Ucraina, pod aerian Kiev-Kabul pentru sute de evacuați

Ucraina, pod aerian Kiev-Kabul pentru sute de evacuați

Peste 400 de persoane au fost evacuate de avioane ucrainene din Kabul, a declarat Myhailo Podoliak, consilier în cadrul Administraței Prezidențiale de la Kiev. 3 avioane au fost folosite pentru deservirea podului aerian Kabul-Kiev, relatează agenția Glavkom.

Printre cei evacuați se numără cetățeni ucraineni, americani, precum și jurnaliști, a menționat Podoliak.

Ucraina nu a anunțat stoparea propriului proces de evacuare în data de 31 august, termen stabilit de Statele Unite și alte state occidentale. Din luna septembrie, orice evacuare va fi negociată cu regimul taliban.

Oficialii noii administrații de la Kabul au acuzat statele occidentale că evacuează, alături de proprii cetățeni, diferite categorii de specialiști. ONU a avertizat că statul musulman se va confrunta cu o foamete iminentă, cerând sprijin internațional pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. (K.P.)

Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.

Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.

Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.

Vizită la Naftali Bennett

Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.

Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.

Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.

Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.

Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)

Israel, Honduras își mută ambasada la Ierusalim

Israel, Honduras își mută ambasada la Ierusalim

Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană

Ierusalim, linia roșie pentru Uniunea Europeană

Hondurasul îşi va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului, a anunţat duminică preşedintele Juan Orlando Hernandez, la doi ani după o decizie similară a SUA, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-o postare pe Twitter, preşedintele a declarat că mutarea a fost convenită cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi că Israelul va deschide de asemenea o ambasadă în capitala Hondurasului, Tegucigalpa, pentru prima dată în istoria relațiilor dintre cele două state.

Hondurasul a deschis deja un birou diplomatic la Ierusalim în septembrie anul trecut, recunoscând în acelaşi timp oficial oraşul drept capitală a Israelului.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Precedent american

Preşedintele american Donald Trump a anunţat în decembrie 2017 că SUA recunosc unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat acolo ambasada de la Tel Aviv în anul următor.

Ambele etape au fost aspru criticate de o mare parte a comunităţii internaţionale, care nu consideră statutul Ierusalimului stabilit până la încheierea negocierilor de pace cu palestinienii. UE se numără printre principalii oponenți ai deciziei administrației Trump.

Israelul revendică întregul oraş drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala viitorului lor stat.

Guatemala, vecin al Hondurasului în America Centrală, şi-a mutat ambasada la Ierusalim în 2018, la scurt timp după Statele Unite.

România, desant tardiv în Israel. Ambasada rămâne la Tel Aviv

Israel, popas diplomatic românesc

Israel, popas diplomatic românesc

Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.

Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.

Relații strategice

Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.

Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.

Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.

Popas oriental

În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.

Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.

De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.

Poziție constantă

„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.

Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)

16 august, Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Persecuții intolerabile

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

O formă de genocid

Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.

Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.

Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.

În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)

NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare, citate de https://www.middleeasteye.net/, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Un oficial european cu rang înalt a declarat că UE a contactat NATO pentru a vedea „cum se pot găsi aranjamente” cu operaţiunea Sea Guardian a Alianţei, în curs în estul Mediteranei.

Contre navale

Acest demers a avut loc la puțin timp după ce flota turcă s-a opus inspectării de către fregata grecească Spetsai din misiunea navală a UE (operaţiunea Irini) a unui cargou sub pavilion tanzanian, Cirkin, suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrărilor de arme în Libia. Cargoul era escortat de nave militare turce, beneficiind și de sprijin aerian consistent din partea aviației militare turce.

Conform speculațiilor organizațiilor internaționale, cargoul a transportat echipament militar greu, inclusiv variante îmbunătățite ale tancurilor M-60T Patton (bazate pe modelul Sabra), vehicule militare de diferite categorii și sisteme de artilerie grea. Acestea au ajuns în dotarea forțelor loiale Guvernul de uniune libian (GNA), condus de Fayez al-Sarraj, bazat la Tripoli, și care se bucură de recunoașterea ONU. Sursele citate au menționat că Ankara va trimite noi transporturi similare în săptămânile următoare.

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Irini, răspunsul UE

Operaţiunea Irini a fost demarată pentru a întrerupe aprovizionarea cu arme a Libiei, unde un conflict opune Guvernul libian de Uniune (GNA), condus de premierul Fayez al-Sarraj, susţinut de turci şi recunoscut de Naţiunile Unite, forţelor mareşalului Khalifa Haftar, susţinut de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.

Două nave ale NATO patrulează în Mediterana în cadrul operaţiunii Sea Guardian pentru a observa traficul maritim, a preveni eventuale activităţi „teroriste” şi „a contribui la stabilitatea” regională.

NATO a furnizat informaţii şi sprijin logistic mai mulţi ani operaţiunii Sophia, anterioară operaţiunii Irini. „Aliaţii (membrii NATO) discută în prezent despre modalitatea în care NATO ar putea sprijini noua misiune maritimă Irini a UE”, a declarat un înalt oficial al Alianţei. „Este important ca embargoul asupra armelor decretat de ONU să fie aplicat complet”, a adăugat el.

Libia fierbe

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor discuta despre Libia săptămâna viitoare într-o videoconferinţă, au mai declarat sursele citate, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Turcia, membră a NATO, sprijină ferm forțele loiale GNA, care în ultimele săptămâni a ocupat toate enclavele deținute anterior de forțele mareșalului Haftar din vestul Libiei. Acesta a lansat în urmă cu 14 luni o ofensivă pentru a cuceri capitala Tripoli, operațiune care a eșuat spectaculos, în pofida sprijinului rus.

Pentru a permite operaţiunii Sea Guardian a NATO să vină în ajutorul operaţiunii Irini a UE este necesar acordul tuturor celor 30 de membri ai Alianţei, situaţie în care Turcia ar putea să facă uz de dreptul său de veto. Decizia turcă poate veni pe fondul relansării divergențelor cu Atena în dosarele cipriot și al demarcării granițelor comune din zona Mării Egee. (Mihai Isac)

Concurs eseuri