Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va co-prezida luni, 21 noiembrie 2022, la Paris, alături de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Catherine Colonna, și de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, instrument permanent de sprijin creat la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței în primăvara acestui an pentru a mobiliza contribuțiile financiare ale comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea la UE.
Sprijin prezidențial
Conferința va beneficia de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova și ministrul de externe Nicu Popescu.
Reuniunea de la Paris are loc în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu provocări majore de ordin energetic, economic, umanitar și la adresa rezilienței sale, pe fondul războiului brutal de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Având în vedere gravitatea crizei în sectorul energetic, cu puternice consecințe destabilizatoare asupra bugetului de stat, lucrările Conferinței ministeriale de la Paris se vor concentra în mod deosebit asupra opțiunilor de asistență de urgență în acest domeniu în beneficiul Republicii Moldova.
Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia faptul că principala necesitate a Republicii Moldova o reprezintă la acest moment obținerea, din partea partenerilor internaționali, de asistență financiară necesară pentru achiziții de gaz și de electricitate.
Bani pentru Chișinău
De asemenea, va informa cu privire la măsurile de asistență întreprinse de România, precum sprijinul bugetar direct acordat recent în valoare de 10 milioane de euro, reacția promptă a Bucureștiului pentru facilitarea livrărilor substanțiale de curent electric începând cu 14 octombrie 2022, precum și referitor la inițierea implementării Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro acordată Republicii Moldova de către România.
Nu în ultimul rând, va evidenția că Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova va rămâne în centrul eforturilor internaționale menite să acorde asistență Chișinăului pentru construirea unei democrații stabile, prospere și reziliente.
Organizarea celei de-a treia Conferințe ministeriale la Paris în decurs de șapte luni de la crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței, constituie un semnal clar privind consolidarea acestui nou format ca instrument pentru coagularea sprijinului internațional multidimensional și confirmarea rolului său într-o perioadă dificilă în care Chișinăul are mai mult decât oricând nevoie de asistența comunității internaționale.
Șase grupuri de lucru
Co- președinții celor șase Grupuri de lucru ale Platformei vor prezenta, la Paris, concluziile activității desfășurate premergător evenimentului în următoarele sectoare: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania și Canada); (2) combaterea corupției (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord); (3) securitatea energetică (co-prezidat de Franța și Italia); (4) asistența financiară (prezidat de Comisia Europeană); (5) managementul frontierelor (prezidat de SUA) și (6) reforma administrației publice și administrării finanțelor publice (co-prezidat de Olanda și Suedia) – grup de lucru lansat la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu la Conferința ministerială de la București.
România, sprijin pentru Republica Moldova
La 5 aprilie 2022 a avut loc, la Berlin, Conferința privind crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat și co-prezidat de miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței. Această primă reuniune a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro.
Cea de-a doua Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova a fost organizată și găzduită de ministrul afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, la București, la 15 iulie 2022. A beneficiat de participarea unor delegații din 33 de țări – state membre ale UE, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene (Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă) și agenții ale ONU. Conferința din capitala României a obținut sprijin în beneficiul Republicii Moldova în valoare totală de 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi; de asemenea, la propunerea României, a fost decisă crerea unui nou grup de lucru, al șaselea, privind reforma administrației publice și administrării finanțelor publice.
SMURD va fi mult mai bine dotat, a declarat coordonatorul DSU, Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de mass-media națională. Conform declarațiilor acestuia, SMURD va avea 11 baze aeriene de salvare, dar și avioane, elicoptere si nave de căutare martitimă noi.
Made in Galați
”Şi navele de căutare maritimă, de căutare-salvare, care au fost semnate şi care au şi o componentă medicală pe ele. Asta este o premieră. Avem posibilitatea, dacă scoatem persoane hipotermice, să asigurăm managementul lor, resuscitarea lor, până ajungem să le predăm echipelor terestre. Este o licitaţie care a fost repetată de două sau trei ori la care inițial nu a venit nimeni, pentru timpul de livrare. Iniţial era pentru o singură navă mai mare, dar apoi am mers pe două nave mai mici, care era mai uşor să se facă, de 50 de metri. S-a luat achiziţia respectivă, trebuia semnată urgent, pentru că trebuiau să intre în fabricare, altfel nu puteau să le livreze la data limită care este sfârşitul anului viitor. Aceste nave se fabrică în România, la Galaţi”, a subliniat Raed Arafat.
SMURD va fi mult mai bine dotat, a declarat coordonatorul DSU, Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de mass-media națională
Bază aeriană
”Anul acesta mai deschidem o bază aeriană la Braşov, suntem întârziaţi pentru asigurarea zonei de parcare a elicopterului, adică zona de hangarare, chiar şi temporar, până se realizează la Aeroportul din Braşov, hangarul pentru SMURD. Deci pornim anul acesta în zona Braşov. Avem în zona Suceava un elicopter care este adus şi urmează să îl pornim anul viitor în zona Suceava. Noi am vrut ambele elicoptere în acest an, dar, din păcate reuşim să pornim unul şi al doilea anul viitor.
Asta ne aduce la 11 baze aeriene de salvare, la care se vor adăuga două avioane noi care deja sunt în curs de finalizare în SUA şi sper că în prima parte a anului viitor să le vedem. Trebuia să se livreze mai repede, dar cu toate problemele de semiconductori, a fost o mică întârziere, dar o să le avem. Deja unul este vopsit complet, celălalt este pregătit medical. Acum celălalt merge la vopsit, primul, cel vopsit, va merge la pregătire medicală în interior. Vor fi Terapii Intensive pe aripi. Vor fi două locuri de Terapie Intensivă complet dotate şi care au posibilitate de ECMO, de plămân artificial, nu vorbim de ventilator simplu, vorbim de plămân artificial, au posibilitate de incubator, au incubator care permite transport de nou-născut în stare critică”, a declarat Arafat.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a participat la primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea, care s-a desfăşurat la Zagreb,
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a participat la primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea, care s-a desfăşurat la Zagreb, unde a condamnat agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a reafirmat angajamentul României de a participa reconstrucţia ţării vecine, relatează Senatul de la București.
Sprijin parlamentar
Înaltul oficial român a fost invitat la reuniune de preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, şi de preşedintele Saborului croat, Gordan Jandrokovic.
Potrivit unui comunicat al Senatului transmis mass-media, Summitul parlamentar al Platformei Crimeea reprezintă un nou format de cooperare şi coordonare internaţională, lansat de Ucraina în acest an, iniţiativa fiind menită să încurajeze coordonarea activităţilor legislativelor naţionale şi adunărilor interparlamentare referitoare la ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă.
Alte obiective sunt intensificarea presiunii internaţionale asupra Kremlinului, prevenirea de noi încălcări ale drepturilor omului, protejarea victimelor regimului de ocupaţie, eliberarea Crimeii şi revenirea paşnică a acesteia la Ucraina.
Condamnare fermă
În cadrul reuniunii de la Zagreb, preşedintele interimar al Senatului a condamnat ferm războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi recenta organizare a referendumurilor „false” şi „ilegale” în regiunile ocupate, precum şi abuzurile realizate de trupele ruse pe teritoriul ucrainean, arătând că acestea constituie încălcările flagrante ale dreptului internaţional, se arată în comunicatul citat.
Alina Gorghiu a reafirmat angajamentul ţării noastre de a participa activ la procesul de reconstrucţie a Ucrainei, punctând contribuţia substanţială a statului român la facilitarea exporturilor ucrainene de cereale prin porturile româneşti de la Marea Neagră.
Ea a salutat, de asemenea, decizia Consiliului European din iunie privind acordarea Ucrainei a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Desant parlamentar
La primul Summit parlamentar al Platformei Crimeea au mai participat preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, preşedintele Marii Adunări Naţionale din Turcia, Mustafa Şentop, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul Republicii Cehe, Marketa Pekarova Adamova, vicepreşedintele Adunării Naţionale din Franţa, Valerie Rabault, vicepreşedintele Parlamentului European, Othmar Karas, preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Gerald E. Connolly.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, citat de karadeniz-press.ro.
Declarație fermă
„Noi, preşedinţi ai unor state din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declaraţie: reiterăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susţinem ferm decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, se arată în declaraţia comună.
Rusia, afară din regiunile ocupate
„Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei”, prevede documentul.
Declaraţia este semnată de preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele ceh, Milos Zeman, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Letoniei, Egils Levits, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, preşedintele Republicii Muntenegru, Milo Dukanovic, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO din Europa Centrală şi de Est, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând, se arată în comunicatul oficial, citat de karadeniz-press.ro. Sursa citată mai cere cetățenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând.
Atenție sporită
Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Federaţiei Ruse să manifeste atenţie sporită, să evite locurile în care sunt prezente adunări publice sau aglomerări mari de persoane şi să nu se angajeze în desfăşurarea unor eventuale acţiuni de protest sau alte manifestaţii care pot genera violenţe stradale.
De asemenea, ministerul român reiterează recomandarea adresată şi anterior cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.
Asistență diplomatică
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7 965 777 43 38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.
Călătoreşte în siguranţă
MAE subliniază importanţa informării permanente din surse sigure şi oficiale şi luarea tuturor măsurilor posibile pentru asigurarea siguranţei personale şi solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet moscova.mae.ro, sanktpetersburg.mae.ro, rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile.
Militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale, participă, alături de colegii din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa – Otopeni”
Militari din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale, participă, alături de colegii din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa – Otopeni”, la exercițiul „Joint Combined Exchange Training”, care se desfășoară în România. Antrenamentul include exerciții de țintire și sărituri cu parașuta.
În cadrul antrenamentului, militarii din cele două țări vor efectua trageri de luptă avansate și misiuni specifice, parașutări, precum și antrenamente pentru executarea acțiunilor în teatrele de operații.
Scopul exercițiului este creșterea nivelului de interoperabilitate, sincronizarea activităților operaționale între militarii celor două unități și dezvoltarea capabilităților pentru executarea misiunilor speciale.
Exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” are loc în perioada 5-16 septembrie și se desfășoară în conformitate cu Planul de activitate externă al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2022. Militarii din BDS „Fulger” participă la „JCET” începând cu anul 2009.
