de Vlad Farcas | apr. 24, 2024 | Știri
Într-un gest ce marchează o etapă semnificativă în relațiile bilaterale dintre România și Coreea de Sud, o delegație oficială, condusă de președintele Klaus Iohannis, din care face parte ministrul Apărării Angel Tîlvăr și ministrul Energiei Sebastian Burduja, a efectuat o vizită de importanță majoră la Seul. Scopul vizitei a fost consolidarea cooperării în domeniul apărării și în cel al energiei prin semnarea unor acorduri esențiale, cu un impact strategic pentru ambele țări.
În cadrul acestei vizite istorice, au fost semnate mai multe acorduri bilaterale, în special în domeniile energiei și apărării, marcând astfel un nou capitol în colaborarea dintre cele două state. Unul dintre cele mai importante subiecte ale întâlnirii este cel referitor la contractul privind obuzierele autopropulsate de calibrul 155 mm. Solicitarea României pentru aceste sisteme de artilerie, împreună cu munițiile aferente, este un pas important pentru modernizarea și consolidarea capacităților de apărare ale țării. Compania sud-coreeană Hanwha Aerospace este singura rămasă în competiția demarată pentru achiziționarea obuzierelor.
Acordul de cooperare militară semnat marți, 23 aprilie, între ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, și omologul său coreean, Shin Wonsik, deschide noi orizonturi de colaborare și schimb de tehnologie între cele două state. Acest document reprezintă primul din acest fel încheiat între România și Coreea de Sud și oferă o bază solidă pentru consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul apărării.
Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat importanța acestui acord, evidențiind faptul că Republica Coreea este primul stat din regiunea Indo-Pacifică cu care România a încheiat un Parteneriat Strategic în 2008. Această nouă etapă de cooperare deschide drumul către o colaborare mai profundă în domeniul apărării, cu beneficii semnificative pentru ambele părți.
Durata contractului pentru achiziționarea obuzierelor de peste 850 de milioane de euro este de 60 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri de la bugetul de stat. Componentele sistemului obuzier sunt esențiale pentru consolidarea capacităților de apărare ale României și includ următoarele: 18 obuziere de calibrul 155 mm autopropulsate, pe şenile, nouă ţevi de rezervă, 12 maşini de specialitate de transport şi încărcat muniţii, nouă posturi de observare de artilerie auto-propulsate, o autostaţie meteorologică, trei mijloace de evacuare a echipamentelor avariate şi trei sisteme de cercetare acustică. Contractul mai prevede 17.352 de proiectile explozive, 324 de proiectile fumigene, 324 de proiectile de iluminare şi 720 de proiectile inerte pentru instruire.
Odată cu semnarea acestor acorduri, compania sud-coreeană Hanwha Aerospace implicată în furnizarea sistemelor obuzierelor și-a exprimat intenția de a deschide o linie industrială în România. Aceasta nu numai că va contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Forțelor Terestre, dar va stimula și dezvoltarea industriei militare locale.
Obuzierele de tip K 9 Thunder, deja utilizate în nouă țări din lume, sunt un exemplu al tehnologiei avansate pe care România își propune să o integreze în arsenalul său militar. Această achiziție nu numai că va îmbunătăți capacitățile de apărare ale țării, dar vor întări și parteneriatele strategice ale României în cadrul NATO și în sfera cooperării internaționale.
Semnarea acordurilor de la Seul reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor dintre România și Coreea de Sud și deschide noi oportunități de colaborare în domeniul apărării și cel al energiei. Aceste parteneriate nu numai că vor întări securitatea națională a României, dar vor contribui și la consolidarea stabilității regionale.
Pe lângă semnarea acordurilor, delegația română aflată la Seul a oferit precizări legate de alte proiecte în desfășurare în domeniul apărării. Ministrul Tîlvăr a confirmat că discuțiile privind semnarea contractului pentru achiziționarea avioanelor F-35 sunt într-o fază avansată, oferind astfel perspective optimiste asupra modernizării capacităților aeriene ale României. Acest subiect de discuție vine în contextul cererii trimise de Ministerul Apărării către Parlamentul României pentru aprobarea achiziționării inițiale a 32 de astfel de aeronave F-35, costul estimativ al programului fiind de 6.5 miliarde de dolari, fără TVA.
Alte vești bune legate de Forțele Armate ale României au apărut în spațiul public zilele trecute. Escadrila 48 Vânătoare își începe oficial activitatea în România, odată cu sosirea primelor 3 avioane F-16 la Câmpia Turzii. Acestea sunt primele aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România din Regatul Norvegiei și au aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” în data de 19 aprilie. Obiectivul este ca toate cele 32 de aeronave norvegiene să ajungă în țară până în anul 2025. Avioanele sunt livrate într-o stare operațională, iar resursele disponibile ale acestora asigură operarea lor pentru o perioadă de tranziție de cel puțin 10 ani.
de Ionut Constantin | apr. 24, 2024 | Știri
Camera Reprezentanților a Statelor Unite a aprobat un pachet legislativ care furnizează 60,84 miliarde de dolari Ucrainei, inclusiv 23 de miliarde de dolari pentru a alimenta armele, stocurile și instalațiile americane. Pachetul merge acum la Senatul SUA, care a adoptat o măsură similară în urmă cu două luni, pentru aprobarea așteptată săptămâna viitoare. Apoi va fi transmis președintelui Joe Biden pentru a semna.
Reacțiile Moscovei nu au întârziat.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în calitatea actuală de vicepreședinte al Consiliului de Securitate Rus, a scris pe Telegram că aprobarea ajutorului SUA pentru Ucraina este așteptată și se bazează pe „rusofobie”. „Vom fi, bineînțeles, victorioși, indiferent de cei 61 de miliarde de dolari îmbibați de sânge, care vor fi în mare parte înghițiți de complexul lor industrial militar nesățios”, a completat el.
Întrebată cum comentează votul din Congresul SUA privind proiectele de lege pentru alocarea de fonduri Ucrainei și altor aliați americani, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova, a fost furibundă: „Un lucru este clar: elitele conducătoare din Statele Unite, indiferent de apartenența de partid, sunt gata să echipeze regimul de la Kiev cu arme pentru ca acesta să poată lupta până la ultimul ucrainean, continuând, printre altele, atacurile teroriste asupra țintelor civile de pe teritoriul Rusiei, atacuri de sabotaj și asasinări de jurnaliști. Pentru a face acest lucru, Washingtonul recurge la furtul banal al bunurilor rusești înghețate, pentru care Congresul dă undă verde administrației Biden. Este caracteristic că în aceste dispute interne Casa Albă nu se mai bazează pe victoria mitică a regimului controlat de la Kiev, ci pe faptul că Forțele Armate ale Ucrainei vor rezista cel puțin până la votul din noiembrie, fără a strica imaginea lui Biden. De fapt, de dragul acestui lucru, agonia lui Zelenski și anturajul său este prelungit, în timp ce ucrainenii obișnuiți sunt forțați să fie măcelăriți drept „carne de tun”. Republicanii au și ei propriul interes, făcând lobby în favoarea complexului militar-industrial american, care va primi partea leului din alocațiile pentru Ucraina. În acest context, confirmăm că acțiunile Washingtonului, ca parte reală a conflictului, vor primi o respingere decisivă necondiționată, iar cufundarea sa tot mai profundă într-un război hibrid împotriva Rusiei va avea ca rezultat același fiasco puternic și umilitor al SUA ca și în Vietnam și Afganistan. În orice caz, încercările febrile care vizează salvarea regimului neo-nazist al lui Zelenski sunt sortite eșecului. Scopurile și obiectivele operațiunii militare speciale vor fi atinse pe deplin”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând ultimul proiect de lege al SUA privind alocarea ajutorului financiar Ucrainei, a declarat: „Din cauza conflictelor politice din Washington, ei (americanii) caută modalități diferite pentru a continua să ofere ajutor Ucrainei”. „În orice caz, oricare ar fi modalitatea de acordare a acestui ajutor, de facto este vorba despre provocarea Ucrainei la noi ostilități până la ultimul ucrainean, punând bani garantați în buzunarele SUA”.
Potrivit acestuia, „indiferent ce spune cineva, americanii nu uită de ei înșiși”. „Și orice regim [care ajută Ucraina] în primul rând alocă fonduri care rămân în complexul militar-industrial al SUA, apoi este plătit sub formă de taxe guvernului SUA și așa mai departe”, a subliniat Peskov.
Peskov consideră că: „Ucraina trebuie să lupte acum nu numai pentru ajutorul oferit, în beneficiul americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean”.
Ucraina este „împovărată și cu datorii, o politică colonială favorită a Statelor Unite”, a continuat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
de Isac Mihai | apr. 24, 2024 | Știri
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a început luni o vizită oficială de trei zile în Turcia, unde are prevăzute întâlniri cu liderul opoziţiei Ekrem Imamoglu, reales în urmă cu câteva săptămâni în funcţia de primar al Istanbulului, şi cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
Imamoglu este considerat speranţa opoziţiei şi un posibil candidat la postul de preşedinte al Turciei. Steinmeier se va întâlni cu el luni, la scurt timp după sosirea la Istanbul.
âÎn timpul vizitei sale, şeful statului german ar urma să laude realizările numeroşilor turci sosiţi în Germania începând cu anii ’60, care au avut o contribuţie semnificativă la reconstrucţia economică şi prosperitatea ţării vest-europene.
În 1961, guvernele de la Bonn – pe atunci capitala Germaniei Occidentale – şi Ankara au semnat un acord privind recrutarea forţei de muncă. Potrivit Ministerului de Externe german, aproximativ 876.000 de oameni au sosit din Turcia în Germania în virtutea acelui acord.
În prezent, aproape 3 milioane de persoane de origine turcă trăiesc în Germania. ”Aceste poveşti sunt parte a identităţii ţării noastre”, a declarat Frank-Walter Steinmeier înaintea vizitei.
Vizita de trei zile a preşedintelui german în Turcia va începe la istorica gară Sirkeci din Istanbul, unde urmează să ţină un scurt discurs. Gara Sirkeci este locul de unde mulţi turci au plecat spre Germania.
De asemenea, Steinmeier doreşte să viziteze regiunea lovită de un cutremur violent în februarie 2023, în care peste 53.000 de oameni au decedat, potrivit autorităţilor turce. Alte câteva mii de persoane au murit în Siria vecină.
La acea vreme, guvernul german a promis o asistenţă post-seism în valoare de 238 de milioane de euro pentru Turcia şi Siria.
În 2024, relația dintre Germania și Turcia este caracterizată printr-o interdependență economică puternică, negocieri politice intense și cooperare strategică în domenii precum apărarea și energia. Germania rămâne cel mai important partener comercial al Turciei, cu schimburi comerciale care au atins niveluri record, iar Turcia este o piață cheie pentru exporturile germane, în special în industriile auto, de mașini și chimicale.
Din punct de vedere politic, relația a întâmpinat provocări, mai ales în ceea ce privește aderarea Turciei la Uniunea Europeană, unde poziția Germaniei a fost mixtă, fluctuând între sprijin și opoziție sub diferite administrații. Discuțiile curente includ și modernizarea Uniunii Vamale UE-Turcia, pe care ambele părți o consideră esențială pentru a stimula și mai mult legăturile economice.
Strategic, Germania și Turcia au subliniat importanța concentrării pe interese comune pentru a îmbunătăți cooperarea. Această abordare este deosebit de relevantă în gestionarea securității regionale, migrației și tranziției energetice către surse regenerabile, unde ambele națiuni văd beneficiile eforturilor colaborative.
În general, deși relația are complexitățile sale, inclusiv viziuni diferite asupra drepturilor omului și strategiilor geopolitice, legăturile economice și strategice care unesc Germania și Turcia sunt puternice, făcând parteneriatul lor atât de inevitabil, cât și crucial pentru abordarea unor probleme regionale și globale mai largi.
Relațiile militare dintre Turcia și Germania sunt marcate de o cooperare strategică, având la bază o serie de inițiative și proiecte comune care reflectă interesele partajate în cadrul NATO și în contextul securității europene.
Un exemplu important este aderarea Turciei la inițiativa europeană de apărare antirachetă condusă de Germania, cunoscută sub numele de European Sky Shield Initiative (ESSI). Această inițiativă vizează dezvoltarea unui sistem integrat de apărare împotriva rachetelor de rază scurtă, medie și lungă, un pas considerat crucial pentru îndeplinirea necesităților NATO. Turcia și Grecia s-au alăturat acestui proiect în 2024, subliniind angajamentul comun pentru securitatea regională și cooperarea în cadrul alianței.
Capacitățile militare ale celor două țări reflectă angajamentele lor diferite și complementare în cadrul alianțelor militare. Comparativ cu Germania, Turcia posedă o flotă mai mare de vase de patrulare și o prezență semnificativă în regiunile strategice datorită poziției sale geografice, ceea ce o face un partener valoros pentru Germania în gestionarea provocărilor de securitate din regiune, inclusiv în contextul tensiunilor din Marea Egee și al conflictelor regionale
Pe lângă cooperarea în cadrul NATO și participarea la inițiative de apărare, relațiile militare între Germania și Turcia sunt influențate de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, care includ legături economice puternice și o comunitate mare de origine turcă în Germania. Aceste legături fac ca parteneriatul militar și de securitate să fie nu doar o necesitate strategică, ci și o componentă a unei relații bilaterale complexe și profund interconectate
Conform mass-media, în acest moment nu există trupe germane staționate în Turcia. Cu toate acestea, operațiunile militare germane și alianțele în regiune implică Turcia, în special prin NATO. Trupele germane au fost implicate în diverse misiuni conduse de NATO și au participat la operațiuni care pot implica coordonare cu Turcia datorită locației sale strategice și a membrului NATO.
Operațiunile militare germane au fost mai proeminent bazate în alte părți ale Orientului Mijlociu și în țările europene învecinate sub operațiunile strategice mai largi ale NATO.
Baza aeriană militară Incirlik din Turcia este una dintre cele mai active din lume, anterior existând și detașamente militare germane desfășurate aici.
Recent, avioanele U.S. Air Force B-1B Lancers au efectuat misiuni de antrenament la Incirlik ca parte a Task Force-ului de bombardament 24-2, subliniind continuarea cooperării și antrenamentelor bilaterale între SUA și Turcia. Aceste activități demonstrează angajamentul continuu al bazei în suportul operațiunilor de securitate regională și cooperare militară.
Pe lângă baza aeriană Incirlik, Turcia găzduiește și alte facilități NATO. Una dintre acestea este Baza Aeriană Izmir, care a servit ca un centru important pentru operațiunile NATO și este menționată în contextul istoric al alianței. Baza Aeriană Izmir a fost deschisă în 1951 și a jucat un rol crucial în timpul Războiului Rece, funcționând ca punct de comandă pentru forțele NATO din sudul Europei.
În plus, prezența armelor nucleare tactice americane în Turcia, în particular la baza aeriană Incirlik, subliniază importanța strategică continuă a Turciei în cadrul structurii de apărare a NATO. Aceste facilități, împreună cu cooperarea militară continuă, evidențiază rolul semnificativ pe care Turcia îl joacă în cadrul NATO și în securitatea regională.
de Vlad Farcas | apr. 17, 2024 | Știri
În ultima perioadă, au apărut diverse informații în spațiul public care subliniază din nou angajamentul decidenților politico-militari de a face din România un jucător important și influent în afara regiunii carpato-danubiano-pontice, acesta fiind mai degrabă un obiectiv pe termen mediu și lung.
Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului a fost publicat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care fabricile de armament ale statului român, în mare parte aflate într-o stare financiară precară, sunt transferate către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), o instituție responsabilă cu gestionarea activelor statului. Scopul acestui demers este de a crea parteneriate cu mari producători internaționali de echipament militar sau de a le vinde, în încercarea de a le revigora. Potrivit proiectului de OUG aflat în dezbatere publică, AAAS va prelua companiile din industria de apărare care au datorii la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în domeniul Fiscal, fie că acestea sunt în stare de insolvență sau nu, pentru a căuta soluții de redresare și dezvoltare împreună cu investitori privați. Contextul internațional marcat de amenințările la adresa securității naționale este prezentat ca motiv pentru această OUG, argumentând că este necesar ca societățile considerate de interes strategic să fie scutite de datorii și de insolvență pentru a-și valorifica potențialul în domeniul securității alături de parteneri din sectorul privat.
Textul proiectului de OUG specifică că AAAS va prelua creanțele bugetare, inclusiv impozitele, taxele și contribuțiile, ale unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat, administrate de ANAF, asigurându-se că aceste creanțe își vor menține aceeași natură juridică. După preluare, ANAF va șterge aceste creanțe din evidențele sale, iar AAAS va prelua responsabilitatea pentru recuperarea acestora. Detaliile despre modalitatea în care societățile preluate vor fi dezvoltate sau valorificate nu sunt furnizate în mod explicit de către AAAS, lăsând incertitudinea privind eventualele joint-ventures cu parteneri privați sau vânzarea firmelor.
Cu privire la identitatea societăților vizate, se poate consulta lista companiilor din portofoliul Ministerului Economiei, care cuprinde aproape toată industria de apărare românească. Majoritatea fabricilor de pe listă se confruntă cu probleme financiare și au datorii considerabile către ANAF, ceea ce le face candidați potențiali pentru aplicarea acestei OUG.
Investitori din industria apărării au început deja să arate interes pentru unele dintre aceste fabrici, cum ar fi Fabrica de Pulberi Făgăraș, unde compania germană Rheinnmetall intenționează să investească 47 de milioane de euro pentru a reîncepe și a dezvolta producția de pulberi militare. Cu toate acestea, multe dintre aceste fabrici se află într-o situație extrem de dificilă, fără comenzi și necesitând investiții semnificative pentru a fi modernizate și aduse la standardele moderne. Există fonduri disponibile atât din bugetul de stat, având în vedere angajamentul României de a aloca minim 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei, cât și fonduri europene și private.
Date fiind tensiunile din regiunea Ucrainei, România ar putea atrage mari jucători mondiali din industria militară. Cu toate acestea, fabricile de armament din România produc în principal echipament de tip sovietic, folosind tehnologii învechite de peste cinci decenii. Multe dintre aceste uzine au fost în trecut companii private care au început să producă armament în timpul Primului Război Mondial, însă ulterior au fost preluate de către stat și reorientate către producția de armament de tip sovietic.
De asemenea, decidenții din România par să exploreze o nouă mișcare cu implicații strategice în sectorul energetic. S-a relatat că România și-a manifestat interesul pentru obținerea unei cote de 10% din platforma plutitoare de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandroupoli, conform informațiilor apărute în presa elenă și preluate de către Rador Radio România. Mai precis, se ia în considerare achiziționarea unei părți din capitalul social al companiei care va opera această nouă unitate plutitoare destinată primirii navelor cu GNL.
Cel mai probabil scenariu este ca participarea României la această platformă va avea loc prin intermediul companiei de stat Transgaz, responsabilă cu administrarea sistemului de transport al gazelor naturale din țară. Dacă această acțiune se va materializa, România va deveni a doua țară balcanică, după Bulgaria prin intermediul Bulgartransgaz, care investește capital în acest proiect. Această inițiativă subliniază importanța noii unități plutitoare pentru asigurarea diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.
Infrastructura GNL de la Alexandroupoli urmează să fie pusă în funcțiune la sfârșitul acestei luni, lucrările de construcție fiind finalizate recent. Această infrastructură constă într-o unitate plutitoare de stocare și regazificare a gazelor naturale, ancorată permanent la 18 km sud-vest de portul Alexandroupoli. Cu o capacitate de stocare a GNL-ului de până la 170.000 de metri cubi și o capacitate de regazificare de 22,7 milioane de metri cubi pe zi, această platformă reprezintă o contribuție semnificativă la infrastructura energetică a regiunii și la securitatea energetică a Europei de Sud-Est.
Având în vedere aceste mișcări, se poate preconiza că rolul României va crește semnificativ în următorii ani în Europa de Est, iar din acest motiv echilibrul de putere regional va fi afectat suficient de mult încât să genereze consecințe și în regiunile geopolitice adiacente.
de Isac Mihai | apr. 16, 2024 | Știri
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reiterat luni sprijinul ţării sale pentru eforturile naţiunilor riverane Mării Negre, între ele Ucraina, de a stabiliza regiunea, în pofida tensiunilor provocate de agresiunea rusă.
„Aliaţii noştri din Marea Neagră pot conta pe Statele Unite pentru a face regiunea mai sigură, mai prosperă şi mai integrată”, a transmis Blinken într-un mesaj de la distanţă difuzat participanţilor la cea de-a doua Conferinţă de Securitate a Mării Negre de la Sofia. „Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, aşa cum am făcut-o până acum, pentru ca aceasta să-şi revină”, a adăugat şeful diplomaţiei americane, care a subliniat totodată importanţa menţinerii unităţii între vecinii Ucrainei.
Blinken a comentat că preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a înşelat în calculele sale atunci când a pariat pe lipsa de unitate a naţiunilor din zonă.
„Din păcate, Rusia vede (zona) ca pe un loc de război”, a avertizat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, tot într-o intervenţie de la distanţă – printr-un videoclip înregistrat anterior – în care a subliniat necesitatea „întăririi securităţii” în această regiune.
„Numai înfrângerea Rusiei şi refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei vor garanta stabilitatea şi pacea”, a insistat Kuleba, reiterând că armata ucraineană are nevoie urgentă de arme şi muniţii suplimentare pentru a se apăra în mod adecvat împotriva atacurilor ruse.
Ministrul apărării bulgar, Atanas Zaprianov, a fost de acord că nu este posibil „să se vorbească despre securitatea în Marea Neagră atât timp cât agresiunea rusă în Ucraina continuă”. În acest context, el a reamintit problema pe care o reprezintă pentru navigaţia şi traficul maritim minele marine care îşi pierd ancorele din diverse motive şi ajung să plutească în derivă.
Zaprianov a anunţat că iniţiativa MCM Marea Neagră a NATO, care vizează detectarea şi eliminarea minelor plutitoare aflate în derivă în Marea Neagră, îşi va putea începe operaţiunile la scurt timp după ratificarea recentă de către Turcia. Se aşteaptă ca trei ţări – România, Bulgaria şi Turcia – să contribuie la aceste sarcini cu dragoare, avioane şi drone.
Platforma Internaţională a Crimeei a fost înfiinţată la Kiev în august 2021 la iniţiativa Ucrainei şi cu sprijinul Uniunii Europene (UE) şi al Statelor Unite.
Obiectivul său este de a determina şi coordona eforturile pentru a se asigura că Ucraina recuperează peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Cea de-a doua Conferinţă privind Securitatea Mării Negre în cadrul Platformei internaţionale Crimeea s-a deschis oficial la Sofia. Forumul este organizat în comun de Ministerele Afacerilor Externe şi Apărării din Republica Bulgaria şi Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru strategii de apărare (Ucraina).
A investi în securitatea regiunii Mării Negre înseamnă a investi în zona euro-atlantică de pace şi libertate, a declarat ministrul de externe interimar Stefan Dimitrov, în deschiderea forumului.
Sprijinul pentru Ucraina va rămâne în centrul politicii de apărare a guvernului interimar, a declarat ministrul interimar al apărării Atanas Zaprianov.
„Conferinţa de astăzi va servi ca o importantă platformă pentru securitatea regiunii Mării Negre”, a declarat într-o alocuţiune videodifuzată conferinţei ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. Acesta a adăugat că este profund recunoscător pentru sprijinul guvernului bulgar şi al cetăţenilor ţării. „Vrem să vedem Marea Neagră ca pe o zonă de pace şi dezvoltare economică”, a subliniat Kuleba.
Marea Neagră ar trebui să devină o mare a NATO, a păcii şi stabilităţii, a spus el. Acest lucru s-a întâmplat deja cu Marea Baltică, după ce Finlanda şi Suedia s-au alăturat Alianţei, a notat ministrul de externe ucrainean.
Preşedintele rus Vladimir Putin a crezut că Kievul va cădea rapid şi credea de asemenea că vecinii Ucrainei din regiunea Mării Negre vor fi divizaţi, a spus într-o alocuţiune video secretarul de stat american Antony Blinken. Pe toate fronturile, Putin s-a dovedit că se înşală, a subliniat Blinken. El a atras atenţia că, prin curajul Ucrainei şi susţinerea ţărilor din regiune şi din jurul lumii, ţara şi-a recâştigat peste jumătate din teritoriile care i-au fost confiscate de Rusia.
„Regiunea Mării Negre reprezintă o intersecţie de culturi, tradiţii şi pace. Stabilitatea şi prosperitatea sunt vitale pentru cei care trăiesc în această regiune”, a afirmat prin legătură video secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric. Consiliul Europei este dedicat asigurării drepturilor omului şi democraţiei, a adăugat ea.
„Să nu uităm niciodată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014 cu ocuparea Crimeei”, a îndemnat într-un discurs videodifuzat secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane, Luis Almagro. El a atras atenţia că semnalele de avertizare că urma să se întâmple ceva mai grav au fost ignorate.
La forum va fi discutată de asemenea implementarea formulei de pace ucrainene. Între cei care iau parte la forum se află membri ai parlamentului, diplomaţi şi personal militar.
de Ionut Constantin | apr. 15, 2024 | Știri
Șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski a declarat sâmbătă, 13 aprilie, că situația de pe frontul de est s-a înrăutățit în ultimele zile, deoarece Rusia și-a intensificat atacurile pentru controlul unui sat aflat la vest de orașul Bahmut.
Generalul ucrainean a spus că a mers în zonă pentru a stabiliza frontul, în timp ce trupele de asalt ruse au profitat de vremea uscată și caldă, care a făcut manevrarea echipamentelor mai ușoară.
El a scris pe Telegram: „Situația de pe frontul de Est în ultimele zile a devenit considerabil mai tensionată. Acest lucru este legat în primul rând de activarea semnificativă a acțiunii ofensive de către inamic după alegerile prezidențiale din Rusia”. El a mai spus că rușii au suferit pierderi semnificative în timpul atacurilor lor din est, dar au înregistrat și câștiguri tactice. Sîrski a concluzionat că doar un avantaj tehnologic față de Rusia în arme sofisticate ar permite Kievului „să ia inițiativa strategică” de la un inamic mai bine echipat și mai mare.
Deși câștigarea de către Putin a unui nou mandat a sporit speranțele unora că Rusia va căuta o soluție de compromis pentru un acord de încetare a focului, avansul armatei ruse, prin intensificarea ofensivei, arată că Rusia nu se va limita la cuceririle actuale și va merge mai departe în adâncime în teritoriul ucrainean.
Conform declarațiilor oficialilor ruși în frunte cu Vladimir Putin, Rusia va merge până la capăt în atingerea obiectivelor inițiale pentru ca Ucraina să nu mai reprezinte un pericol pentru securitatea sa. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea pregăti o mare ofensivă la sfârșitul lunii mai sau în iunie 2024.
Încetinirea asistenței militare din Occident a lăsat Ucraina mai expusă la atacuri aeriene și a fost puternic depășită pe câmpul de luptă. Kievul a făcut apeluri din ce în ce mai disperate pentru aprovizionarea cu rachete de apărare aeriană în ultimele săptămâni.
Armata ucraineană face eforturi susținute pentru a întârzia ocuparea progresivă a noi localități și obiective de infrastructură de către ruși. Rusia a început să execute lovituri aeriene masive asupra sistemului energetic ucrainean, lovind centrale electrice și substații. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât repararea acestora necesită timp important și mulți bani.
Șeful forțelor militare de drone din Ucraina a declarat că livrările de drone în primele linii în acest an au fost deja de trei ori mai mari decât volumul furnizat pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea rachetele par a fi marea urgență a ucrainenilor.
Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina are nevoie de 25 de sisteme de apărare antiaeriană americane Patriot pentru a acoperi Ucraina de atacurile rusești. Kievul face lobby pentru ca sistemele de apărare aeriană din Polonia, România și Spania să fie trimise în Ucraina. Germania a dat două sisteme Patriot Ucrainei, dar a clarificat săptămâna aceasta că nu va mai furniza altele noi. „Nu vom mai putea oferi alte sisteme deocamdată”, a declarat Ministerul german al Apărării.
Nici România nu este dispusă să cedeze stocurile de Patriot, având în vedere propriile necesități de apărare.
Președintele polonez Andrzej Duda a exclus furnizarea de sisteme Patriot. În schimb, a reiterat posibilitatea ca Varșovia să transfere mai multe dintre rachetele sale de fabricație sovietică la Kiev. „În Polonia, abia începem să construim sistemul de apărare antirachetă Patriot. Acest sistem din Polonia nu este încă gata, așa că nu avem nimic de donat, chiar dacă am fi vrut”, a spus Duda.
Președintele Zelenski a spus acum două zile că Germania, totuși, va furniza Ucrainei un nou sistem de apărare aeriană Patriot și rachete de apărare aeriană fabricate din SUA, într-un „moment critic”.
„Germania va livra Ucrainei un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot”, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz pe platforma X (fosta Tweeter), amintind că Germania este acum un susținător cheie al Ucrainei, cu asistența SUA blocată în Congres. Mesajul său reiterează, de fapt, că eforturile de sprijin al Ucrainei vor rămâne în ogradă Europei, presiunea fiind mare de peste ocean.
„Suntem neclintiți de partea Ucrainei”, a spus Scholz, adăugând că Zelenski l-a informat sâmbătă într-un apel telefonic despre „atacuri aeriene masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice civile”.
Zelenski a descris conversația sa cu Scholz drept „importantă și productivă” și a spus: „Facem apel la toți ceilalți lideri ai statelor partenere să urmeze acest exemplu”.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că cei doi lideri au discutat despre măsuri pentru a consolida în continuare apărarea anti-aeriană a Ucrainei. „Au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare ale partenerilor”, se arată într-un nou comunicat.
