Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
„Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.
Probleme sociale
Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.
Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.
În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.
OTSC, colac de salvare
La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.
Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.
Moscova condiționează
Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.
”Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.
Discurs dur
Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.
”Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.
În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.
”Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.
Întrebări americane
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.
Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.
La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.
Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)
Premierul armean Nikol Pashinyan a câştigat cu o largă majoritate alegerile legislative anticipate. Robert Kocharyan, principalul său rival, a denunțat ”fraude” masive, amenințând cu lansarea unor proteste.
Partidul Contractul Civil al lui Pashinyan a obţinut 53,9% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot. Partidul va forma singur Guvernul, Pashinyan urmând să obțină un nou mandat de premier.
Blocul ”Armenia” al lui Robert Kocharyan a primit 21% din buletinele de vot, relatează mass- media locală.
Posibile proteste
Cu toate acestea, mulţi analiști consideră că ar putea izbucni proteste şi chiar tulburări, după o campanie electorală vehementă care a polarizat societatea armeană la câteva luni după o grea înfrângere militară în faţa Azerbaidjanului.
”Ştim deja că am obţinut o victorie convingătoare în alegeri şi că vom avea o majoritate convingătoare în parlament”, a declarat Pashinyan. La sosirea la sediul său de campanie, premierul a fost întâmpinat de susţinătorii săi cu „Bravo!” şi „Victorie!”, în aplauze furtunoase.
Acuzații dure
Fără a aştepta rezultatele complete, alianţa electorală a lui Kocharyan a denunţat „falsificări planificate” şi a cerut „o anchetă atentă asupra fraudelor presupuse şi semnalate”. Până când aceste întrebări nu vor primi un răspuns complet, blocul nu va recunoaşte rezultatele alegerilor”, a declarat formaţiunea sa într-un comunicat.
În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că „în ansamblu, alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu legea”.
Aproximativ 2,6 milioane de alegători armeni au fost chemaţi la urne pentru a alege cel puţin 101 deputaţi pentru cinci ani. Prezenţa la vot a ajuns la 49,4%, faţă de 48,6% în 2018.
Înfrângere militară
Fostul jurnalist Pashinyan, în vârstă de 46 de ani, care a fost adus la putere în 2018 printr-o revoluţie paşnică împotriva vechilor elite corupte, şi-a văzut popularitatea record afectată de eşecul Erevanului în războiul împotriva vecinului şi duşmanului său de moarte Azerbaidjan în toamna anului 2020.
După şase săptămâni de lupte care s-au soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să cedeze un teritoriu important pentru care se luptase încă de la un prim război cu Baku în anii 1990.
Cele două ţări se luptă pentru Nagorno-Karabah, o regiune a Azerbaidjanului cu o populaţie majoritar armeană.
Percepută ca o umilinţă naţională, această înfrângere a declanşat o criză în Armenia, obligându-l pe Nikol Pashinyan să convoace alegeri parlamentare în speranţa de a-şi consolida legitimitatea.
Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză că este un „trădător” pentru că a fost de acord cu o încetare a focului şi se îndreaptă acum către adversarii săi. (K.P.)
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan
Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.
„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.
Cap de pod NATO
El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.
Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.
Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.
Avertismente talibane
Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.
”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.
Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.
Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.
Armata turcă poate rămâne la Kabul
Interese turcești
Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.
Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.
Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.
Enigma Rabbani
Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.
Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.
În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean. Declarația a fost făcută în cursul unei întrevederi la Paris cu premierul armean Nikol Paşinian. Franța este un aliat important al Erevanului.
”Trupele azere trebuie să părăsească teritoriul suveran al Armeniei”, a declarat Macron, cerând părţilor să ”revină la poziţiile lor din 11 mai”. Macron a mai manifestat și altă dată ambitii geopolitice în Caucaz.
Problema frontierei
„Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că ţara sa este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. El a mai cerut eliberarea prizonierilor, protejarea patrimoniului cultural și reliogios și permiterea activității organizațiilor internaționale.
O serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări. Tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după ultimul război. Conflictul, soldat cu peste 6.000 de morţi, s-a dus pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Analiștii politici de la Paris nu acordă mari șanse de reușită noilor ambitii geopolitice in Caucaz ale președintelui Macron.
Georgia, reformă electorală patronată de occidentali
Parlamentul Georgiei, ţară caucaziană care aspiră să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, a adoptat o reformă a sistemului său electoral solicitată în timpul unor ample proteste civile în ultimul an, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform reformei adoptate cu binecuvântarea europeană și americană, 120 din cele 150 de mandate parlamentare vor fi distribuite, la următoarele alegeri parlamentare din toamna acestui an, conform unui sistem de reprezentativitate proporţională. La alegerile din 2024, Parlamentul va fi ales în totalitate după sistemul proporțional.
„Am mai făcut un pas spre democrația și stabilitatea europeană” a declarat Președintele Parlamentului, Archil Talakvadze, reprezentant al partidului de guvernământ Visul Georgian, formațiune controlată de controversatul oligarh Bidzina Ivanishvili, care a revenit în 2018 oficial în conducerea partidului.
Chemări la revoluție
La începutul lunii iunie 2020, fostul ministru georgian al Economiei din timpul guvernării Saakașvilli, Giorgi Arveladze, a îndemnat georgienii să se pregătească în octombrie nu pentru alegeri parlamentare, ci pentru revoluție, pentru care trebuie create detașamente de rezistență, relata anterior cotidianul Взгляд. Rezident în Ucraina, Arveladze a chemat etnici georgieni care au luptat pentru Ucraina în timpul insurgenței pro-ruse din Donbass să fie pregătiți să lupte pentru democrație pe pământ georgian.
Autoritățile actuale de la Tbilisi au reacționat dur la demersurile aliaților fostului președinte Saakașvilli de a influența viața politică internă georgiană, inclusiv prin rechemarea ambasadorului georgian de la Kiev.
Saakașvilli, numit recent, cu sprijin occidental, la şefia Comitetului executiv al Consiliului Naţional pentru Reforme din Ucraina, un organ consultativ pe lângă Preşedinţia de la Kiev, face frecvent apeluri la unificarea opoziției față de actuala guvernare pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020. Demersurile fostului președinte vin pe fondul relansării negocierilor dintre principalele formațiuni de opoziție pentru posibila formare a unui bloc electoral comun.
La rândul său, ambasadorul SUA la Tbilisi, ambasadorul SUA, Kelly Degnan, a avertizat recent cu privire la posibila implicare a Federației Ruse în alegerile parlamentare din octombrie, fără însă a prezenta probe concludente în acest sens.
Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană
Patronaj occidental
Cu 117 voturi pentru şi trei împotrivă (din cei 150 de deputați de la Tbilisi), parlamentarii georgieni au aprobat la începutul săptămânii schimbările constituţionale necesare. Parlamentarii din partidele de opoziție Mișcarea Națională Unită, condusă până în toamna anului trecut de Saakașvilli, și Georgia Europeană, reprezentate în parlamentul unicameral de la Tbilisi, nu s-au prezentat la vot în semn de protest față de menținerea în arest a fondatorului postului TV Mtavari Arkhi, Giorgi Rurua. Acesta este considerat deținut politic de către opoziție, fiind acuzat de deținere ilegală de arme.
Până acum Georgia a avut un sistem electoral complicat care, potrivit criticilor, le permitea oligarhilor să fie extrem de influenţi în politică.
Începând cu toamna anului trecut, mii de oameni au demonstrat la Tbilisi cerând modificările sistemului electoral promise de partidul de guvernământ, Visul Georgian. Potrivit acestei formaţiuni politice, cu aproximativ 100 de mandate în actualul parlament de la Tbilisi, schimbările adoptate luni se bazează pe sistemul electoral al Parlamentului European.
Pe 31 octombrie, alegerile parlamentare din Georgia vor avea loc într-o nouă formulă – 120 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 30 – în circumscripții uninominale, anterior principiul fiind de „77 plus 73”.
De asemenea, pragul electoral pentru partide a fost redus de la 3% la 1%, toate modificările fiind salutate de puterile occidentale, precum ambasadorul SUA, Kelly Degnan, german Hubert Knirsch și europran Carl Hartzell. O poziție similară au avut și coraportorii APCE, Claude Kern și Titus Corlățean. (Mihai Isac)
