Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu omologul său Xi Jinping pe 14 noiembrie, în Bali (Indonezia), pe marginea summitului G20, a anunţat Casa Albă, relatează mass-media internațională. Conform analiștilor, discuțiile vor viza Taiwanul, dar şi poziţionarea fiecărei puteri faţă de Rusia şi invazia sa asupra Ucrainei, precum şi cu rivalitatea lor tehnologică şi comercială.
Subiecte controversate
Cei doi lideri, care vor avea prima întâlnire în persoană de la alegerea lui Joe Biden, vor discuta despre cum „să gestioneze în mod responsabil” rivalitatea între China şi SUA, încercând în acelaşi timp „să lucreze împreună acolo unde interesele noastre concordă”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, reluând formulele utilizate de obicei de americani.
Joe Biden şi Xi Jinping, care au discutat deja de mai multe ori telefonic şi prin videoconferinţă, vor evoca, de asemenea, o serie de subiecte „internaţionale şi regionale”, a indicat ea, însă fără a menţiona explicit problema Taiwanului, o sursă majoră de tensiuni.
„Ceea ce vreau să fac împreună cu el, atunci când vom discuta, este să stabilim tipul de linii roşii” pe care trebuie să le respectăm, a declarat miercuri liderul democrat în cadrul unei conferinţe de presă de la Washington.
Întâlnirea vine într-un moment în care SUA încearcă să-şi relanseze propria industrie de înalte tehnologii pentru a-şi reduce dependenţa faţă de China.
Doctrina Taiwan
„Doctrina privind Taiwanul nu s-a schimbat deloc”, a repetat Biden, evitând să reafirme cuvintele care au iritat Beijingul, potrivit cărora armata americană va apăra Taiwanul dacă este atacat.
Xi Jinping a obţinut luna trecută un al treilea mandat cu prilejul congresului Partidului Comunist Chinez, întârindu-şi statutul de cel mai puternic preşedinte chinez de la Mao Tze-Dun. Asta provoacă temeri în Taiwan, dar şi la Washington, ca nu cumva China să-şi intensifice eforturile pentru a obţine reunificarea cu insula.
Joe Biden insistă frecvent asupra relaţiei sale vechi cu preşedintele chinez, începută atunci când era încă vicepreşedinte al lui Barack Obama.
Ultima lor discuţie datează de la sfârşitul lui iulie şi echipele de la Casa Albă lucrează de săptămâni la organizarea unei întâlniri faţă în faţă în Bali. De atunci, tensiunile dintre Washington şi Beijing nu au scăzut deloc, ci dimpotrivă.
După 24 de ani de pauză, Ucraina și Republica Moldova relansează legătură feroviară directă, relatează mass-media din stânga Prutului. Trenul Chișinău – Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina, este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore. Până acum câțiva ani, trenul internațional cu cel mai lung parcurs care pleca din Chișinău era către St Petersburg (40 de ore, 2.200 km).
Relații feroviare
Până acum 31 de ani, când cele două trenuri erau parte a URSS, și deci nu era graniță, trenul direct făcea 9 ore și jumătate.
Trenul are șapte vagoane, dintre care cinci cu compartimente și două de tip Platzkart (cușete fără pereți despărțitori între compartimente). Capacitatea maximă de locuri este 280, mai relatează compania Calea Ferată din Moldova
Durata călătoriei într-o direcție este de aproximativ 13 ore. Costul unui bilet de călătorie este între 45-65 euro, în funcție de clasa de confort.
Cursa feroviară Chișinău-Kiev este operată de reprezentanții căilor ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia” în comun cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.
Chișinăul mai are trenuri internaționale directe spre București și Iași, iar până la începerea războiului avea și către Odesa. Cei de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” spun că pe viitor s-ar putea relua legăturile cu Odesa și cu alte orașe din Ucraina, dacă situația din teren o va permite. Exista până acum câțiva ani tren direct Chișinău – Liov (8 ore). Cursa feroviară Chișinău-Kiev a fost sistată în data de 2 octombrie 1998.
În trecut exista tren direct Chișinău – St Petersburg (40 de ore, 2200 km), Chișinău – Minsk (25 de ore) și Chișinău – Moscova (30 de ore).
După 24 de ani de pauză, Ucraina și Republica Moldova relansează legătură feroviară directă, relatează mass-media din stânga Prutului.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a participat la primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea, care s-a desfăşurat la Zagreb,
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a participat la primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea, care s-a desfăşurat la Zagreb, unde a condamnat agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a reafirmat angajamentul României de a participa reconstrucţia ţării vecine, relatează Senatul de la București.
Sprijin parlamentar
Înaltul oficial român a fost invitat la reuniune de preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, şi de preşedintele Saborului croat, Gordan Jandrokovic.
Potrivit unui comunicat al Senatului transmis mass-media, Summitul parlamentar al Platformei Crimeea reprezintă un nou format de cooperare şi coordonare internaţională, lansat de Ucraina în acest an, iniţiativa fiind menită să încurajeze coordonarea activităţilor legislativelor naţionale şi adunărilor interparlamentare referitoare la ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă.
Alte obiective sunt intensificarea presiunii internaţionale asupra Kremlinului, prevenirea de noi încălcări ale drepturilor omului, protejarea victimelor regimului de ocupaţie, eliberarea Crimeii şi revenirea paşnică a acesteia la Ucraina.
Condamnare fermă
În cadrul reuniunii de la Zagreb, preşedintele interimar al Senatului a condamnat ferm războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi recenta organizare a referendumurilor „false” şi „ilegale” în regiunile ocupate, precum şi abuzurile realizate de trupele ruse pe teritoriul ucrainean, arătând că acestea constituie încălcările flagrante ale dreptului internaţional, se arată în comunicatul citat.
Alina Gorghiu a reafirmat angajamentul ţării noastre de a participa activ la procesul de reconstrucţie a Ucrainei, punctând contribuţia substanţială a statului român la facilitarea exporturilor ucrainene de cereale prin porturile româneşti de la Marea Neagră.
Ea a salutat, de asemenea, decizia Consiliului European din iunie privind acordarea Ucrainei a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Desant parlamentar
La primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea au mai participat preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, preşedintele Marii Adunări Naţionale din Turcia, Mustafa Şentop, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul Republicii Cehe, Marketa Pekarova Adamova, vicepreşedintele Adunării Naţionale din Franţa, Valerie Rabault, vicepreşedintele Parlamentului European, Othmar Karas, preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Gerald E. Connolly.
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nadejde al presedintelui rus Putin
Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, într-o predică ţinută în regiunea Nijni Novgorod, în vestul Rusiei, relatează mass-media internațională, preluată de media de la București.
Rugăciune specială pentru Putin
„Ceea ce se întâmplă astăzi nu este doar o altă campanie militară, un anumit tip de tensiune. Se pare că mulţi au vrut să şteargă Rusia ortodoxă de pe faţa pământului”, a declarat patriarhul Kirill, citat de RIA Novosti.
„Dar nu trebuie să se întâmple asta, de aceea, astăzi, rugăciunea noastră specială este pentru autorităţile noastre, pentru armata noastră, pentru preşedintele nostru, pentru toţi cei de care depinde cu adevărat rezultatul acestei bătălii, în care am intrat împotriva voinţei noastre”, a afirmat Kirill, un susţinător fervent al campaniei militare ruse în ţara vecină şi al politicilor preşedintelui Vladimir Putin.
Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill,
Ghimpe în ochi
Patriarhul de la Moscova a adăugat că Rusia a devenit un „ghimpe în ochi” pentru mulţi în lume şi unii cred că „poate fi eliminată”. „Astăzi, patria noastră trece printr-o încercare (…). Unii cred că a venit momentul când este posibil să se termine cu Rusia”, a adăugat el, legând aceasta de o „viziune alternativă asupra lumii, asupra lui Dumnezeu şi asupra omului”.
” Deci, bineînţeles, Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi’, a reiterat patriarhul rus, al cărui sprijin faţă de războiul declanşat de Kremlin în Ucraina i-a atras critici atât din partea Vaticanului, cât şi a altor biserici ortodoxe, inclusiv Biserica Ortodoxă Română.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Refugiații din Ucraina sprijină prin orice mijloace rezistența armată anti-rusă și victimele agresiunii moscovite. Artista de la Kiev, Rina Rox, este una dintre mai importante participante.
Recent, la Antwerp a fost deschis magazin pop-up „ Kyiv”, unde designerii și artiștii ucraineni și-au prezentat colecțiile de modă și artă.
Scopul este de a strânge fonduri pentru protezele copiilor ucraineni care au sunt victime ale invaziei militare ruse.
La deschidere a cântat Ruslana, câștigătoarea Eurovision 2004.
Cunoscuta artistă și creatoare de modă Rina Rox și-a prezentat ultimele lucrări de artă și creații vestimentare, dintre care o parte a fost realizată la Kiev în primele luni de război.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, citat de karadeniz-press.ro.
Declarație fermă
„Noi, preşedinţi ai unor state din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declaraţie: reiterăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susţinem ferm decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, se arată în declaraţia comună.
Rusia, afară din regiunile ocupate
„Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei”, prevede documentul.
Declaraţia este semnată de preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele ceh, Milos Zeman, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Letoniei, Egils Levits, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, preşedintele Republicii Muntenegru, Milo Dukanovic, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei
