Putin intră oficial în Ucraina

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.

Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.

Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.

Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.

Kremlin, noi mutări în saga spionilor ruși de la NATO

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

Rusia a anunţat suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum şi a misiunii NATO la Moscova. Decizia a fost luată după ce NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj.

„În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie.

Acțiune dură

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa militară occidentală. O măsură similară va afecta și misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Spionaj pe bandă rulantă

Aceste anunţuri oficiale vin la scurt timp după noi acuzaţii reciproce de spionaj. La începutul lui octombrie, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei. Aceștia au fost acuzați că erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”.

NATO a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Rusia a respins toate acuzaţiile privind implicarea sa în atacul contra lui Serghei Skripal şi fiicei sale.

Înainte de 2018, reprezentanţa diplomatică a Rusiei la NATO fusese deja limitată la cel mult 30 de membri. Măsura a venit ca răspuns la interferenţa Moscovei în Ucraina. (K.P.)

Războiul spionilor NATO-Rusia, etapa octombrie 2021

NATO, o nouă mișcare în războiul spionilor

NATO, o nouă mișcare în războiul spionilor

NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei care erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”, au anunţat surse NATO, citate de mass-media.

”De asemenea, putem confirma că am redus la 10 numărul posturilor pe care Federaţia Rusă le poate acredita la NATO”, au precizat sursele citate.

”Politica NATO faţă de Rusia rămâne consecventă. Ne-am consolidat descurajarea şi apărarea ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, deşi în acelaşi timp rămânem deschişi pentru un dialog substanţial”, a adăugat el.

Reacție rusă

La scurt timp, Moscova a reacţionat, declarând că va răspunde la decizia NATO de a expulza opt diplomaţi ruşi despre care Alianţa susţine că erau ofiţeri de informaţii nedeclaraţi, a afirmat parlamentarul rus Leonid Sluţki. Preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a camerei inferioare a parlamentului rus a mai declarat că Alianța obligă Moscova să implementeze măsuri similare. (K.P.)

Kremlin, demonstrație de forță la Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră

Armata rusă a început luni exerciţii tactice pe scară largă în 20 de poligoane din Districtul militar Sud, inclusiv în Crimeea, Abhazia şi Oseția de Sud. Desfășurarea de forțe are loc la 13 ani de la războiul ruso-georgian din 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența Abhaziei și Oseției de Sud.

La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.

Aplicații complexe

Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.

Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport, susțin eforturile celorlalte categorii de arme.

Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră

Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră

Manevre navale cu repetiție

În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.

Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.

Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)

Kremlinul intensifică războiul spionilor împotriva Estoniei

Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei

Rusia, supărată pe membrii NATO din estul Europei

Ministerul de Externe rus a anunţat marţi că l-a declarat persona non grata pe un diplomat eston, al cărui nume nu îl face public, ”pe baza principiului reciprocităţii”. Acesta este al doilea diplomat eston expulzat din Federaţia Rusă în mai puţin de o lună, într-o escaladare a scandalului de spionaj cu Tallinnul, în contextul relaţiilor deja tensionate dintre Moscova şi Uniunea Europeană.

Rusia l-a acuzat luna trecută pe unul dintre consulii Estoniei de activităţi de spionaj şi l-a expulzat, determinând Estonia să expulzeze la rândul său un diplomat rus.

Ambasadorul Estoniei la Moscova, Margus Laidre, a fost convocat marţi la sediul MAE rus, unde i s-a adus la cunoştinţă despre expulzarea diplomatului, care trebuie să părăsească teritoriul Rusiei în decurs de o săptămână.

Avertisment dur

„I-a fost transmis un protest ferm şi o notă care precizează că, pe baza principiului reciprocităţii, un angajat al misiunii diplomatice estone din Moscova este declarat persona non grata şi trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse într-o săptămână”, a precizat instituţia diplomatică rusă.

Totodată, MAE rus avertizează autorităţile estone împotriva ”complicării în continuare a situaţiei pe care au agravat-o deja la extrem”, adăugând că, în caz contrar, Moscova va răspunde într-un mod hotărât.

Statul baltic este membru al NATO și UE, remarcându-se prin politica dură dusă față de Federația Rusă. Scandalurile de spionaj dintre cele două state apar frecvemt. Tallinul acuză periodic Federația Rusă că folosește importanta comunitate rusolingvă din Estonia împotriva autorităților constituționale din fosta republică sovietică. (K.P.)

Soldații români, retrimiși în Afganistanul african

Armata română trimisă în Afganistanul african

Armata română trimisă în Afganistanul african

România va participa, începând cu finalul anului 2021, la operațiunile militare din Mali. Soldații români au mai participat la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Regiunea a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Anunțul vine la câteva săptămâni de la demararea retragerii contingentului român desfășurat în statul asiatic, în  urma negocierilor cu talibanii.

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forţe, mijloace şi echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, relatează mass-media.

„Se aprobă participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari. Fondurile financiare necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2021.

Takuba, simbolul tuaregilor

Participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menţinerea profilului operaţional al acesteia şi va aduce vizibilitate internaţională sporită ţării noastre, alături de beneficii importante cuantificabile politic şi politico-militar, în relaţia cu Franţa”, se arată, printre altele, în raportul întocmit de comisiile parlamentare de specialitate.

La votul în plen s-au înregistrat 346 de voturi „pentru”, două voturi „contra” şi două abţineri.

Întrunite în şedinţă comună pe 15 iunie, Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport favorabil după ce au analizat scrisoarea preşedintelui României pe această temă.

Takuba este sabia specifică grupurilor etnice din vestul regiunii Sahel, folosită inclusiv de populația tuaregă, hausa și fulani.

În luna martie 2020, un grup de 13 state au anunţat crearea Task Force Takuba pentru combaterea grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.

IAR 330 PUMA, în misiune în Mali

IAR 330 PUMA, în misiune în Mali

„Carpathian Pumas”

Armata română a mai participat la misiuni în zona Mali, care a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Sute de soldați și elicoptere de luptă (IAR 330 Puma) au avut baza principală în Camp Castor, în Gao, la mai bine de 6000 de km de România. Detașamentul a fost denumit „Carpathian Pumas”.

Românii au făcut parte din Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Misiunea ONU a fost formată din peste 15.000 de militari din 57 de țări.

Statele UE mai au desfășurate în regiune câteva misiuni precum EUCAP Sahel Mali și EUTM Mali. Acestea grupează în diferite formule sute de soldați din zeci de țări, inclusiv militari români.

Interese strategice

Regiunea Liptako are vaste resurse minerale, fiind situată într-o zonă strategică din vestul Africii. Foste colonii franceze, statele din regiune se confruntă cu o insurecția a populației locale.

Probleme etnice și de inechitate socială au răbufnit periodic, în urmă cu peste un deceniu fiind declarat Statul Independent al Azawadului, stat nerecunoscut și care a controlat regiunile Tombouctou, Kidal, Gao. Treptat insurecția a ajuns să fie dominată de grupurile islamiste.

Trupele guvernamentale au reușit să reziste cu sprijin extern, mai ales francez. Statele din regiune au semnat diferite acorduri de securitate, devenind treptat G5 Sahel. Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger beneficiază de diferite forme de ajutor pentru combaterea mișcării islamiste.

Recenta lovitură militară de stat din Mali a complicat situația politică regională. (K.P.)

Concurs eseuri