de Isac Mihai | oct. 26, 2022 | Știri, UE
Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC),
Guvernul de la Berlin a aprobat decriminalizarea canabisului şi a substanţei active tetrahidrocanabinol (THC), care nu vor mai fi clasificate din punct de vedere legal drept narcotice. Deocamdată nu se știe dacă proiectul va fi acceptat la nivel european.
Magazine specializate
Achiziţionarea şi deţinerea a până la 30 de grame de canabis nu vor mai fi considerate infracţiuni, cultivarea privată ar fi permisă într-o anumită măsură, iar vânzarea către adulţi în „magazine specializate autorizate” şi chiar în farmacii ar fi posibilă, conform planului guvernului german.
Dacă acest lucru chiar se va întâmpla, rămâne de văzut, în condiţiile în care normele europene privind canabisul ar putea sta în calea legalizării sale în Germania.
Înțelegere politică
Cadrul juridic internaţional oferă „opţiuni limitate pentru implementarea proiectului coaliţiei”, conform documentaţiei aprobate de către cabinet.
În acordul lor de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD) al premierului Scholz, Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP) au fost de acord cu introducerea „distribuirii controlate de canabis în magazine autorizate adulţilor în vederea consumului”.
de Isac Mihai | oct. 24, 2022 | Știri, UE
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare. Palatul Elysée a menţinut incertitudinea cu privire la această întrevedere cu Emmanuel Macron, care s-a desfăşurat departe de camerele de luat vederi în centrul capitalei italiene mai mult de o oră.
Demers francez
„Ca europeni, ca ţări vecine, ca popoare prietene, cu Italia trebuie să continuăm toată munca începută. A reuşi împreună, cu dialog şi ambiţie, le datorăm tinerilor noştri şi popoarelor noastre”, a scris pe Twitter preşedintele francez cu o fotografie alături de Giorgia Meloni, după ce i-a mulţumit fostului premier Mario Draghi.
Spre deosebire de cancelarul german, preşedintele american şi reprezentanţii instituţiilor europene, şeful statului francez nu s-a mai exprimat pe această temă de la numirea Giorgiei Meloni, prima femeie care va conduce a treia economie a zonei euro.
Liderul francez, Emmanuel Macron, a avut o întrevedere cu noul premier italian, Giorgia Meloni, pe fondul unor declarații dure anterioare
Axa Paris-Roma în pericol
Relaţiile franco-italiene, excelente cât timp Mario Draghi a condus Peninsula Italiană, riscă să traverseze o zonă de turbulenţe cu suveranista Giorgia Meloni. Dar Emmanuel Macron a asigurat vineri că este „complet pregătit să lucreze cu ea”.
Emmanuel Macron urmează să fie primit în audienţă de liderul Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, semn al posibilei relansări a relațiilor dintre statul francez și Vatican.
Duminică, Mario Draghi, foarte apreciat pe plan internaţional, i-a predat ştafeta Giorgiei Meloni, prima femeie din istoria Italiei care va conduce un guvern al acestei ţări.
de Isac Mihai | aug. 31, 2022 | Federatia Rusa, Știri, UE
Ucraina, sub asediul Gazprom
Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi şi se pregăteşte să oprească fluxurile din gazoductul către Germania.
Gazul, armă de război
”În mod extrem de clar, Rusia foloseşte gazul ca armă de război şi trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău caz de întrerupere completă a aprovizionării”, a declarat ministrul francez pentru Tranziţia Energetică, Agnes Pannier-Runacher, la radioul France Inter.
Ea a făcut aceste declaraţii după ce compania franceză Engie a anunţat că va primi mai puţin gaz de la Gazprom de marţi din cauza unei dispute contractuale nespecificate.
Europa fusese deja înştiinţată că livrările vor fi limitate, deoarece Gazprom opreşte livrarea gazelor prin gazoductul Nord Stream 1 către Germania de miercuri până vineri pentru întreţinere.
Premierul francez Elisabeth Borne a cerut, luni, companiilor să elaboreze planuri de economisire a energiei până luna viitoare, avertizând că acestea vor fi afectate primele dacă Franţa este obligată să raţionalizeze gazele şi electricitatea.
Reuniune de urgență
Guvernele europene se străduiesc să răspundă la creşterea costurilor energiei pentru întreprinderi şi gospodării şi să găsească alternative la sursele de gaze naturale ruseşti pentru a le stoca pentru iarnă.
Miniştrii europeni ai Energiei vor organiza o întâlnire de urgenţă pe 9 septembrie pentru a discuta despre criza energetică.
Germania este dispusă să ia în considerare un plafon al preţului la gaz, au relatat marţi mai multe ziare italiene, citând un mesaj text trimis de ministrul german al Economiei miniştrilor europeni ai Energiei.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că Germania va discuta despre soluţii pentru preţurile mari ale gazelor la reuniunea miniştrilor Energiei, dar nu a oferit mai multe detalii.
Franţa a acuzat Moscova că foloseşte alimentarea cu energie drept ”armă de război”, în contextul în care gigantul energetic rus Gazprom a redus livrările către una dintre principalele sale utilităţi
Premierul italian Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, a făcut presiuni pentru impunerea unui plafon al preţurilor şi a cerut măsuri pentru separarea costului energiei electrice de preţul gazului.
O astfel de acţiune ar permite gospodăriilor europene să beneficieze de energia electrică produsă din surse mai ieftine, precum sursele regenerabile.
Compania Wien Energie, deţinută de oraşul austriac Viena, a cerut ajutor guvernului federal în weekend, iar oraşul a identificat o ”nevoie acută de finanţare” de 6 miliarde de euro.
de Isac Mihai | iul. 13, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov, atacat de omologul german
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune reală, relatează mass-media internațională, citată de karadeniz-press.ro. Declarația vine la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie.
Declarații dure
‘Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?’, a declarat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
‘Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă’, a remarcat Annalena Baerbock.
‘Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?’, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.
Niciun contact direct
Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: ‘Hai, Serghei, să vorbim despre pace!’
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. ‘Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil’, adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.
Eșec la Bali
Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’. Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global.
de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina la zi, UE
Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.
Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.
Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.
Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.
Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Știri, UE
Parlamentul de la Bratislava aprobat miercuri o convenţie de cooperare care permite Statelor Unite să-şi sporească prezenţa militară în Slovacia. Totodată a respins convocarea unui referendum cerut de opoziţia social-democrată şi de alte partide de stânga, ce contestă constituţionalitatea acestui acord despre care consideră că încalcă suveranitatea naţională.
”Este vorba despre un acord de apărare al cărui obiectiv este protejarea suveranităţii şi integrităţii Slovaciei”, a declarat înaintea votului premierul de dreapta Eduard Heger.
Proteste ale opoziției
În schimb, fostul premier social-democrat Robert Fico, care a condus marţi în faţa parlamentului de la Bratislava un protest împotriva acordului militar la care au participat circa 5.000 de persoane, a descris înţelegerea încheiată cu SUA drept ”un acord trădător”. ”Statele Unite vor putea să facă orice doresc pe teritoriul slovac”, a declarat fostul premier, care a mai încercat, fără succes, să obţină includerea în acord a unei clauze care să menţioneze explicit interzicerea stocării de arme nucleare americane pe teritoriul slovac.
Sindicate şi organizaţii pacifiste au respins de asemenea acest acord. Documentul a fost în final votat în parlament de 79 din cei 140 de deputaţi prezenţi şi urmează să meargă la promulgare la preşedinta Zuzana Caputova, care a anunţat că nu are obiecţii.
Acord contestat
Conform Acordului de Cooperare Militară (Defence Cooperation Agreement – DCA) între Slovacia şi SUA, valabil pentru 10 ani, Statele Unite vor putea folosi aeroporturile militare de la Sliac şi Malacky-Kuchyna, precum şi alte baze militare convenite de cele două ţări, dar orice planuri concrete vor fi stabilite prin acorduri ulterioare. Armata americană va putea transporta, desfăşura şi stoca materiale, echipamente militare şi provizii în facilităţile militare convenite, care vor mai putea fi folosite pentru instruire, exerciţii, manevre, tranzit, găzduirea personalului sau desfăşurarea de forţe. Statele Unite au obligaţia să informeze Slovacia în avans cu privire la aceste acţiuni.
În urma anunţării acestei înţelegeri la începutul lunii ianuarie, procurorul general al Slovaciei a formulat obiecţii împotriva documentului, despre care a afirmat că subminează Constituţia ţării. Procurorul a menţionat în special imunitatea acordată soldaţilor americani în cazul comiterii unor infracţiuni şi imposibilitatea verificării de către autorităţile de la Bratislava a unor eventuale desfăşurări de arme nucleare la baze din Slovacia şi care astfel ar face această ţară o ţintă în caz de conflict.
Ofensivă fakenews
Ministrul de externe slovac Ivan Korcok a declarat că dezbaterea cu privire la acest acord a fost presărată cu dezinformări. El a precizat că orice viitoare prezenţă a unor trupe străine în Slovacia va trebui să fie aprobată în prealabil de guvern şi parlament. Ministrul Korcok şi titularul Apărării, Jaroslav Nad, au negat că acest acord creează premisele unei prezenţe militare permanente a SUA în Slovacia.
Prin semnarea acordului Slovacia renunţă la dreptul ei de a-i urmări penal pe membrii forţelor armate americane, dar în cazul anumitor delicte autorităţile slovace vor putea revoca imunitatea penală acordată soldaţilor americani.
Pe de altă parte, Slovacia, ţară ce are graniţă comună cu Ucraina, va putea beneficia de o asistenţă financiară americană de circa 100 de milioane de dolari, destinată modernizării infrastructurii militare.
