de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina la zi, UE
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.
Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.
Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.
Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Republica-Islamică-Iran-își-consolidează-armata
Gardienii Revoluţiei Islamice, considerată armata ideologică a Iranului, au anunţat dezvoltarea unei noi rachete cu rază medie de acţiune, susceptibilă să lovească Israelul.
Potrivit generalului Mohammad Bagheri, şeful statului major al forţelor armate, este vorba despre o rachetă strategică denumită Kheybarchekan (după numele unei victorii a susţinătorilor lui Mahomed în secolul al VII-lea împotriva unui stat evreu din Peninsula Arabă).
Strategie anti-scut
El a prezentat acest dispozitiv cu prilejul unei vizite la o bază de rachete sol-sol a forţelor aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, în prezenţa generalului Amirali Hajizadeh, şeful departamentului aerospaţial.
„Manevrabilitatea şi viteza sa extremă îi permit să atingă ţinte pe o rază de 1.450 km”, precizează mass-media. De „fabricaţie locală”, Kheybarchekan poate străpunge un scut antirachetă.
În 2019, Iranul a anunţat că a testat cu succes o rachetă de croazieră cu o rază de peste 1.350 km.
Pe 24 decembrie anul trecut, Teheranul a lansat 16 rachete balistice la finalul a cinci zile de manevre militare care, potrivit generalilor iranieni, au reprezentat un avertisment pentru Israel. Iranul se află circa 1.500 km de frontierele Israelului.
Răspuns israelian
Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria.
„Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări”, a informat pe Twitter armata israeliană.
Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene „în împrejurimile Damascului”.
Israelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.
De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Știri, UE
Parlamentul de la Bratislava aprobat miercuri o convenţie de cooperare care permite Statelor Unite să-şi sporească prezenţa militară în Slovacia. Totodată a respins convocarea unui referendum cerut de opoziţia social-democrată şi de alte partide de stânga, ce contestă constituţionalitatea acestui acord despre care consideră că încalcă suveranitatea naţională.
”Este vorba despre un acord de apărare al cărui obiectiv este protejarea suveranităţii şi integrităţii Slovaciei”, a declarat înaintea votului premierul de dreapta Eduard Heger.
Proteste ale opoziției
În schimb, fostul premier social-democrat Robert Fico, care a condus marţi în faţa parlamentului de la Bratislava un protest împotriva acordului militar la care au participat circa 5.000 de persoane, a descris înţelegerea încheiată cu SUA drept ”un acord trădător”. ”Statele Unite vor putea să facă orice doresc pe teritoriul slovac”, a declarat fostul premier, care a mai încercat, fără succes, să obţină includerea în acord a unei clauze care să menţioneze explicit interzicerea stocării de arme nucleare americane pe teritoriul slovac.
Sindicate şi organizaţii pacifiste au respins de asemenea acest acord. Documentul a fost în final votat în parlament de 79 din cei 140 de deputaţi prezenţi şi urmează să meargă la promulgare la preşedinta Zuzana Caputova, care a anunţat că nu are obiecţii.
Acord contestat
Conform Acordului de Cooperare Militară (Defence Cooperation Agreement – DCA) între Slovacia şi SUA, valabil pentru 10 ani, Statele Unite vor putea folosi aeroporturile militare de la Sliac şi Malacky-Kuchyna, precum şi alte baze militare convenite de cele două ţări, dar orice planuri concrete vor fi stabilite prin acorduri ulterioare. Armata americană va putea transporta, desfăşura şi stoca materiale, echipamente militare şi provizii în facilităţile militare convenite, care vor mai putea fi folosite pentru instruire, exerciţii, manevre, tranzit, găzduirea personalului sau desfăşurarea de forţe. Statele Unite au obligaţia să informeze Slovacia în avans cu privire la aceste acţiuni.
În urma anunţării acestei înţelegeri la începutul lunii ianuarie, procurorul general al Slovaciei a formulat obiecţii împotriva documentului, despre care a afirmat că subminează Constituţia ţării. Procurorul a menţionat în special imunitatea acordată soldaţilor americani în cazul comiterii unor infracţiuni şi imposibilitatea verificării de către autorităţile de la Bratislava a unor eventuale desfăşurări de arme nucleare la baze din Slovacia şi care astfel ar face această ţară o ţintă în caz de conflict.
Ofensivă fakenews
Ministrul de externe slovac Ivan Korcok a declarat că dezbaterea cu privire la acest acord a fost presărată cu dezinformări. El a precizat că orice viitoare prezenţă a unor trupe străine în Slovacia va trebui să fie aprobată în prealabil de guvern şi parlament. Ministrul Korcok şi titularul Apărării, Jaroslav Nad, au negat că acest acord creează premisele unei prezenţe militare permanente a SUA în Slovacia.
Prin semnarea acordului Slovacia renunţă la dreptul ei de a-i urmări penal pe membrii forţelor armate americane, dar în cazul anumitor delicte autorităţile slovace vor putea revoca imunitatea penală acordată soldaţilor americani.
Pe de altă parte, Slovacia, ţară ce are graniţă comună cu Ucraina, va putea beneficia de o asistenţă financiară americană de circa 100 de milioane de dolari, destinată modernizării infrastructurii militare.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Soldați turci, atacați la granița siriană
Trei soldaţi turci au fost ucişi sâmbătă în sud-estul Turciei, când o bombă a explodat la frontiera cu Siria, a anunţat Ministerul Apărării de la Ankara.
Potrivit sursei citate, cei trei militari şi-au pierdut viaţa în oraşul Akcakale, din provincia Sanliurfa, din cauza exploziei unei bombe artizanale „plasate acolo de terorişti”, fără alte detalii.
De cealaltă parte a frontierei se află oraşul sirian Tal Abyad, controlat de forţele turce şi de recruţi sirieni pro-turci din octombrie 2019, când Ankara a lansat o ofensivă împotriva unei miliţii kurde.
Deşi ministerul nu a numit nicio organizaţie, este posibil să se fi referit la rebeli kurzi.
Ofensive susținute
Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Irak şi Siria împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, conduce din 1984 o insurecţie împotriva statului turc.
În nordul Siriei, Turcia a desfăşurat ofensive împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), o miliţie kurdă, în 2016, 2018 şi 2019.
Pentru Ankara, YPG este o ramură „teroristă” a PKK, chiar dacă această miliţie a jucat un rol-cheie în operaţiunile americane împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în Siria. (K.P.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o „ameninţare directă” la adresa sa, a declarat Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.
„De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski la rampă
Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că „eliberarea” Crimeii este un „obiectiv” şi o „filosofie” naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară.
„O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele – inclusiv recurgerea la forţă – pentru a atenta la teritoriul rus”, a afirmat cu toate acestea Peskov.
Denunţând o „retorică agresivă” din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Războiul declarații
Peskov a estimat că „posibilitatea unei acţiuni militare” ucrainene în estul separatist „rămâne ridicată”. „Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact”, a opinat el.
„Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi”, a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.
Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.
Frația armelor Minsk-Moscova
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, Lukașenko a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.
„Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, a indicat el.
Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze „în două etape în viitoarele două luni”, începând din iarnă.
„Totul este pregătit”, a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Lukașenko, supărat pe Ucraina
Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus.
Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.
UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un „război hibrid” prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe.
Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală.
Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a „acoperi” complet graniţa de sud cu Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
SUA va sprijini armata georgiană
SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.
Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.
Supărare la Moscova
Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.
Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.
„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.
Turneu strategic
SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.
„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.
După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.
Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)
