România a devenit o țintă majoră pentru producătorii internaționali de armament

România a devenit o țintă majoră pentru producătorii internaționali de armament

Cea mai amplă expoziție de tehnologie militară din estul Europei, Black Sea Defence and Aerospace sau BSDA 2024, a fost inaugurată oficial miercuri, 22 mai, pe platforma de la Romaero din București. La această ediție participă peste 400 de companii din industria globală de apărare, aeronautică și securitate, reprezentând 31 de țări.

Cel mai avansat avion din lume în prezent, F-35 multirol, pe care și România intenționează să îl achiziționeze în viitorul apropiat, a fost una dintre atracțiile principale ale evenimentului, fiind adus la expoziție de către armata americană. În plus, aceasta a adus la eveniment un elicopter de atac Apache AH-64D și un tanc M1A2 Abrams.

România va lansa în acest an un nou program major de înzestrare pentru „Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile – MLI”, un contract în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, care prevede achiziția a 298 de vehicule MLI, în varianta de bază și derivate. Aceste vehicule vor intra în dotarea structurilor de infanterie mecanizată din cadrul Forțelor Terestre.

La BSDA 2024, marile companii care doresc să câștige acest contract și-au prezentat ofertele, aducând inclusiv fizic modelele de blindate pe care le-ar putea propune României. General Dynamics, care produce blindatele 8×8 Piranha 5 în România în parteneriat cu Uzina Mecanică București, a prezentat la BSDA modelul de vehicul de luptă ASCOD. Acesta este un vehicul blindat echipat cu o turelă telecomandată, având un tun principal de 30 mm, rachete antitanc integrate și un sistem activ de protecție Trophy. Turela este aceeași ca pe modelul Piranha 5, fiind produsă de Elbit chiar în România.

Firma sud-coreeană Hanwha, care ar putea semna un contract cu MApN pentru obuzierele autopropulsate K9 în viitorul apropiat, au adus la BSDA un model de blindat șenilat Redback. Acest vehicul de luptă a câștigat, de exemplu, competiția în Australia. De menționat că și acest blindat este echipat cu același timp de turelă ca ASCOD. Sud-coreenii au prezentat la eveniment și un tanc K2 Black Panther, vopsit în culorile Forțelor Armate ale României.

Nemții de la Rheinmetall, care recent au preluat uzina Automecanica din Mediaș și au redeschis-o sub numele Automecanica Rheinmetall, au prezentat la BSDA 2024 un blindat șenilat Lynx KF41. Acesta este echipat cu o turelă având un tun de calibru 35mm. Pe lângă acest blindat, Rheinmetall a prezentat și turelă Skyranger pentru apărarea mobilă antiaeriană. Această turelă poate fi montată pe blindatul Lynx KF41 sau chiar pe Piranha 5.

România se află în plin proces de selecție a furnizorului pentru vehiculele blindate 4×4, programul multianual vizând furnizarea a 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU), în 9 configurații diferite.

În martie, sursele DefenseRomania au confirmat că singura ofertă depusă în cadrul programului României pentru achiziția vehiculelor blindate 4×4 a fost făcută de turcii de la Otokar. Deși nu au confirmat oficial că participă la licitație cu modelul Cobra II, acest vehicul este cel mai probabil propunerea lor. Cobra II este utilizat în aproximativ 15 țări și a fost produs în peste 33,000 de exemplare. Reprezentanții Otokar susțin că principalul avantaj competitiv al vehiculelor militare produse de compania turcă este faptul că acestea sunt testate în zone cu grad înalt de risc, precum Irak, Sudan, Republica Centrafricană și Haiti. Un aspect extrem de interesant este că modelul clasic de Cobra II nu ar fi satisfăcut condiția de greutate maximă impusă în cadrul licitației de către România, iar la BSDA a fost prezentat un model modificat de tip pick-up fără portbagajul voluminos existent la configurația de bază. Acesta ar fi un argument puternic legat de intențiile producătorului turc în privința licitației pentru vehiculele armatei românești.

În privința României, oficialii companiei Otokar au precizat că sunt deschiși să discute transferul de tehnologie către parteneri. Vicepreședintele companiei a subliniat că Otokar este pregătită să vină cu o ofertă care depășește cerințele minime impuse în contract. Compania este dispusă să îndeplinească condițiile impuse de MApN pentru producția locală și este gata să facă chiar mai mult, fiind deschisă să transfere tehnologie. România este văzută de Otokar nu doar ca un simplu client, ci ca un potențial hub pentru piețele europene. Dacă vor câștiga licitația pentru Programul multianual ATBTU, Otokar își propune să stabilească un parteneriat pentru a acționa la nivel european, în colaborare cu România și subcontractorii săi.

Este interesant de menționat că Otokar propune și o variantă de vehicul amfibiu 8×8, Arma II, echipat cu turelă Mizrak 30, care ar putea completa viitoarele transportoare blindate Piranha 5 care urmează să intre în dotarea armatei României în următorii ani. Totuși, lansarea unei achiziții de blindate amfibii nu a fost anunțată ca fiind un obiectiv prioritar în planul actual de înzestrare al României, cel puțin nu în mod oficial.

Share our work
Palestina, moment de încercare pentru unitatea UE

Palestina, moment de încercare pentru unitatea UE

Recunoaşterea unui stat Palestina ‘nu este un tabu pentru Franţa’, însă Parisul consideră că în prezent nu sunt întrunite condiţiile pentru ca ‘această decizie să aibă un impact real’ asupra procesului vizând soluţia cu două state, a afirmat miercuri ministrul de externe Stéphane Séjourné, citat de mass-media internațională.

Plan politic

‘Această decizie poate fi utilă, adică să permită un progres decisiv pe plan politic’, a afirmat ministrul într-o declaraţie scrisă. ‘În această perspectivă, ea trebuie să intervină la momentul potrivit’, a adăugat el.
Ministrul francez, care l-a primit miercuri dimineaţă la Paris pe omologul său israelian Israel Katz, consideră că ‘nu este vorba doar despre o chestiune simbolică sau despre o miză de poziţionare politică, ci despre un instrument diplomatic în slujba soluţiei cu două state care să trăiască unul lângă celălalt, în pace şi securitate’.
‘Franţa nu consideră că sunt întrunite condiţiile pentru ca această decizie să aibă un impact real în acest proces’, a adăugat Séjourné.
În plin război în Fâşia Gaza, Spania, Irlanda şi Norvegia şi-au anunţat miercuri decizia coordonată de a recunoaşte, începând cu data de 28 mai, statul Palestina, în speranţa că vor antrena în siajul lor alte ţări.
Într-o postare pe reţeaua X, Séjourné a scris că a reafirmat pe lângă omologul său israelian ‘priorităţile Franţei’: ‘eliberarea imediată a ostaticilor, încetarea focului, ajutor umanitar masiv şi două state care să trăiască în pace şi securitate’.
După o întrevedere în Senatul francez, Katz a spus că ‘nu este nici locul, nici momentul de a recunoaşte unilateral statul Palestina’, iar ‘acest gen de decizii aduce atingere suveranităţii şi securităţii israeliene’.

Bomba slovenă

Guvernul Sloveniei, ţară membră a NATO şi a UE, a anunţat miercuri că se va alătura în curând recunoaşterii statului palestinian pe care Spania, Irlanda şi Norvegia o vor oficializa la data de 28 mai.
„În următoarele zile voi fi cu numeroşi colegi din statele membre care nu au recunoscut încă Palestina, sperând să se alăture şi ei procesului nostru de recunoaştere în viitorul apropiat”, a declarat premierul liberal Robert Golob, citat de agenţia locală STA, preluată de mass-media internațională.
„Cu cât sunt mai multe ţări alături de noi, cu atât influenţa noastră va fi mai puternică asupra celor două părţi (israeliană şi palestiniană), astfel încât să ajungem la o încetare a focului şi la eliberarea ostaticilor” israelieni aflaţi în mâinile grupării islamiste palestiniene Hamas, a adăugat Golob.
Premierul sloven şi-a exprimat convingerea că Palestina are nevoie de mult mai mult decât un simplu gest de recunoaştere şi că Slovenia doreşte „să ajute la reformă şi la consolidarea guvernului palestinian”. Golob a pledat totodată pentru formula creării a două state, deoarece „aproape toată lumea o vede ca pe o soluţie pentru o pace durabilă”.
Peste 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din UE (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia), precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.
Israelul a reacţionat la anunţurile făcute de Irlanda, Norvegia şi Spania, rechemându-şi ambasadorii din aceste ţări pentru consultări.

Declarații dure

Ministrul de finanţe al Israelului, Bezalel Smotrich, considerat un exponent al aripii dure din politica israeliană, a propus, miercuri, crearea unei aşezări ilegale în Cisiordania ocupată pentru fiecare ţară care recunoaşte unilateral statul palestinian, după anunţurile în acest sens făcute de Spania, Irlanda şi Norvegia.
Smotrich, al cărui partid, Sionismul religios, a fost cheia formării guvernului de coaliţie condus de premierul Benjamin Netanyahu, a făcut această propunere într-o scrisoare adresată şefului executivului israelian în care a cerut pedepsirea Autorităţii Palestiniene pentru că a căutat să obţină „recunoaşterea unilaterală ca naţiune”.
În scrisoarea sa, ministrul israelian a sugerat, de asemenea, că autorităţile palestiniene sunt responsabile pentru recenta decizie a procurorului şef al Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi a ministrului apărării, Yoav Gallant, din cauza războiului din Gaza.
Karim Khan a cerut luni mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant, şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza şi în Israel.
Spania, Irlanda şi Norvegia au anunţat miercuri că vor recunoaşte oficial statul palestinian la 28 mai, ceea ce a generat un răspuns furios din partea autorităţilor israeliene, care consideră că este o recompensă pentru terorism.
Enervat de anunţ, Smotrich i-a cerut miercuri lui Netanyahu să anuleze un acord recent cu Norvegia pentru ca ţara nordică să fie cea care administrează taxele destinate Autorităţii Palestiniene, colectate de Israel în Cisiordania ocupată.
„Norvegia a fost prima care a recunoscut unilateral un stat palestinian astăzi şi nu poate fi partener în nimic legat de Iudeea şi Samaria (numele pe care Israelul îl foloseşte de obicei atunci când se referă la Cisiordania)”, a indicat ministrul Smotrich în scrisoarea sa.
În plus, el a propus o serie de măsuri punitive la adresa autorităţilor palestiniene, cum ar fi sancţionarea pecuniară a înalţilor funcţionari, consolidarea politicii de colonizare ilegală şi construirea a 10.000 de locuinţe pentru colonişti. Smotrich a avertizat totodată că nu va transfera banii din impozite către Autoritatea Palestiniană „până la noi ordine”.
În total, circa 140 de ţări recunosc statul palestinian, opt dintre ele din Uniunea Europeană – Bulgaria, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Ungaria, Cipru şi Suedia – precum şi aproape toate ţările arabe sau cele legate istoric de mişcarea ţărilor nealiniate.

Istorie complexă

Crearea statelor Israel și Palestina reprezintă un subiect complex, marcând una dintre cele mai persistente și dificile dispute geopolitice din istoria recentă.

Statul Israel a fost înființat pe 14 mai 1948, ca urmare a Planului de Partiție al Națiunilor Unite din 1947, care propunea împărțirea teritoriului mandatar britanic al Palestinei în două state: unul evreiesc și unul arab. Înființarea Israelului a venit în contextul creșterii mișcării sioniste și a urgenței de a găsi o soluție pentru refugiații evrei din Europa după Holocaust. Recunoscut imediat de majoritatea țărilor occidentale, statul Israel a fost primit în Națiunile Unite în 1949. Cu toate acestea, începuturile statului au fost marcate de conflicte armate cu țările arabe vecine și de dispute teritoriale care continuă și în prezent. Statul Israel a câștigat aceste conflicte, în pofida superiorității numerice și militare arabe.

Statul Palestina a fost proclamat simbolic pe 15 noiembrie 1988 de către Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), cu scopul de a stabili un stat suveran palestinian pe teritoriile ocupate de Israel în Războiul de Șase Zile din 1967, adică Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. Recunoașterea internațională a statului Palestina este fragmentată, cu unele țări recunoscându-l ca stat suveran, în timp ce altele, inclusiv majoritatea puterilor occidentale, nu-l recunosc oficial, având în vedere situația de securitate și negocierile de pace cu Israelul.

Eforturile de pace între Israel și Palestina au inclus momente cheie cum ar fi Acordurile de la Oslo din 1993, care prevedeau crearea unor instituții palestiniene autonome și recunoașterea mutuală între OEP și statul Israel. Cu toate acestea, implementarea acordurilor s-a confruntat cu numeroase obstacole, inclusiv violența continuă, probleme de securitate și diviziuni politice interne atât în Israel cât și în rândul palestinienilor.

Recent, eforturile internaționale de a media conflictul și de a avansa către o soluție cu două state au inclus inițiative de la diferite guverne, organizații internaționale și intermediari regionali. Cu toate acestea, soluția cu două state rămâne o perspectivă dificilă, dat fiind complexitatea disputelor teritoriale, problemele de securitate, cerințele politice și istoricul conflictual îndelungat.

Share our work
Viteza de adaptare a forțelor rusești continuă să surprindă

Viteza de adaptare a forțelor rusești continuă să surprindă

În etapa inițială a noii ofensive din regiunea Harkiv, rușii au implementat tactici complet noi, aspect care a contribuit decisiv la succesul lor din primele zile ale operațiunilor. Un luptător al unității ucrainene Kraken, a relatat experiența pentru publicația The Times. Acesta a menționat că el și colegii săi au urmărit neputincioși cum trupele ruse se adunau de cealaltă parte a graniței timp de câteva săptămâni. Ucrainenii nu au putut lansa un atac preventiv din cauza interdicției impuse de țările aliate de a folosi arme occidentale pe teritoriul Federației Ruse. În opinia soldaților ucraineni, politica susținută în special de SUA a dus la pierderi însemnate, deoarece ar fi putut distruge trupele ruse pe drum, dar forțele ucrainene au fost nevoite să aștepte ca acestea să treacă granița din cauza restricțiilor de utilizare a rachetelor ATACMS.

În plus, un alt factor care a contribuit la succesul inițial al Rusiei a fost utilizarea unor tactici neobișnuite. În loc de un atac frontal tipic cu vehicule blindate, rușii au folosit grupuri mici de infanterie care s-au infiltrat între punctele fortificate ale Forțelor de Apărare și au intrat în spatele ucrainenilor, surprinzându-i nepregătiți.

În prima zi a invaziei, rușii și-au desfășurat unitățile forțelor speciale pentru a neutraliza rapid rezistența din apropierea graniței. Aceste unități de elită ruse au întâlnit luptători specializați din cadrul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, care fuseseră redistribuiți din Donbas pentru a întări formațiunile de soldați recent mobilizați ce apărau Harkivul. Forțele armate ucrainene au reușit să stabilizeze parțial situația în zona orașului Vovchansk.

De asemenea, înainte de ofensiva rusă, Ucraina a transferat în secret brigăzi lângă Harkiv. Chiar înainte ca rușii să facă o a doua încercare pentru a pătrunde spre Harkiv, artileria ucraineană a început să bombardeze grupurile de lângă graniță.

Forțele armate ale Federației Ruse au trecut printr-o reconstrucție agresivă după dificultățile întâmpinate în primii doi ani de la invadarea Ucrainei, surprinzând liderii și experții occidentali. Aceștia sunt îngrijorați că, dacă Kremlinul își va reface forțele mai rapid decât era preconizat, apărarea Ucrainei va deveni mai complicată și ar putea genera probleme pe termen lung, inclusiv pentru NATO.

În martie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a prezentat la baza aeriană Ramstein din Germania o listă a pierderilor suferite de Kremlin în primii doi ani de conflict: peste 315.000 de militari uciși sau răniți, peste 211 miliarde de dolari cheltuite și aproximativ 20 de nave avariate sau scufundate în Marea Neagră.

Austin a subliniat că Rusia a plătit un preț uriaș pentru ambițiile imperiale ale lui Putin. Cu toate acestea, doar câteva săptămâni mai târziu, Austin și generalul Brown, președintele de Stat Major american, au remarcat nu doar pierderile Kremlinului, ci și redresarea rapidă a Rusiei. Austin a menționat că Rusia și-a intensificat producția și că industria lor de apărare, controlată direct de stat, a răspuns rapid.

Richard Connolly, expert la Royal United Services Institute din Londra, a estimat că Rusia aproape și-a triplat bugetul de apărare, cheltuind între 130 și 140 de miliarde de dolari în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din PIB și o treime din bugetul guvernului. Datorită costurilor mai mici în Rusia comparativ cu țările NATO, acești bani au o putere de cumpărare echivalentă cu 360-390 de miliarde de dolari în Statele Unite. Cheltuielile crescute în industria de apărare au dus la salarii mai mari, atrăgând mai mulți lucrători și crescând numărul acestora cu 20%, ajungând la aproximativ 3 milioane.

Un raport din februarie al RUSI a indicat că Rusia poate produce 3.000 de vehicule blindate pe an și și-a mărit inventarul de rachete de precizie. Forțele sale din Ucraina au crescut, iar anul trecut, Rusia a ridicat limita de vârstă pentru recrutare de la 27 la 30 de ani, ceea ce ar permite Moscovei să aibă peste 2 milioane de recruți eligibili. Kremlinul a stabilit un obiectiv de a recruta peste 400.000 de soldați pentru a crește armata la 1,5 milioane de membri în serviciu activ până în 2026, oferind bonusuri și salarii generoase, de până la cinci ori mai mari decât salariul mediu în unele zone.

Un oficial al apărării dintr-un stat membru NATO a declarat, sub anonimat, că atunci când se realizează reforme și se extinde armata, există riscul de a diminua factorul calitativ. Totuși, a subliniat că războiul din Ucraina s-a bazat mai mult pe uzură decât pe precizie, menționând că nu atât de relevant dacă soldații ruși folosesc tancuri vechi de 50 de ani sau modele noi.

La începutul lunii mai, amiralul britanic Radakin și-a exprimat convingerea că va dura probabil aproximativ un deceniu pentru ca Rusia să amenințe serios din nou NATO. Deși Moscova își reface forțele, amiralul britanic a afirmat că invazia sa din Ucraina se va prăbuși în cele din urmă, menționând că nu crede că aceasta este sustenabilă pe termen lung, dar nu știe exact când va veni momentul decontului.

Share our work
Președintele Zelenski își încheie mandatul, însă Rusia continuă operațiunile militare

Președintele Zelenski își încheie mandatul, însă Rusia continuă operațiunile militare

Mandatul prezidențial al lui Volodimir Zelenski, ales președinte în aprilie 2019, ar fi trebuit să se încheie în 20 mai 2024. Alegerile prezidențiale ar fi urmat să aibă loc la sfârșitul lunii martie, dar acestea au fost amânate pentru că în Ucraina este în vigoarea legea marțială. Conform constituției Ucrainei, dacă legea marțială nu ar fi fost impusă, alegerile prezidențiale urmau să aibă loc în 31 martie 2024, dar președintele în exercițiu a cerut să se renunțe la subiectul alegerilor până la încheierea ostilităților.

Astfel că țara vecină nu se pregătește pentru învestirea unui nou șef de stat, ci încearcă să facă față unei noi ofensive ruse în regiunea Harkov. Președintele ucrainean consideră că mandatul său prezidențial nu a expirat încă. „Cei cinci ani ai mei [în biroul prezidențial] nu s-au încheiat încă. Din cauza legii marțiale, ei continuă”, a spus Zelenski într-un interviu pentru Reuters.

În mod similar, dacă nu ar fi fost legea marțială, ar fi avut loc și alegeri parlamentare pe 29 octombrie 2023, încheind mandatul actualului parlament ales în iulie 2019.

Dinspre Rusia, cauza principală a amânării alegerilor din Ucraina, Vladimir Putin a subliniat că problema legitimității președinției Zelenski după 20 mai ar trebui rezolvată în Ucraina prin sistemele sale politice și juridice.

Într-o conferință de presă în orașul chinez Harbin, în timpul vizitei sale de două zile în China, Putin a spus că actualele autorități ucrainene de la Kiev „își iau puterea dintr-o lovitură de stat”, iar sistemul juridic al Ucrainei trebuie să răspundă la întrebarea privind legitimitatea lui Zelenski. „Pentru că dacă este vorba de semnarea documentelor, trebuie să facem acest lucru cu autoritățile legitime”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterează observațiile lui Putin cu privire la legitimitatea președintelui ucrainean și nu lasă speranțe pentru încetarea luptelor. Kremlinul a declarat luni, 20 mai 2024, prin vocea lui Peskov, că sfârșitul mandatului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu afectează acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina.

„Nu, operațiunea specială continuă”, a spus acesta într-o conferință de presă la Moscova, când a fost întrebat dacă expirarea mandatului lui Zelenski ar putea influența „operațiunea militară specială” care a început în februarie 2022. „Dar ceea ce este cel mai important pentru noi este că trebuie să continuăm operațiunea noastră militară specială. Trebuie să ne asigurăm securitatea. Și trebuie să punem în aplicare sarcinile operațiunii militare speciale”, a mai completat el.

Ca răspuns la o altă întrebare privind legitimitatea lui Zelenski, Peskov a reiterat observațiile făcute de președintele rus Vladimir Putin pe această temă. „Această întrebare a fost deja pusă. Și s-a auzit acum două zile la comunicarea finală cu presa din China, unde președintele [Putin] a răspuns exact la această întrebare”, a spus el.

Peskov a avut și la sfârșitul lunii aprilie referiri acide la legitimitatea președintelui ucrainean Vladimir Zelenski care va fi, potrivit Moscovei, în curând, pusă sub semnul întrebării după expirarea mandatului său, pe fondul lipsei de alegeri regulate. „Cred că viitorul lui Zelenski este pecetluit și foarte curând mulți, inclusiv în Ucraina, îi vor pune sub semnul întrebării legitimitatea”, a declarat oficialul rus într-un interviu acordat programului Moscow.Kremlin.Putin.

Ruslan Stefanciuk, șeful Parlamentului ucrainean, a declarat agenției de presă de stat Ukrinform că „nu există îndoieli” cu privire la legitimitatea lui Zelenski și că alegerile prezidențiale vor avea loc într-o perioadă de 60 de zile după ridicarea legii marțiale.

Membrii administrației Zelenski i-au avertizat pe aliații occidentali de luni de zile că Rusia pregătește o campanie țintită pentru a submina legitimitatea lui Zelenski în ochii ucrainenilor și Occidentului.

Vadim Skibitski, adjunctul șefului de informații militare ucrainene, într-un interviu pentru publicația The Economist, a interpretat declarațiile Kremlinului referitoare la mandatul încheiat al președintelui ucrainean drept parte din războiul propagandistic iar subminarea legitimității sale face parte din planul cu mai multe componente al Rusiei de destabilizare a Ucrainei.

Surse din biroul președintelui ucrainean, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că aliații occidentali erau conștienți de amenințarea campaniei rușilor de influențare a opiniei publice ucrainene și nu sunt dispuși să împingă Ucraina spre alegeri prezidențiale și parlamentare în viitorul apropiat

Share our work
Tîlvar: România susține suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Tîlvar: România susține suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, împreună cu şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a participat luni, prin videoconferinţă, la cea de-a cincea reuniune din acest an a Grupului de Contact pentru Ucraina, ocazie cu care România a reafirmat angajamentul ferm de a susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a statului vecin, precum şi de a participa la diferite misiuni de instruire.

Eforturi coordonate

Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, scopul reuniunii a fost de a analiza, coordona şi intensifica eforturile de sprijinire a Ucrainei în contextul ultimelor evoluţii în războiul de agresiune al Federaţiei Ruse. În cadrul întâlnirii, au fost condamnate în termeni fermi atacurile Federaţiei Ruse asupra teritoriului ucrainean.
”România a reafirmat angajamentul ferm de a susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi de a participa la diferite misiuni de instruire. România a apreciat colaborarea foarte bună cu SUA şi Ţările de Jos pentru funcţionarea Centrului de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 Feteşti. De asemenea, a fost subliniată determinarea de a contribui activ la iniţiativele internaţionale de asistenţă şi reconstrucţie a Ucrainei şi de a continua sprijinul multidimensional oferit”, se arată în comunicatul MApN.

Sprijin românesc

România a oferit sprijin semnificativ Ucrainei în mai multe moduri, inclusiv diplomatic, fiind un susținător ferm al Ucrainei în obținerea statutului de stat candidat la UE și a menținut relații diplomatice active, inclusiv prin redeschiderea ambasadei la Kiev.

România a ajutat economic Ucraina, importând electricitate din Ucraina și a ajutat la asigurarea aprovizionării energetice a Republicii Moldova în timpul bombardamentelor asupra infrastructurii ucrainene.

Bucureștiul a contribuit la definirea și adoptarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și Belarusului și a sprijinit ajutoarele financiare și militare ale UE pentru Ucraina, inclusiv prin Facilitatea Europeană pentru Pace și lansarea Misiunii Militare de Asistență.

Pe plan umanitar, România a primit peste 2,65 milioane de refugiați ucraineni, oferindu-le asistență și adăpost. De asemenea, România a fost un susținător ferm al statutului Ucrainei ca stat candidat la UE și a redeschis ambasada la Kiev, în ciuda condițiilor dificile.

România a susținut militar Ucraina prin participarea la definirea și adoptarea sancțiunilor europene și prin contribuții semnificative la ajutorul militar. De exemplu, România a sprijinit adoptarea a două măsuri importante: a șasea tranșă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (totalizând 3 miliarde EUR) și lansarea Misiunii Militare de Asistență în sprijinul Ucrainei, axată pe instruirea și pregătirea militarilor ucraineni. Aceste acțiuni demonstrează angajamentul României față de susținerea Ucrainei în conflictul său cu Rusia.

Îndemn american

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a îndemnat aliaţii europeni să acţioneze în comun cu SUA pentru a găsi o cale prin care să fie deblocată valoarea activelor ruseşti îngheţate, astfel încât să poate fi oferit un sprijin financiar susţinut Ucrainei.
„Este vital şi urgent să găsim, împreună, o modalitate prin care să putem debloca valoarea activelor ruseşti imobilizate în jurisdicţiile noastre pentru Ucraina”, va susţine Janet Yellen, în discursul pe care ar urma să îl pronunţe marţi la o conferinţă organizată la Frankfurt.
Potrivit unor pasaje din acest discurs, publicate în avans de Trezoreria americană, Yellen laudă colaborarea dintre SUA şi Uniunea Europeană, în timpul Administraţiei Biden, într-o gamă variată de domenii, şi a făcut un apel pentru intensificarea cooperării, în special în domeniul securităţii.
„Este, de asemenea, important să ne asigurăm că Ucraina are sprjinul de care are nevoie pentru a-şi echipa armata, să îşi finanţeze serviciile vitale, şi în cele din urmă să se reconstruiască pe termen mediu şi lung”, a spus Yellen.
În ultimele luni, SUA s-au plasat în fruntea eforturilor pentru a utiliza activele ruseşti imobilizate în Occident pentru a ajuta Ucraina. Opţiunile cu privire la cum ar putea fi făcut acest lucru variază de la sechestrarea acestor active şi transferul banilor către Ucraina şi până la utilizarea activelor sub formă de garanţii pentru împrumuturi.
Însă, ţările europene au reacţionat cu scepticism la aceste planuri, ridicând semne de întrebare cu privire la consecinţele unei eventuale confiscări a activelor suverane ruseşti asupra stabilităţii financiare, rolul monedei euro şi asupra riscurilor juridice pe care le-ar ridica. Marea majoritate a activelor ruseşti îngheţate sunt în Europa.
Acesta va fi unul dintre subiectele principale ale discuţiilor care vor avea loc la reuniunea miniştrilor de Finanţe din G7, de la Stresa (Italia), la finele acestei săptămâni.

Share our work
Premierul român Ciolacu, vizită oficială în Turcia

Premierul român Ciolacu, vizită oficială în Turcia

Premierul Marcel Ciolacu, însoţit de o delegaţie de miniştri, se va afla marţi, la Ankara, într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan.

Parteneriat strategic

Potrivit unui comunicat al Guvernului român, vizita oficială constituie un moment cheie de la stabilirea Parteneriatului Strategic între România şi Turcia, în decembrie 2011, prin operaţionalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, echivalentul şedinţelor comune de guvern.
Consiliul va fi coordonat de prim-ministrul României şi de preşedintele Republicii Turcia şi va avea rol catalizator pentru consolidarea cooperării în domenii strategice de interes comun, dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate palierele, dar şi extinderea colaborării în cadrul cooperării regionale.
Declaraţia politică include şi crearea unui mecanism de dialog bilateral, respectiv ‘Grupul de dialog politic’ la nivelul MAE, sub coordonarea miniştrilor de externe, se arată în comunicat.
„Lansarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt subliniază angajamentul României şi al Turciei de a întări relaţiile bilaterale atât în plan politic, cât şi economic, pilon de bază al cooperării noastre. Turcia este principalul partener comercial non-UE al României şi prima destinaţie extra-comunitară a exporturilor româneşti. Prin viitoarele proiecte în energie, transporturi, agricultură, industrie agroalimentară şi de apărare ne-am propus să creştem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat în comunicat.

10 miliarde

În anul 2023, comerţul bilateral s-a ridicat la peste 10 miliarde de dolari. Investiţiile turceşti în România se situau pe locul 14 în ceea ce priveşte ţara de rezidenţă a investitorilor, cu 18.755 de societăţi cu capital turcesc în martie 2024, precizează sursa citată.
În cadrul vizitei, miniştrii care îl vor însoţi pe premier vor avea întrevederi cu omologii lor turci în vederea dezvoltării proiectelor comune dintre cele două state.
Vor fi semnate şi o serie de Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism.
În contextul vizitei oficiale, şeful Executivului de la Bucureşti va depune o coroană de flori la Mausoleul dedicat preşedintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Ataturk, din cadrul complexului Anitkabir din Ankara şi va participa la dineul de lucru oferit în onoarea delegaţiei române de preşedintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan.
Alături de şeful Executivului, vor participa viceprim-ministrul Marian Neacşu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, Florin Barbu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, ministrul Muncii şi Solidarităţii sociale, Simona Oprescu, preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.

Dezvoltare semnificativă

Relațiile comerciale dintre România și Turcia au cunoscut o dezvoltare semnificativă în perioada 2000-2024, reflectând intensificarea cooperării economice și creșterea volumului schimburilor comerciale între cele două țări.

Tratatul de Liber Schimb, încheiat de România și Turcia în 1997, și care a intrat în vigoare în 1999 a facilitat liberalizarea comerțului între cele două țări, eliminând barierele tarifare și non-tarifare.

Schimburile comerciale au crescut semnificativ, cu România exportând produse precum echipamente industriale, produse chimice și materii prime, și importând din Turcia textile, produse alimentare și materiale de construcții.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra relațiilor comerciale cu Turcia. Acest lucru a adus standarde mai ridicate și o mai mare competitivitate pentru produsele românești pe piața turcă.

Investitorii turci au început să fie mai prezenți pe piața românească, investind în diverse sectoare, inclusiv în construcții, industrie și servicii.

Economia ambelor țări a continuat să crească, iar schimburile comerciale au devenit mai diversificate. Turcia a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai României în decada 2000-2010.

Companiile turce au fost implicate în numeroase proiecte de infrastructură din România, inclusiv construcția de drumuri, poduri și clădiri publice.

Au fost semnate mai multe acorduri bilaterale pentru a stimula comerțul și investițiile reciproce. Volumul comercial bilateral a continuat să crească, ajungând la valori record, iar Turcia a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai României din afara UE.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact temporar asupra relațiilor comerciale, dar acestea și-au revenit rapid pe măsură ce economiile și-au revenit.

Investițiile turce în România au continuat să crească, cu accent pe energie, tehnologii verzi și sectorul agroalimentar. Relațiile comerciale au devenit și mai diversificate, incluzând acum sectoare precum IT, turism și sănătate.

În ultimii ani, volumul total al schimburilor comerciale dintre România și Turcia a depășit 6 miliarde de euro anual.

România exportă în principal mașini și echipamente, produse chimice și produse alimentare, în timp ce importurile din Turcia includ textile, echipamente electronice și materiale de construcții.

Turcia este un investitor major în România, cu mii de companii turcești active pe piața românească, existând demersuri pentru continuarea colaborării în domeniul infrastructurii, inclusiv transportul și energia.

Exploatarea potențialului în sectorul energiilor regenerabile și al tehnologiilor verzi și extinderea cooperării în noi sectoare economice, inclusiv IT și sănătate reprezintă priorități pentru comunitatea de afaceri.

Evoluții pozitive

În anul 2000, volumul total al schimburilor a fost de aproximativ 1 miliard de euro, din care exporturi din România 400 de milioane de euro.

Importuri din Turcia au reorezentat circa 600 de milioane de euro.

În 2010 volum total a fost de aproximativ 3 miliarde de euro. Exporturile din România au reprezentat circa 1,3 miliarde de euro, iar importurile din Turcia au reprezentat peste 1,7 miliarde de euro.

În 2015, volum total a fost de aproximativ 4,5 miliarde de euro. Exporturi din România au reprezentat circa 2 miliarde de euro, iar importurile din Turcia s-au cifrat la peste 2,5 miliarde de euro.

În 2023, volumul total a fost de aproximativ 7,2 miliarde de euro. Exporturile din România au fost de circa 3,4 miliarde de euro, iar importuri din Turcia de peste 3,8 miliarde de euro.

În 2024 se estimează că volum total se va cifra la aproximativ 7,5 miliarde de euro. Exporturi din România vor reprezenta circa 3,5 miliarde de euro, iar importuri din Turcia vor fi de aproximativ 4 miliarde de euro.

Exporturi din România către Turcia cuprind echipamente și mașini: componente auto, echipamente industriale; produse chimice: îngrășăminte, produse petrochimice; produse alimentare: cereale, semințe oleaginoase; materiale de construcții: ciment, produse din fier și oțel.

Importurile din Turcia în România sunt formate în general de textile și îmbrăcăminte: haine, accesorii, materiale textile; echipamente electronice: electrocasnice, electronice de consum; produse alimentare: fructe, legume, dulciuri; materiale de construcții: produse din plastic, ceramică, produse din metal.

În România activează peste 15.000 de companii cu capital turcesc, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro în diverse sectoare, inclusiv construcții, retail, industrie alimentară și textile.

Proiecte majore vizează investiții în proiecte de infrastructură (drumuri, poduri), dezvoltarea de parcuri industriale și centre logistice.

Investițiile românești în Turcia sunt și ele o prezență solidă în această țară, peste 500 de companii românești fiind active în Turcia. Valoare totală este de peste 500 de milioane de euro în sectoare precum IT, servicii, și producție industrială.

Share our work