de Isac Mihai | iul. 15, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Neagră
Moscova a declarat că va permite exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Marea Azov, dar cu condiţia să poată verifica navele pentru a exclude contrabanda cu arme, relatează mass-media rusă., citată de karadeniz-press.ro.
Presiuni rusești
‘Noi am spus nu o dată la toate nivelurile, de asemenea public, că suntem dispuşi să ajutăm la asigurarea navigării vaselor comerciale străine pentru transportul de cereale ucrainene’, a declarat şeful Departamentului Organizaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, Piotr Iliciov.
Diplomatul rus a declarat într-un interviu pentru Interfax că ‘militarii ruşi deschid zilnic coridoare umanitare din Marea Neagră şi Marea Azov’.
‘Pentru noi condiţiile de înţeles cuprind posibilitatea de a controla şi inspecta navele pentru a evita contrabanda cu arme şi un angajament al Kievului că va renunţa la provocări’, a declarat el.
Iliciov susţine că ‘Rusia nu a împiedicat şi nu împiedică transportul de grâne ucrainene pe mare’.
În acelaşi timp, diplomatul rus a subliniat că Moscova intenţionează ‘să-şi îndeplinească în continuare pe deplin obligaţiile privind furnizarea de cereale, îngrăşăminte, combustibil şi alte mărfuri de importanţă majoră’, atât în cadrul acordurilor bilaterale, cât şi al programelor de asistenţă.
‘Astfel, nu există schimbări majore în oferta globală. Problemele încep în sistemul de distribuţie a fluxurilor de mărfuri şi în livrarea producţiei’, a mai spus diplomatul rus.
Întâlnire în Turcia
În acest context, AFP transmite că experţi militari din Ucraina, Rusia şi Turcia discută miercuri la Istanbul în spatele uşilor închise posibilitatea deblocării exportului de cereale din porturile ucrainene aflate sub blocadă rusă. Aceste discuţii, pe care Ministerul Apărării turc doreşte să le păstreze ‘confidenţiale’, se desfăşoară în prezenţa unei delegaţii a Naţiunilor Unite.
Este pentru prima oară când reprezentanţi ai Moscovei şi Kievului se întâlnesc după 29 martie, la o lună de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, când delegaţiile ambelor tabere s-au întâlnit tot la Istanbul, dar fără progrese.
Timpul presează: această reuniune intervine în contextul creşterii preţurilor la alimente la nivel mondial, ceea ce agită spectrul foametei, în special în Africa.
Dar ministrul ucrainean suspectează Moscova că blochează exporturile ucrainene pentru a priva Kievul de venituri: ‘Ei ştiu că, dacă exportăm, vom primi fonduri de pe pieţele internaţionale şi asta ne va întări’, spune el.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu şi alte cereale şi aproximativ 20 de milioane de tone de grâne sunt blocate în prezent în porturile din regiunea Odesa de prezenţa navelor de război ruseşti şi a minelor amplasate de Kiev pentru a-şi apăra coastele.
Turcia, membru NATO şi care încearcă să menţină un echilibru în relaţia sa cu cele două părţi în conflict, şi-a intensificat eforturile diplomatice pentru a facilita reluarea livrărilor.
Demers diplomatic
Turcia a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la o înțelegere în negocierile despre reluarea exporturilor de grâne ucrainene prin Marea Neagră blocate de invazia rusă.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus miercuri că acordul final va fi semnat săptămâna viitoare când părțile implicate se vor întâlni din nou. Înțelegerea presupune înființarea unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi, în timp ce Turcia se va ocupa de garantarea siguranței rutelor de export pe Marea Neagră.
Turcia va înființa și un centru de coordonare împreună cu Ucraina, Rusia și ONU pentru asigurarea exporturilor de grâne, a anunțat Akar.
Șeful Biroului Președintelui Volodimir Zelenski a scris pe Twitter că misiunea centrului va fi să monitorizeze și să coordoneze navigația în siguranță pe Marea Neagră, iar președintele ucrainean a anunțat că se fac „eforturi semnificative” pentru reluarea aprovizionării piețelor mondiale cu alimente și că le mulțumește Turciei și ONU pentru ajutorul oferit.
Interfax, o agenție de știri din Rusia, l-a citat pe Piotr Iliciev, șeful de departamentului organizațiilor internaționale a Ministerului de Externe, care a spus miercuri că Rusia dorește să verifice vasele care urmează să transporte grâul din Ucraina pentru a se asigura că nu sunt folosite pentru a importa arme.
Negocieri secrete
Diplomații care au luat parte la discuții au spus că un viitor acord ar presupune traversarea apelor minate din jurul porturilor ucrainene de către vasele care transportă grânele, o încetare a focului în zonă pentru a permite circulația navelor și inspectarea mărfurilor de către Turcia, cu ajutorul ONU, pentru a alina temerile Rusiei că exporturile ar putea fi folosite pentru a face contrabandă cu arme.
O sursă din diplomația rusă a fost citată de RIA spunând că printre cerințele Rusiei se numără înlăturarea „obstacolelor din calea exporturilor” create de sancțiunile occidentale, precum cele care afectează „asigurarea navelor, logistica, serviciile de transport și operațiunile bancare”.
de Isac Mihai | apr. 7, 2022 | Marea Neagra, Știri
Marea Neagră amenințată de mine marine
Miniştrii apărării din ţări riverane Mării Negre au discutat despre războiul din Ucraina, minele care plutesc în derivă şi securitatea regională, într-o videoconferinţă organizată joi, a declarat Ministerul turc al Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.
Cu această ocazie, miniştrii care au participat la reuniune au cerut o încetare imediată a focului în Ucraina, se menţionează în comunicat.
Această întâlnire în format de videoconferinţă a miniştrilor apărării din Turcia, Bulgaria, Georgia, Polonia, România şi Ucraina a avut loc la iniţiativa Ankarei, se afirmă în textul în care Ministerul turc al Apărării apreciază că discuţiile au fost „foarte eficiente”.
„În afară de problema minelor, a fost subliniată importanţa cooperării la Marea Neagră pentru pace, calm şi stabilitate”, a spus ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, după această reuniune.
De asemenea, miniştrii au discutat paşii posibil de făcut pentru atenuarea crizei umanitare şi despre ajutorul care ar urma să fie acordat Ucrainei, conform ministerului turc.
Echipe militare de scafandri din Turcia au detonat până în prezent trei mine plutitoare în Marea Neagră în trei cazuri distincte, în timp ce România a dezamorsat şi ea o mină rătăcită în apele sale în contextul războiului din Ucraina.
de Isac Mihai | feb. 18, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Rusia rămâne o putere nucleară
Guvernul american estimează că Rusia a desfăşurat între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina, în creştere de la 100.000 la 30 ianuarie, a declarat vineri, la Viena, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.
„Estimăm că Rusia a comasat probabil între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în interiorul şi în apropierea Ucrainei, comparativ cu aproximativ 100.000 la 30 ianuarie”, a declarat Michael Carpenter la o reuniune a OSCE.
Această desfăşurare, calificată de reprezentantul SUA drept „cea mai semnificativă mobilizare militară în Europa după al Doilea Război Mondial”, include trupe ruseşti desfăşurate în Belarus, în Rusia şi peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
Carpenter a prezentat aceste aprecieri în cadrul unei reuniuni convocate la solicitarea Ucrainei în cadrul OSCE, la care Rusia a decis să nu participe vineri, la fel ca la o reuniune similară marţea trecută.
Documentul de la Viena
Potrivit „Documentului de la Viena”, un mecanism de reducere a riscurilor, oricare dintre cele 57 de ţări membre OSCE poate cere explicaţii despre mişcările militare neobişnuite în apropierea frontierelor sale.
Mecanismul stipulează că în cazul unei concentrări de peste 9.000 de militari, ţara respectivă trebuie să informeze OSCE, în timp ce în cazul a peste 13.000 de militari, chiar să invite observatori internaţionali, ceea ce Rusia nu a făcut niciodată până acum.
Pe de altă parte, Carpenter a subliniat că, pe lângă manevrele militare terestre din apropierea Ucrainei, armata rusă desfăşoară manevre navale de amploare în Marea Neagră, Marea Baltică şi Arctica.
„Numai în Marea Neagră, exerciţiul implică peste 30 de nave şi estimăm că mai multe nave de debarcare amfibie au fost transferate din cadrul flotelor Nordului şi Baltică în Marea Neagră pentru o sporire a forţelor aici”, a avertizat ambasadorul.
„Avem informaţii din mai multe surse care detaliază eforturile Rusiei de a fabrica presupuse ‘provocări ucrainene’ şi de a crea o versiune publică menită să justifice o invazie rusă”, a spus ambasadorul SUA.
Războiul declarațiilor
Carpenter a subliniat că aceste presupuse „escaladări” din partea ucraineană nu există şi nu sunt reflectate în rapoartele zilnice ale misiunii speciale de observare (SMM) a OSCE în estul Ucrainei.
În fine, reprezentantul SUA a propus Rusiei mai multe măsuri de reducere a tensiunilor, inclusiv invitarea observatorilor în zonele unde sunt concentrate trupele sau zboruri de verificare cu elicoptere.
Carpenter a invitat Rusia să revină la „un dialog deschis şi deplin privind modernizarea şi îmbunătăţirea transparenţei militare, care în mod evident lipseşte în acest moment”.
Anterior, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, declarase la Varşovia că SUA observă încă şi mai multe trupe ruse deplasându-se în regiunile de graniţă cu Ucraina.
„Cu toate că Rusia a anunţat că îşi retrage forţele în garnizoane, nu am văzut acest lucru încă. De fapt, vedem că mai multe forţe se deplasează în această regiune de graniţă”, a spus Austin.
de Isac Mihai | oct. 18, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
SUA va sprijini armata georgiană
SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.
Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.
Supărare la Moscova
Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.
Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.
„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.
Turneu strategic
SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.
„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.
După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.
Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Viceministrul rus de Externe, Aleksandr Grușko, a catalogat reacția UE drept ”un disc de gramofon zgâriat, în stilul unei lumi paralele”. ”Nici o declarație nu poate schimba realitatea internațională de drept, formată prin libera exprimare a crimeenilor”, a spus diplomatul într-un comentariu pentru mass-media rusă
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a subliniat, în repetate rânduri, că pentru Rusia problema Crimeii este închisă. Putin consideră că, în peninsulă, referendumul s-a desfășurat cu respectarea strictă a dreptului internațional.
În Crimeea a avut loc un referendum în martie 2014, aprig contestat de Ucraina și statele membre UE și NATO. Moscova susține că în urma acestui referendum, populația peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol au decis aderarea la Federația Rusă. Majoritatea statelor membre ONU nu recunosc rezultatele acestui referendum.
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Condamnare din partea UE
UE condamnă recensământul desfăşurat de Rusia în Crimeea ocupată, a declarat Peter Stano. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai cerut Moscovei să înceteze încălcarea dreptului internațional.
Acesta a subliniat că UE condamnă decizia Rusiei de a efectua un recensământ al populației în Crimeea și în Sevastopol în perioada 15 octombrie – 14 noiembrie 2021. UE a condamnat și începerea unui unei noi campanii de recrutare în armată a locuitorilor din peninsula ucraineană anexată. „Aceste acțiuni sunt o încercare de a legitima anexarea ilegală a Crimeii și de a submina în continuare suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional” – a remarcat, vineri, Peter Stano.
Astfel, UE solicită Rusiei să înceteze toate încălcările dreptului internațional și dreptului umanitar în peninsula Crimeea. „UE va continua să lucreze pentru o încetare pașnică a anexării ilegale a peninsulei de către Rusia, așa cum a fost confirmat la primul summit al Platformei Crimeea din 23 august. UE va continua politica de nerecunoaștere” – a mai declarat Stano. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Marea Neagră, amenințată de un dezastru ecologic
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)
