de Isac Mihai | mart. 14, 2022 | Caucaz, Știri
Gazul natural al Azerbaidjanului este suficient pentru vecini și Europa, a declarat ministrul Energiei, Parviz Șahbazov. Extinderea Coridorului Sudic al Gazelor va începe pe fondul discuțiilor dintre Azerbaidjan și națiunile europene. Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, SUA și Marea Britanie au anunțat interzicerea petrolului și gazului rusesc, în timp ce UE discută planurile de a pune capăt dependenței de gazul rusesc. Aceasta depinde și dacă Baku poate crește rezervele de gaz pentru a ajuta la o tranziție mai ușoară.
Într-un interviu al Agenției Anadolu pe marginea Forumului Diplomației Antalya, ministrul Energiei al Azerbaidjanului, Parviz Șahbazov, a spus că țara are 2.600 miliarde de metri cubi de rezerve de gaze naturale, „suficient pentru vecinii săi și pentru țările europene”. „Extinderea proiectului Coridorul Sudic al Gazelor va începe cu siguranță și, în această direcție, am început dialogul cu țările europene, țările din Balcanii de Vest și alte țări din Europa de Est.Toate aceste consultări vor fi implementate împreună cu Turcia”, a precizat Șahbazov.
Forumul la nivel înalt a reunit participanți din 75 de țări, inclusiv 17 șefi de stat, 80 de miniștri de guvern și 39 de reprezentanți ai organizațiilor internaționale. A Prețurile la gaze în Europa își continuă scăderea La cea de-a opta reuniune ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului de Gaze Sud, desfășurată luna trecută la Baku, au participat 19 reprezentanți ai țărilor, printre care comisarul UE și ministrul turc al Energiei. S-a convenit asupra extinderii Coridorului Sud de Gaze. Gazul natural din Azerbaidjan este exportat în Europa prin Turcia prin TANAP (Conducta Trans Anatoliană) și apoi prin TAP (Conducta Trans Adriatică), care are o capacitate mare.
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
SUA va sprijini armata georgiană
SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.
Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.
Supărare la Moscova
Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.
Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.
„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.
Turneu strategic
SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.
„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.
După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.
Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
SUA sprijină Georgia
Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit luni în Georgia, prima etapă a turneului său în regiunea Mării Negre cu scopul de a consolida alianţele cu ţările supuse presiunii Rusiei.
Austin – primul şef al Pentagonului care vizitează această ţară din Caucazul de Sud din 2014 – va căuta să reînnoiască un program de formare militară şi va afişa angajamentul SUA faţă de Tbilisi, care cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO.
Sprijin american
„Dăm asigurări şi consolidăm suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat presei ministrul american al apărării înaintea de începerea turneului său.
Trupele ruse staţionează în două regiuni georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. Moscova se opune oricărei decizii în sensul unei evoluţii a statutului Georgiei de la ţara parteneră a NATO la membru pe deplin integrat.
SUA desfăşoară programe militare de ani de zile cu armata georgiană, concentrându-se pe interoperabilitatea cu NATO şi pe apărarea teritorială. Programul actual urmează să se încheie în decembrie 2021.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden trebuie să acorde mai multă atenţie Georgiei pentru a evita o eventuală alunecare a ei spre Rusia sau spre China, apreciază David Kramer, cercetător în ştiinţe politice la Florida International University.
„Există temeri din ce în ce mai mari că guvernul este un pic prea flexibil cu Moscova”, explică el, adăugând că „aceasta (se întâmplă) în parte din cauza frustrării simţite în urma absenţei progresului pe care îl constată în privinţa integrării în NATO”.
Escale la București și Kiev
După Georgia, Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România, cu acelaşi mesaj de susţinere împotriva Rusiei.
Pentagonul consideră această regiune un potenţial punct fierbinte, în special de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.
Forţele aeriene şi navale ruseşti provoacă din ce în ce mai mult membrii NATO în Marea Neagră, scrie agenţia franceză de presă. În iunie, forţele ruse au ameninţat nave de război olandeze şi britanice care se aflau în largul Crimeii.
Washingtonul acordă atenţie problemelor legate de angajamentul său faţă de ţările situate la frontierele cu Rusia, în timp ce strategia sa se concentrează asupra regiunii Indo-Pacifice pentru a răspunde rapidei creşteri a puterii militare a Chinei.
Ministrul american al apărării va aborda aceste probleme în cursul discuţiilor pe care le va avea joi şi vineri la Bruxelles la summitul cu omologii săi din NATO. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Armata rusă a început luni exerciţii tactice pe scară largă în 20 de poligoane din Districtul militar Sud, inclusiv în Crimeea, Abhazia şi Oseția de Sud. Desfășurarea de forțe are loc la 13 ani de la războiul ruso-georgian din 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența Abhaziei și Oseției de Sud.
La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.
Aplicații complexe
Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.
Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport, susțin eforturile celorlalte categorii de arme.
Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră
Manevre navale cu repetiție
În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.
Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.
Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Grupul parlamentar Contractul Civil a înaintat candidatura lui Nikol Pashinyan la funcția de premier al Armeniei. Partidul condus de fostul premier are majoritatea constituțională în Parlamentul unicameral de la Erevan.
Conform Constituției armene, după confirmarea mandatelor deputaților Adunării Naționale, Președintele Armeniei numește în funcția de prim-ministru candidatul reprezentat de majoritatea parlamentară. Guvernul se formează în termen de 15 zile de la numirea primului ministru.
Alegerile parlamentare anticipate au avut loc în Armenia pe 20 iunie, pe fondul unei crize politice prelungite. Partidul ”Contractul civil„, condus de Nikol Pashinyan, a obținut majoritatea constituțională – 71 din 107 mandate. În Parlament au mai intrat Blocul „Armenia” al fostului președinte Robert Kocharian, și blocul „Am onoarea”, condus de cel de-al treilea președinte Serzh Sargsyan și fostul șef al Serviciului de Securitate Națională Artur Vanetsyan. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 30, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia
Rusia, chemată să apere granița armeană
Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.
Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.
Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.
Misiune de monitorizare
Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.
În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.
Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev
Acuzații reciproce
Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.
Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.
După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.
Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)
