic, ci și electoral. Ele reprezintă o încercare de a contura imaginea unui lider care nu se limitează doar la aliații tradiționali, cum ar fi Belarus, Eritreea, Coreea de Nord și Siria. Prin extinderea relațiilor de prietenie și parteneriate, Putin întărește narațiunea că Rusia nu este o țară izolată precum este prezentată în Occident, dar dimpotrivă poate să dezvolte relații de cooperare și cu țări considerate aliați tradiționali ai SUA. Aceste mișcări arată că Rusia este în căutarea noilor oportunități în politica externă dorind să își consolideze poziția de actor major pe arena internațională.
Un alt punct de intersecție a Federației Ruse, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Iranului este petrolul. Producția comună a acestor state însumează o treime din producția mondială a aurului negru. Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită sunt țări membre OPEC, iar la sfârșitul lunii august 2023 cele două țări împreună cu: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia au primit invitația de a se alătura grupului BRISC. Invitația lor de a se alătura grupului BRISC indică o schimbare semnificativă în echilibrul geopolitic. O consolidare a legăturilor dintre aceste state și Rusia ar putea reprezenta o provocare semnificativă pentru țările occidentale, având impact atât asupra aspectelor economice, cât și a intereselor geopolitice din regiunea Orientului Mijlociu.
Azerbaidjanul ar urma să găzduiască în 2024 cea de-a 29-a conferinţă ONU privind schimbările climatice, a declarat ministrul ecologiei azer, Muhtar Babaiev, ceea ce ar face ca, pentru a doua oară consecutiv, o conferinţă de acest fel să fie prezidată de o ţară puternic dependentă de petrol.
„Sunt bucuros să anunţ că există un consens general în legătură cu candidatura Azerbaidjanului de a găzdui COP29”, a declarat ministrul ecologiei azer, Muhtar Babaiev, în timpul unui discurs la COP28 care se desfăşoară la Dubai, în Emiratele Arabe Unite. „Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul tuturor ţărilor, în special celor din Grupul Europei de Est şi a ţării gazdă, Emiratele Arabe Unite. Ne angajăm să lucrăm într-o manieră incluzivă şi în colaborare cu toţi, astfel încât COP29 să fie un succes”, a adăugat el.
Blocată luni de zile, desemnarea ţării care urmează să prezideze COP29 era în curs de soluţionare de la anunţul că Armenia a susţinut joi candidatura Azerbaidjanului.
Cele două ţări din Caucaz, al căror ultim război datează din 2020 şi care încă se confruntă cu regularitate în incidente armate la graniţă, au făcut o declaraţie comună în care au anunţat, printre altele, că Armenia îşi retrage candidatura pentru organizarea COP29 şi o susţine pe cea a Azerbaidjanului.
COP sunt organizate în fiecare an într-un bloc diferit de ţări: pentru anul acesta, Asia a desemnat Emiratele Arabe Unite, iar anul viitor va fi rândul Europei de Est, ale cărei ţări membre au trebuit să fie de acord, conform procedurii ONU.
Cu toate acestea, Rusia s-a opus alegerii Bulgariei, membră a Uniunii Europene. În cele din urmă, Bulgaria a anunţat vineri că îşi retrage candidatura „ca semn de bunăvoinţă”.
În continuare, desemnarea Azerbaidjanului urmează să fie ratificată de toate ţările participante la COP28, care se încheie marţi.
Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.
Pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate de asemenea două acte normative legate de combaterea corupției, relatează Agerpres, citând presă din Kiev.
Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experților Consiliului Europei și organismelor sale privind drepturile minorităților (comunităților) naționale în unele zone” revizuiește șapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educației superioare, legea educației, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educației secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităților (comunităților) naționale și legea presei.
Aceste legi conțin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităților naționale în sferele educației și folosirii limbilor minorităților. Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităților naționale și interesele Ucrainei și ale cetățenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în același comunicat.
Universitățile au dreptul de a-și alege limba de studiu
În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituțiile de învățământ superior private vor avea dreptul să-și aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituții studiază și limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.
De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorității naționale în procesul de învățământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparținând minorităților naționale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început ciclul de învățământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorități naționale vor avea dreptul să-și continue procesul educațional până la încheierea ciclului lor de învățământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind „protejarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.
Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor. Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităților naționale oferă garanții în conformitate cu standardele internaționale, dar pentru asigurarea deplinei conformități cu aceste standarde unele dispoziții ale legii trebuie reconsiderate.
Miercuri, 6 decembrie 2023, un proiect legislativ de urgență privitor la securitatea națională, în valoare de aproape 111 miliarde dolari, a eșuat să treacă pragul de vot în Senatul Statelor Unite. Proiectul include, printre altele, suplimentarea ajutorului financiar, militar și umanitar pentru Ucraina cu peste 50 miliarde dolari, dar și acordarea a aproximativ 10 miliarde dolari către sprijinirea Israelului în lupta cu Hamas.
Dintre cele 60 de voturi „pentru” de care avea nevoie ca să treacă de Senat, proiectul de lege a obținut doar 49, fiind blocat, în mare parte, de către republicani. Motivul principal invocat de aceștia se aliniază cu retorica fostului președinte Donald Trump, susținând că SUA trebuie să se ajute pe ele însele, în primul rând, înainte de a sprijini actori externi. Astfel, republicanii au profitat de ocazie pentru a înainta cerințe referitoare la înăsprirea legislației în privința securității granițelor SUA, în special cu Mexic.
Un alt motiv pentru care proiectul nu a avut succes poate fi alăturarea mai multor problematici sub aceeași umbrelă. Senatorul republican Marsha Blackburn, de exemplu, a afirmat că subiectul Israelului ar trebui tratat separat de cel al Ucrainei și că ar trebui să fie prioritar pentru SUA. În aceeași ordine de idei, și Bernie Sanders, actual senator independent, a votat împotriva propunerii, în ciuda alinierii sale generale cu perspectivele democraților – raționamentul din spatele acestei decizii se referă, însă, la dezaprobarea politicianului față de acordarea ajutorului substanțial pentru Israel și, implicit, pentru guvernul Netanyahu, pe care îl condamnă de o strategie militară inumană împotriva palestinienilor.
Totuși, deoarece securitatea frontalieră a SUA este cea mai proeminentă pârghie folosită împotriva proiectului de lege de către republicani, democrații se arată dispuși să renegocieze pe acest subiect. În urma votului din Senat, liderul majorității democrate, Chuck Schumer, a declarat că va încerca să propună un compromis în această direcție, posibil prin a oferi republicanilor posibilitatea de a adăuga un amendament la textul de lege.
Insistența democraților asupra proiectului se datorează nevoii urgente de suplimentare a asistenței oferite Ucrainei. Anterior, Casa Albă a anunțat că fondurile destinate până în acel moment Ucrainei urmează a fi epuizate până la finalul anului 2023 și că suplimentarea lor din alte surse depinde numai de acordul Congresului. Înainte de începerea votului, inclusiv președintele SUA Joe Biden s-a adresat membrilor Congresului, cerând trecerea propunerii și subliniind importanța sa în a contura finalul războiului; acesta a afirmat că împiedicarea finanțării Ucrainei reprezintă înmânarea victoriei lui Putin și o invitație pentru acesta de a își continua agresiunea și în alte state europene. Mai mult, Biden a apreciat deschiderea democraților de a face compromisuri, dar a refuzat ideile extreme înaintate până acum de republicani în privința securității graniței SUA cu Mexic.
În aceste condiții, Ucraina se confruntă cu o scădere drastică atât a interesului extern față de război, cât și a sprijinului economic și militar din partea partenerilor. În paralel cu SUA, și Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în trecerea propriilor pachete de asistență pentru Ucraina, în principiu din cauza tendințelor iliberale crescânde în statele membre.
