de Razvan Iorga | feb. 1, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Toate vehiculele propagandistice s-au activitat în Republica Moldova și Rusia, după ce semnare simbolică a unor declarații a unor mici localități din R. Moldova a unor declarații de unire cu România, o inițiativă ce nu produce juridice. În schimb, promotorii politicilor Rusiei în R. Moldova s-au inflamat foarte tare, împreună cu presa de la Moscova.
Tonul a fost dat, miercuri, de către președintele prorus Igor Dodon care a avut o postare populistă pe Facebook privind convocarea Consilului Suprem de Securitate împotriva „satelor nealiniate”, cele care, spune el, ar atenta la suveranitatea Moldovei.
„Aceste acțiuni au loc pe fundalul unor campanii fără precedent, desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, de denigrare a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, de respingere a conceptului de statalitate. Aceste campanii sunt desfășurate deschis și liber în instituțiile publice din localitățile Republicii Moldova, de așa-numitele forțe unioniste cu caracter anticonstituțional. Este vorba în primul rînd despre instituțiile educaționale: gimnazii, colegii, instituții de învățămînt superior, dar și alte instituții publice, în care sunt interzise orice manifestări de acest fel”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Goarnele Kremlinului
Demersul lui Dodon a propagat până în presa de la Moscova ce promovează interesele Kremlinului. Astfel,
în „Nezavisimaya Gazeta”, Svetlana Gamova, șefa departamentului ziarului pentru „diaspora apropiată”, a scris un articol tendențios intitulat „Statele Moldovei care pleacă spre România” . De asemenea, subtitlu materialul este „În București se dorește crearea unui minister pentru unificare a celor două state”.
Jurnalistă rusă scrie că socialiștii au cerut pedepsirea aleșilor locali pentru acest gest denumit de acesta „ocuparea ce dă fiori a Moldovei de către România, fapt sprijinut de către SUA”. Ea își continuă tirada la adresa României, spunând că România a preluat sistemul electric din Moldova, deține unele dintre cele mai mari bănci din Moldova, iar fostul președinte român Traian Băsescu promovează unirea celor două țări în acest an al Centenarului Unirii.
Ape tulburi la Comrat
Ecourile acestor acțiuni ale lui Dodon și cele ale Moscovei au rezonat imediat și la Comrat, acolo unde mișcarea separatistă Gagauz Halkî, condusă de Ivan Burgudji, a amenințat din nou cu indepedența UTA Găgăuzia. Aceasta s-a reactivat în amrtie 2017, iar liderul său a reînceput retorica la adresa Bucureștiului și Chișinăului, promovând interesele Rusiei în regiune.
Acesta a enumerat mai multe acte care ar îndemna la acest lucru precum declarațiile simbolice ale primarilor de unire cu România, expulzarea diplomaților ruși de anul trecut, sau introducerea în Constituției a orientării pro-europene a R. Moldova. Acesta a declarat că unirea din 1918 a fost un act criminal care s-a făcut fără un referendum și sub amenințarea armelor, scrie edingagauz.md.
O teză sovietică ce a fost ventilată de parcursul ultimilor 100 de ani de retorică a Moscovei și a adepților săi din R. Moldova.
El s-a arătat deranjat de faptul ca organele de forță nu ar reacționa „la aceste fapte criminale intenționate, anti-statale, anti-populare și anti-constituționale”.
Separatistul Ivan Burgudji a reluat retorică cum că Găgăuzia își va rezerva dreptul de a-și declara indepedența în cazul unei uniri pentru a nu-și înceta existența și că se va lua în considerare rezultatele referendumului din 2014, în urma căruia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au votat pentru acest lucru.
În fapt, Rusia își dorește să opească din fașă orice idee care ar putea conduce spre un astfel de deznodământ. Ideea unor astfel de declarații simbolice s-ar putea viraliza, ceea ce ar constitui o problemă pentru Moscova.
În plan local, Dodon încearcă să se cațere pe acest nou val populist și vrea să pozeze din nou în unicul apărător al statalității R. Moldova în pespectiva alegerilor din această toamnă. Aceasta va fi una dintre principalele teme de campanie ale PSRM-ului, iar Dodon își va asuma în continuare rolul de locomotivă politică.
Alertă peste Nistru
De asemenea, în regiunea separatistă transnistreană, militarii ruși și cei loiali regimului separatist de la Tiraspol au continuat exercițiile militare comune.
Astă în contexul în care, la nivel politic, se încearcă aplicarea protocoalelor semnate în noiembrie 2017, la Viena și care prevede o serie de cedări atât dinspre Chișinău, cât și dinspre Tiraspol.
Numai în ultima săptămână, în Transnistria, au avut loc două exerciții militare: unul ce a presupus manevre militare cu tancuri de-a lungul Nistrului în pozițiie de tragere în „zona de conflict” și altul legat de scenarii de luptă anti-teroristă.
În această vară, militarii ruși împreună cu cei trasnistreni au simulat trecerea Nistrului cu blindatele pentru a respinge „atacuri teroriste” în regiune. Acest lucru a stârnit reacția Chișinăului, dar autoritățile de la Moscova au ordonat în continuare efectuarea de exerciții similare în regiune.
Și de această dată, insistențele MAE de la Chișinău pentru oprirea unor astfel de exerciții a fost ignorată de către autoritățile de la Moscova.
de Razvan Iorga | ian. 30, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cursa pentru Kemlin este de aproape două decenii una mai degrabă solitară. Sistemul politic din Federația Rusă a devenit unul atât ermetic în care Vladimir Putin nu are niciun rival. Potrivit unui sondaj realizat de institutul independent Levada, Putin, care nu are un concurent real, este creditat cu 75% din intenţiile de vot. Cu toate acestea, Putin a încercat să pară misterior, anunțându-și oficial candidatura abia luna trecută, în decembrie 2017.
Chiar și în cazul în care cineva emite pretenții cât de mici, abordarea de tip stalinist nu lasă loc de nicio rivalitate.
Agențiile de presă moscovite anunțau, luni dimineață, că Putin a fost primul din cei 14 candidați înscriși pentru alegerile prezidențiale din 18 martie care a adus și prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia toate semnăturile necesare pentru intrarea în cursa prezidențială.
Nu mai puțin de 28 de cutii au transportat liste cu peste 315.000 de semnături. Pr lângă semnături, Putin și-a trimis stuff-ul de campanie să aducă și rapoarte financiare și toată documentație necesară înscrierii sale „cu acte în regulă” în așa-zisă cursă pentru un nou mandat prezidențial. Șeful departamentului juridic al sediului lui Putin, Serghei Kabișev, și agentul autorizat al lui Putin pentru probleme financiare, Natalia Orlova, au venit la CEC să depună documentele.
Cele 315.000 de semnături aduse la oficiul autortiății abilitate din Moscova sunt doar o colecție modestă, deoarece Putin ar fi strâns peste 1,6 milioane de semnături.
Ca o concluzie retorică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat și el luni că Vladimir Putin nu ar avea un rival în scrutinul ce urmează în mai puțin de două luni de zile.
„Nivelul popularității lui Putin depășește cu mult granițele Rusiei. Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că Putin este liderul absolut al opiniei publice, liderul absolut al vârfului politic, încât cu greu nimeni nu poate concura serios cu el în momentul de față”, a declarat Peskov.
Fără riscuri „inutile”
Chiar și așa, Putin nici măcar nu a dorit să riște nici măcar simbolic să spulbere orice concurență. Chiar cu o zi înainte de depunerea documentelor la CEC pentru Putin, autoritățile ruse l-au reținut pe opozantul Alexei Navalnîi. Acesta a lansat, la finalul lunii decembrie, un apel public pentru proteste masive în Rusia la 28 ianuarie. Ca urmare, numeroşi susţinători ai lui Navalnîi protestau, duminică, în mai multe oraşe din Rusia, faţă de autorităţi în momentul reținerii acestuia.
Anterior reținerii sale, duminică, forțele ruse de poliție a pătruns cu forţa în birourile din Moscova ale lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, şi a reţinut mai mulţi membri ai echipei acestuia. Roman Rubanov, un susţinător al lui Navalnîi, a scris pe reţelele de socializare că poliţia le-a transmis că a intrat în clădire deoarece au existat zvonuri conform cărora acolo ar fi o bombă. Sub acest pretext, poliția a percheziționat birourile.
Pe de altă parte, juridic, Navalnîi a fost respins și din punct de vedere juridic și împiedicat pentru a intra în cursa prezidențială. La 30 decembrie, Curtea Supremă din Rusia a respins apelul lui Aleksei Navalnîi referitor la decizia Comisiei Electorale de a nu-i accepta candidatura la preşedinţia Rusiei.
Candidatura lui a fost respinsă de Comisia Electorală rusă, invocându-se faptul că opozantul lui Vladimir Putin are o condamnare la activ. În fapt ,Navalnîi a fost condamnat într-un dosar cu vizibile tente politice. Pentru a fi împiedicat să candideze și să aibă un cazier pătat, Bavalnîi a fost reținut de trei ori în 2017, dar eliberat.
În aceste condiții, circa 5.000 de oameni au protestat în toată Rusia pentru reținerea lui Navalnîi, dar Kremlinul a precizat că acest lucru arată mai degrabă că poziția administrației prezidențiale de la Moscova este „mai degrabă consistentă”.
„În unele localități aceste acțiuni, de fapt nu numeroase, au fost autorizate, ceea ce este în conformitate cu legea. În anumite locuri nu au fost autorizate, iar sugestiile alternative cu privire la locul de desfășurare au fost respinse într-o manieră empatică”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Desigur, lucrul principal aici este asigurarea legii, securității și ordinii publice”, a adăugat el.
Putin își umflă mușchii cu „Paris Hilton de Rusia”
Pare hilar că cel mai de „temut” contracandidat al lui Putin este tocmai fiica fostului său mentor, fostului primar de Sankt-Petersburg, Anatoli Sobceak. Deși au fost multe zvonuri cum că ar fi „iepurele lui Putin” și chiar fina acestuia, ea a negat vehement aceste acuzații.
Astfel, Xenia Sobceak a fost numită de presa internațională „Paris Hilton a Rusiei”, debutul său în televiziune venit în urma unor scene „fierbinți” într-un reality show de tip Big Brother, în care a apărut beată sau îmbrăcată sumar.
De altfel, în vârstă de 36 de ani, aceasta este mai degrabă o prezență glamuroasă, fiind în atenția presei prin eșecurile în dragoste și aventurile sale amoroase efemere.
Cu toate acestea, o serie de emisiuni televizate i-au adus popularitatea și atenția Kremlinului ca exponentă a cercurilor liberale, mai ales cel ale Sankt-Petersburgului, de acolo de unde și Putin și-a început ascensiunea.
Un sondaj recent de opinie a arătat că 24% dintre persoane văd o asociere negativă cu numele Xeniei Sobceak. Circa 70% au spus că îi văd oferta prezidențială în mod negativ și doar 5% ar dori chiar să voteze pentru ea în martie.
În ultimii șase ani, ea sa implicat foarte mult în politica rusă, exprimând păreri anti-guvernamentale Putin. Aceasta a realizat mai multe interviuri cu opozanți ai regimului Putin a devenit jurnalist pentru un canal TV independent. Cu toate acestea, Xenia este un adversar facil pentru Putin.
De asemenea, declarațiile sale privind drepturile Ucrainei asupra Crimeei și războiul din estul Ucrainei nu sunt tocmai pe gustul majortiății rușilor care consideră legitimă toată aventura ucraineană a lui Putin.
De altfel, Putin este un obișnuit al livrărilor de acțiuni militariste pe fondul pauperizării populației, știind sigur că acestea prind în mentalul belicos al rusului de rând, fapt confirmat mereu de incursiunile militare din zona Caucazului, fie că vorbim de intervențiile în Cecenia sau Georgia.
Sacrificatul de serviciu, semnal pentru cercurile liberale de la Sankt-Petersburg
În schimb, Putin a dat anul trecut un semnal puternic cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg pentru ca acestea să nu îndrăznească să se revolte și mai ales să folosească oameni sus-puși din anturajul puterii.
În acest sens, luna trecută, Tribunalul Zamoskvorețki din Moscova l-a găsit vinovat pe fostul ministru rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev pentru mită. Circumstanțele nu au fost foarte clare dacă Uliukaiev ar fi cerut mită cei doi milioane de dolari de la șeful Rosneft, Igor Secin, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin, dar cert este că acesta era un apropiat al cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg.
Uliukaiev a precizat atunci că directorul Rosneft, Igor Secin și generalul FSB Feoktițov i-ar și înscenat luarea de mită. „Mita a fost provocată de falsa mărturie a lui Secin. Acuzațiile s-au bazat doar pe declarațiile acestuia”, a spus fostul ministru.
„Trebuie să spun că transferul banilor din mită a fost planificat de FSB. Secin m-a sunat sub pretextul discutării unor afaceri ale companiei și m-a convins să vin în clădirea Rosneft, acolo unde mi-a înmânat banii”, a mai spus Ulikaiev.
Deşi înalţii funcţionari sunt demişi adesea pentru scandaluri de corupţie, aceasta a fost prima arestare a unui ministru în exerciţiu de la căderea URSS.
Faptele care îi sunt reproşate lui Uliukaiev, dar şi actorii implicaţi – un fost ministru technocrat fără prea multă carismă şi o companie semi-publică foarte puternică – a provocat o surpriză în rândul aripii liberale ruse, de care era apropiat fostul ministru.
Înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, unii analişti ruși au văzut în această arestare un nou episod în lupta dintre clanurile din jurul lui Vladimir Putin.
de Isac Mihai | ian. 13, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Liderul de la Kremlin Vadimir Putin este decis sa mentina prezenta militara rusa in Siria
Ministerul rus al Apărării sugerează implicarea Statelor Unite în atacurile cu drone asupra bazelor militare ruse din provinciile siriene Hmeymim şi Tartus, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin susține că știe exact cine și cum a organizat operațiunile.
„Au fost unii provocatori, dar nu erau turci. Ştim cine sunt, cine a plătit pentru aceste provocări şi care a fost suma”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Mediafax. „Nu este nimic bun în legătură cu aceste incidente. Sunt provocări menite să distrugă acordurile precedente”, a atras atenţia preşedintele Rusiei. Atacurile au rolul deteriorării relaţiilor Rusiei cu Iranul. „Înţelegem perfect situaţia şi vom continua cooperarea”, a subliniat liderul de la Kremlin.
Baze militare ruse din provinciile siriene Hmeymim şi Tartus au fost atacate în urmă cu câteva zile cu drone dirijate de grupuri teroriste. Rusia oferă susţinere politică şi militară Administraţiei Bashar al-Assad în conflictul cu grupuri insurgente şi teroriste.
Implicare americană
Ministerul rus al Apărării a sugerat implicarea Statelor Unite în aceste atacuri, „comise doar cu asistenţa ţărilor care deţin tehnologie pentru sisteme de navigaţie coordonate prin satelit”. „Este o coincidenţă bizară” că un avion american de recunoaştere se afla deasupra Mării Mediterane în momentul atacurilor cu drone asupra bazelor militare ruse din Siria, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova.
Rusia dispune de suficiente forţe rămase în Siria pentru a face faţă posibilelor atacuri asupra bazelor sale, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului, relatează Agerpres, care preia agenția Reuters. „Contingentul care rămâne, infrastructura militară care rămâne, la bazele militare de la Hmeimim şi Tartous, sunt complet capabile să lupte împotriva acestor atacuri teroriste ocazionale”, a declarat Dmitri Peskov într-o conferinţă de presă.
Armata rusă susține că va păstra în Siria un Centru de reconciliere a beligeranţilor, trei batalioane de poliţie militară, precum şi baza aeriană de la Hmeimim şi pe cea navală de la Tartus, situate în vestul Siriei. La aceste forțe se adaugă și forțele unor companii private ruse de securitate, precum Grupul Wagner, acuzat că este implicat și în susținerea separatiștilor pro-ruși din Donbass. Grupul Wagner este caracterizat de o parte a mass-media internațională drept armata personală a președintelui rus Vladimir Putin, fiind implicată direct în susținerea politicii externe a Federației Ruse din Sudal și Libia. Grupul Wagner a fost format de partea rusă după experiența occidentală de a folosi companii private de securitate pe fronturile din Irak și alte state.
Drone capturate
Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că, în urma analizării dronelor capturate, s-a ajuns la concluzia că acestea erau ghidate prin sistemul GPS și erau dotate cu altimetre de precizie. Raza de acțiune a dronelor era de aproximativ 100 de kilometri. De asemenea, potrivit oficialilor militari ruși, dronele erau încărcate cu dispozitive explozive dotate cu detonatoare străine.
Cea mai probabilă locație de lansare a dronelor ar fi satul sirian Al-Muzarah, la doar 50 km nord-est de Humaymim și la aproape 100 km de Tartus, a declarat generalul rus Alexandr Novikov, citat de mass-media internationala.
de Razvan Iorga | ian. 12, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul rus Kiril, alături de liderul de la Kremlin Vladimir Putin
Un raport al Comitetului de Relații Externe al Senatului american, intitulat ,,Asaltul asimetric al lui Putin asupra democrației din Rusia și din Europa: implicații pentru securitatea Națională a Statelor Unite”, a stârnit multe reacții în ultimele zile. Documentul de 206 pagini face referire la metodele pe care Rusia le folosește atât în Balcani, dar și în țările Parteneriatului Estic pentru a obstrucționa, sau chiar de a stopa procesele democratice din diferite țările din zona sud-estică a Europei, dar și cea baltică.
„Majoritatea finanțărilor guvernului rus se concentrează asupra „statelor-leagăn” (termen folosit în alegerile interne din SUA pentru a denumine statele în care pot câștigă oricare din forțele politice înscrise în bătălie -n.r.) post-sovietice precum Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia, dar și grupurile sprijinite de Kremlin în țările baltice și în Balcani, în special în Serbia și Bulgaria”, se arată în document
În numele „tătucii” Vladimir
Raportul scoate în evidență rolul Patriarhiei ruse în promovarea politicii externe a Kremlinului.„Biserica a devenit un instrument a statului rus. Este folosit pentru a extinde și a legitima interesele Kremlinului”, se arată în document care îl citează pe fostul editor al revistei oficiale al Patriarhiei Moscovei.
Interesantă este însă paralela dintre Republica Moldova și Muntenegru, acolo unde Rusia acționează, în primul caz pentru împiedicarea parcursul de aderare la UE al Chisinau, iar în cazul Muntenegrului de aderare la NATO.
În ambele situații, Rusia acționează prin bisericile locale. Dacă Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia Moscovei, în cazul Muntenegrului, Rusia acționează prin „proxy” și anume Biserica Ortodoxă Sârbă, una cu strânse legături cu Moscova.
„În Moldova, înalții prelați ai Bisericii au lucrat pentru a opri dorința de integrare a țării în Europa (conducând proteste anti-homosexuale și chiar pretinzând că noile pașapoarte biometrice pentru UE au fost „satanice” deoarece aveau un număr de 13 cifre), iar preoții din Muntenegru au condus eforturile pentru a bloca țara de la aderarea la NATO”, se precizează în raport.
Documentul relevă că Mitropolia Moldovei a avut un rol determinant ca agent electoral în alegerea președintelui prorus Igor Dodon la finele lui 2016. Pe lângă cele menționate în raport, o bună parte din preoții Mitropoliei Moldovei au avut ca misiune diabolizarea candidatului Maia Sandu în rândul populației, principalul personaj în acest sens fiind Episcopul de Bălți, Marchel.
Candidatul PAS a căzut atunci sub un tir de acuzații și jigniri legate de faptul că nu este căsătorită și nu are copii, retorica bisericii bazându-se pe cea legată de familia tradițională ca virtute absolută.
„Avem de ales un președinte din două candidaturi. Un creștin sau un necreștin. Un patriot sau un nepatriot (…) Rugăm să veniți la alegeri și să faceți alegerea corectă. Sfânta biserică nu se implică în politică… Ea supraveghează latura morală și religioasă a întregii societăți. Biserica mai are o sfântă datorie de a lămuri oamnilor pe cine să voteze (…) Igor Dodon, pe care-l credem creștin și patriot, regulat se împărtășeşte, frecventează biserica, este prieten al bisericii…. Dacă o votați pe Maia Sandu, vă asumați multă osândă și mare păcat în fața lui Dumnezeu”, a declarat în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, episcopul de Bălți și Fălești Marchel.
Acest lucru este relevat ca „modus operandi” și în raportul Senatului american și în alte state din regiune precum Ucraina, Georgia sau Armenia.
„Comisiile ortodoxe cu privire la familie, modelate pe comitete ortodoxe ruse similare, au lansat atacuri asupra grupurilor feministe și cele LGBT. Aceste comitete pretind că egalitatea de gen este o construcție occidentală destinată răspândirea homosexualității în Europa de Est, învinuind Statele Unite și UE pentru căderea „sănătății morale” în respectivele societăți”, se arată în document.
Muntenegru, tărâmul unor bătălii aprige între Est și Vest
Cu o populație de circa 600.000 de cetățeni, o armată de câteva mii de soldați și câteva tancuri, Muntenegru a fost cu precădere în aceeași toamnă a anului 2016 tința unor importante imixtiuni ruse. Influența rusă se face simțită în Muntenegru nu numai prin legături bisericești, dar și prin numărul mare de investitori ruși care au băgat milioane de euro în zona stațiunilor maritime muntenegrene de la Budva sau Kotor.
În noiembrie 2016, un complot pus la cale de serviciile speciale ale armatei ruse – GRU – de asasinare a premierul muntenegrean, cu ajutorul unor paramilitari sârbi, a fost curmat de către autoritățile de securitate muntenegrene.
Procurorul care s-a ocupat de caz, specializat în lupta crimei organizate, Milivoje Katnic, declara atunci că „autorităţile au descoperit că o grupare de crimă organizată s-a format pe teritoriul Muntenegrului, Rusiei şi Serbiei cu scopul de a comite acte de terorism”.
Rusia s-a zbătut atunci foarte tare să țină Muntenegru departe de NATO, pentru a nu permite extindea influenței Alianței în zona Balcanilor. „Expansiunea continuă a infrastructurii militare NATO și a NATO spre est, desigur, nu poate decât să ducă la acțiuni de răspuns din partea Estului, și anume partea rusă”, declara încă din decembrie 2015, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de New York Times.
Unul dintre cei mai vocali avocați anti-NATO din Muntenegru a fost episcopul ortodox Momcilo Krivokapici, ce are parohia în Kotor, unul dintre cele mai frumoase orașe de pe coasta Mării Adriatice.
„NATO este o forță ocupantă și sunt absolut împotriva ei”, declara Krivokapic în noiembrie 2016. Cu o lună mai devreme, în octombrie 2016, Krivokapici fusese gazda, la Kotor, a unei reuniuni a 26 de organizații cazace din Serbia, Bosnia-Herțegovia, Muntenegru, Macedonia, Grecia și Bulgaria.
„Armata cazacilor din Balcani”, o grupare condusă de ruși a naționaliștilor pan-slaviști ostili față de NATO, se autodenumesc „luptători”. Pe lângă aceștia, la reuniunea de la Kotor și-au făcut simțită prezența și membrii clubului de motocicliști ruși „Night Wolves” (Lupii nopții – n.r.), al cărui lider este prieten cu Vladimir Putin.
Astfel de întâlniri ale cazacilor au devenit frecvente în Balcani, un caz mediatizat fiind cel al cetățeanul sârb Bratislav Zivkovic, combatant de partea separaștilor din Lugansk și Donețk în estul Ucrainei și declarat indezirabil în Romania pentru 15 ani, după ce a participat în luna octombrie la o întâlnire organizată de Obștea Cazacilor din România în Delta Dunării în toamna lui 2017.
Moldova, în „cleștele sfânt” al Moscovei
Dacă în cazul Muntenegrului, care a acces în NATO în iunie 2017, lucrurile nu au putut fi la fel și pentru Republica Moldova. Ales la finele lui 2016 ca președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a demarat imediat acțiuni de întărire a relației cu Rusia, inclusiv pe partea bisericească. Încă din martie 2017, Dodon a mers la Moscova acolo unde s-a întâlnit și cu Patriarhul rus Kiril.
Ulterior, la începutul lui august 2017, Dodon a avut o întâlnire de taină la muntele Athos cu Konstantin Malofeev, numit de presa occidentală și „oligarhul lui Dumnezeu”, unul dintre principalii sponsori ai promovării intereselor politice ale Rusiei prin intermediul bisericii.
Acolo, în Grecia, Dodon i-a cerut oligarhului rus, aflat de astfel și pe „blacklist-ul” sancționaților de către Occident, sprijin financiar și de imagine pentru ca Patriarhul rus Kiril să vină în toamnă acestui an la Chișinău cu ocazia desfășurării Congresului Mondial al Familiei.
Acesta nu este altceva decât o acțiune de imagine menită să ridice popularitatea lui Igor Dodon și a PSRM în perspectiva alegerile parlamentare ce ar trebui să se desfășoare în noiembrie, atunci când socialiștii vor marșa pe cartea ortodoxiei și a familiei de tip tradițional.
După ultima vizita a lui Dodon la Moscova, pe 26 decembrie 2017, acesta a reiterat faptul că l-a invitat pe Patriarhul rus Kirill la Chișinău. „Patriarhul Kiril a primit invitația mea de a efectua o vizită pastorală în Moldova şi de a participa la Congresul Mondial al Familiilor, care va avea loc la Chişinău, în luna septembrie, 2018”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Astfel, în toamna acestui an nu vor fi doar alegeri politice între Est și Vest în Republica Moldova, ci se va da o bătălie inclusiv cu arme adiționale precum „cele sfinte” ale bisericii, acolo unde Patriarhia Rusă deține un atuu important ce nu va ezita să-l folosească pentru a spori punctajul colțului politic prorus de la Chișinău.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Isac Mihai | ian. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin și patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, un tandem politic redutabil
Șeful Bisericii Ordodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, participă activ la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2018 a actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, fiind unul din aliații de nădejde ai acestuia. Într-un interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, un alt aliat important al lui Putin, directorul general al AIP „Rossia Segodnia”și unul din arhitecții războiului mediatic dus de Kremlin, și retransmis de principalele canale TV din Federația Rusă, patriarhul rus i-a îndemnat pe cetățenii ruşi să voteze la alegerile prezidenţiale din luna martie, unde actualul preşedinte Vladimir Putin candidează pentru un al patrulea mandat, fără a avea un contracandidat cu șanse reale de succes.
Cruciadă electorală
„Fac un apel la toţi, inclusiv la credincioşi ortodocşi, să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale. Este foarte important”, a declarat Kirill în interviul difuzat cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Patriarhul rus i-a avertizat pe ruşi că există posibilitatea ca persoane sau forţe răuvoitoare să utilizeze tehnologia digitală pentru a cauza pagube ireparabile ţării, făcând referire la folosirea de către opoziție a rețelelor sociale pentru organizarea de proteste.
În cadrul interviului, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a lăudat și rolul președintelui Putin în Siria, afirmând că intervenția Moscovei în acest conflict a avut rol nu doar de a stopa terorismul, ci și de a apăra minoritățile creștine din această țară.
Reamintim că săptămâna trecută, Alexei Navalnîi, considerat principalul opozant a lui Putin, a îndemnat votanții să boicoteze scrutinul prezidențial după ce autoritățile ruse i-au interzis să candideze.
Apocalipsa după Kirill
În interviul presărat cu mesaje apocaliptice, considerat de unii analiști politici drept o veritabilă chemare la război împotriva opoziției politice, patriarhul a vorbit din nou despre momentul în care va veni Sfârşitul Lumii, legând practic acest eveniment de eventuala pierdere de către Vladimir Putin a alegerilor prezidențiale. „În ce condiţii ar putea veni şi va veni în general Sfârşitul Lumii? În cazul în care societatea umană nu va mai fi viabilă. Atunci când îşi va epuiza raţiunile de a mai exista. În ce situaţie s-ar putea întâmpla acest lucru? În situaţia în care va veni dominaţia totală a răului”, a declarat patriarhul în interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, aflat pe lista de sancțiuni a UE și SUA pentru rolul jucat în ocuparea Crimeei și criza din Donbass, subliniind că „răul nu este viabil”, iar „sistemul în care prevalează răul nu are şanse de existenţă”.
El a subliniat că „dacă răul va căpăta amploare şi va reuşi să înlocuiască binele din viaţa omenească, atunci va veni Sfârşitul Lumii”. Patriarhul Kiril consideră că această „creştere impetuoasă” a răului în societate va începe anume atunci când „punctul de vedere care pune la acelaşi nivel binele şi răul va triumfa la scară globală”. „Şi din moment ce astăzi noi nu suntem la începutul acestui proces, ci am depăşit deja o anumită perioadă, a fost epuizat un anumit segment istoric, cum ar putea Biserica să rămână impasibilă, să nu tragă un semnal de alarmă, cum să nu avertizeze că am păşit deja pe calea periculoasă a autodistrugerii? Dacă Biserica nu va vorbi despre asta, cine va vorbi atunci”, a mai declarat patriarhul rus.
Organizatia religioasa Martorii lui Jehova, interzisi in Federatia Rusa in pofida protestelor UE, SUA și OSCE
Martorii lui Iehova, dușman al binomului Kirill-Putin
Alianța strategică dintre Kremlin și Patriarhia Rusă duce o luptă permanentă împotriva funcționării altor culte pe teritoriul rus, cel mai recent caz fiind interzicerea de către Curtea Supremă din Rusia a funcţionării pe teritoriul său a organizaţiei religioase Martorii lui Iehova, aprobând astfel o cerere a Ministerului de Justiţie de a considera gruparea creştină ca fiind extremistă.
Instanța Supremă rusă, folosită în mod repetat de către autoritățile de la Moscova pentru a lichida din punct de vedere juridic orice formă de opoziție față de Kremlin, a ordonat închiderea sediului din Rusia a grupării religioase şi a celor 395 de filiele locale, precum şi confiscarea bunurilor organizaţiei de pe teritoriul federal, evaluate la peste 200 de milioane de dolari americani, inclusiv proprietăți imobiliare în majoritatea regiunilor ruse. Pentru a confisca aceste bunuri, autoritățile ruse au declanșat deja procedurile juridice pentru a anula unele acte de donații către membrii individuali ai cultului prin care organizația Martorii lui Iehova a încercat să protejeze o serie de proprietăți. Aceste demersuri au dus la apariția unor acuzații privind interesele elitelor locale pro-Kremlin de a prelua forțat aceste proprietăți, fără a plăti prețul pieței ori despăgubiri, metodă cunoscută în spațiul CSI drept atact-raider și folosit des de mediile apropiate autorităților pentru preluarea abuzivă a unor afaceri ori proprietăți. Totodată, autoritățile ruse au declanșat procedurile de expulzare din Federație a unui număr de cetățeni străini, membrii ai ai organizației, precum și confiscarea unor sume de importante de bani.
Potrivit avocatului Ministerului rus de Justiţie, ”martorii lui Iehova prezintă o ameninţare faţă de drepturile cetăţenilor, ordinii şi securităţii publice”. De asemenea, acesta a adăugat că opoziţia grupării religioase faţă de transfuzia de sânge încalcă legislaţia în domeniul sănătăţii din Rusia.
Organizaţia, care numără câteva zeci de mii de membrii în Fedrația Rusă, a anunțat că va contesta decizia, dar majoritatea experților consideră că nu au nicio șansă reală de a obține anularea deciziei.
Uniunea Europeană OSCE, SUA şi Marea Britanie şi-au manifestat îngrijorarea faţă de decizia instanţei din Rusia. „Martorii lui Iehova, care oricare organizaţie religioasă, trebuie să se poată bucura în mod paşnic de libertatea de întrunire fără nicio interferenţă. Rusia este obligată de Constituţie, precum şi de angajamentele sale internaţionale, să ofere astfel de garanţii”, se arată într-un comunicat al Uniunii Europene.
Frații ortodocși, țintă pentru FSB cu binecuvântarea lui Kirill
O altă organizație religioasă aflată sub asediul organelor de forță din Federația Rusă este Patriarhatul de Kiev, structură care dorește înființarea unei biserici ortodoxe independente în Ucraina și disapora ucraineană, dominată în acet moment de parohiile Patriarhiei Ruse. De la declanșarea crizei crimeene și a intervenției militare ruse în Donbass, autoritățile ruse au confiscat ori sechestrat zeci de proprietăți ale Patriarhatului de Kiev din Federația Rusă, dar și din peninsula Crimeea, aflată sub ocupație militară rusă, evaluate la câteva zeci de milioane de Euro. Printre acestea se află și biserici ori mînăstiri din Sevastopol, Simferopol, Yalta, Djankoy, Kerci, etc.
În urma acțiunilor ofițerilor FSB, zeci de preoți ai Patriarhatului de Kiev au fost arestați și expulzați din zonele controlate de autoritățile ruse. Concomitent, în zonele controlate de către separatiștii pro-ruși din Donbass activitatea parohiilor Patriarhatului Ortodox de Kiev a încetat, preoții au fost arestați, executați ori expulzați iar proprietățile au fost confiscate și date în folosinția preoților Patriarhiei Ruse.
Igor Secin, liderul Rosneft, unul dintre cei mai importanti aliati ai presedintelui Vladimir Putin, salveaza de la faliment banca patriarhala Peresvet
Banca patriarhală Donbass, salvată de la faliment de Kremlin
Anul trecut, banca centrală a Rusiei a anunţat recent un plan de salvare de peste două miliarde de euro pentru „Peresvet”, o bancă controlată de Patriarhia Ortodoxă Rusă (care deține 49% din acțiuni), și care a avut probleme grave în urma acordării unor împrumuturi dubioase către oameni de afaceri și organizații apropiate liderilor Patriarhiei ori Kremlin-ului. Surse politice ruse, citate de mass-media, au precizat că aceste probleme s-au acutizat după implicarea „Peresvet” în susținerea politicii ruse din Donbass, prin finanțarea unor organizații implicate în conflictul separatist, precum Sorok Sorokov.
Sursele citate au mai declarat că, pentru a evita colapsul financiar al Patriarhiei Ruse, vor fi impuse, pentru prima oară, contribuţii şi de la creditori, nu doar din fonduri publice. Gestionarea acestui caz este considerată un test pentru asanarea sectorului financiar rusesc din partea Băncii Rusiei, operaţiune care a condus la închiderea mai multor sute de instituţii financiare în ultimii ani şi a necesitat injecţii masive din fonduri publice.
Redresarea „Peresvet”, pusă sub tutelă în octombrie anul trecut din cauza dificultăţilor financiare, este gestionată de banca „VBRR”, controlată de gigantul petrolier semipublic „Rosneft”, condus de către Igor Secin, unul dintre principalii aliați ai lui Putin, considerat și unul dintre liderii siloviki, așa cum sunt cunoscute mediile ofițerilor de informații și armată pe care se bazează în mare parte puterea de necontestat a lui Vladimir Putin.
Decizie așteptată
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat recent că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discursul fiind transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia. Declarația lui Putin nu a surprins, având în vedere poziția dominantă a acestuia pe scena politică din Federația Rusă și lipsa unui moștenitor politic.
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Organizarea alegerilor în data de 18 martie 2018, la 4 ani de la anexarea Crimeei și a orașului Sevastopol, este considerată de o serie de analiști politici drept un demers de a capitaliza din punct de vedere electoral sentimentul naționalist al unui segment important din electoratul rus din statele CSI.
Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste pro-ruse din aceste regiuni, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezidențial rus.
Patriarh miliardar
După Preşedinţia rusă şi Armată, Biserica este a treia cea mai de încredere instituţie din Rusia, dar şi una dintre cele mai prospere, în pofida ascetismului propovăduit de capul ei, Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii. Cu toate că le cere supuşilor săi să ducă o viaţă curată, fără lux şi dedicată celor sfinte, călugărul Kirill, Vladimir Mihailovici Gundeaev în buletin, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, relata anterior mass-media rusă și internațională. Conform reporterului „Otkrîtaia Rossia“, actualul Preafericit Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii duce o viaţă de lux, având la dispoziţie case, avioane, iahturi, bolizi şi purtând accesorii scumpe, în totală contradicţie cu pragul înalt al sărăciei din ţara sa şi cu valorile, de altfel bune, pe care le predică în faţa credincioşilor ortodocşi. Ancheta jurnalistică porneşte de la un apartament de cinci camere şi 144,8 metri pătraţi din centrul Moscovei. În 2012, Vladimir Gundeaev, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a recunoscut că deţine acest apartament, susţinând că i-a fost oferit de primul preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn. Însă el nu a locuit niciodată acolo, ci foloseşte acest loc, potrivit spuselor sale, pe post de bibliotecă, depozitând cărţile rare ale tatălui său. Potrivit The New Times, este singurul bun imobil înregistrat pe numele liderului ortodocşilor ruşi. Însă Patriarhul rus are la dispoziţie case mai arătoase şi mai retrase de ochii lumii, dobândite fie prin intermediul Bisericii, fie prin intermediul Guvernului, mai precizează „Otkrîtaia Rossia“. Patriarhul rus se bucură de o reşedinţă de lucru în centrul Moscovei, de zone separate de locuit la mănăstirile Troiţa-Sergheieva, Danilov şi Valaam, de case la Troiţe-Likovo, Solovki şi Rubliovka, chiar lângă vila premierului Dmitri Medvedev, şi de un adevărat palat la Ghelendjik, la malul Mării Negre. Reşedinţa permanentă a lui Vladimir Gundeav este la Kol’cevîh-Bode, în Peredelkino, de fapt un complex de case de vacanţe din sud-vestul Moscovei destinat marilor demnitari sau personalităţi. Însă doar două dintre aceste locuri de locuit şi de lucru îi sunt dragi Patriarhului Kirill, şi anume reşedinţa de la Danilov şi palatul de la Ghelendjik, relevă sursa citată.
Sfântul Ghelendjik
„Când vine la palat, oamenii nu au voie să facă plajă în apropiere, iar pescarii nu au voie să iasă în larg“, denunţă activistul de mediu Andrei Rudomah. Întins pe o suprafaţă de 16-17 hectare, domeniul de la Ghelendjik a înghiţit copaci înscrişi în „Cartea Roşie“ şi porţiuni de litoral frecventate cândva, deplânge activistul rus. Preafericitul are aici la chei un iaht Pallada evaluat la aproximativ cinci milioane de dolari. Dacă acest iaht este destinat satisfacerii unor mici plăceri, călătoriile, atât în ţară, cât şi în străinătate, sunt asigurate de un avion guvernamental Il-96-300. Odată coborât din avionul întreţinut de contribuabilii ruşi, Kirill este urcat de către bodyguarzii săi la bordul unor vehicule blindate Mercedes-Benz S-Klasse sau Cadillac Escalade. De regulă, Vladimir Gundeaev a preferat să evite discuţiile legate de averea sa. Atunic când nu le-a putut ocoli, a susţinut că nu este bogat, iar multe din cele evocate aparţin Bisericii şi Guvernului. Ajutată de neglijenţa sa, presa a descoperit însă că poartă un ceas Briguet de 30.000 de dolari – informaţie ascuns ulterior prin photoshop -, iar hoţii i-au furat de la Troiţa-Sergheieva patru obiecte în valoare de 250.000 de dolari.
Conform presei ruse, averea Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii se ridică la 1,5-4 miliarde de dolari. În schimb, statisticile oficiale din 2015 arată că 19,8 milioane de ruşi, adică 13% din populaţie, trăiesc sub pragul sărăciei. Născut pe 20 noiembrie 1946 şi devenit călugăr pe 3 aprilie 1969, Chiril a cunoscut ascensiunea încă de tânăr, ca un bun discipol al mitropolitului Nikodim, cu numele de spion „Sviatoslav“. Nikodim a condus Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar Chiril, care activat la rândul său cu numele de spion „Mihailov“, l-a urmat în acest post cu doi ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Mitropolitul tutunului
Dacă pentru zeci de milioane de ruşi anii 1990 au fost tulburi, pentru Vladimir Gundeaev au fost prosperi. Avansat mitropolit în 1991, s-a lansat în afaceri profitând de scutirile fiscale acordate Bisericii de către Boris Elţîn.
In timp ce Rusia postsovietica plonjeaza in criza economică profundă, presa rusa il supranumeste „mitropolitul votcii” ori al tutunului, având reputația de „omul cel mai bogat din Biserica Ortodoxa Rusa”.
Mass-media rusă a publicat diferite anchete în care se arată că actualul patriarh a început cu vânzări de ajutoare umanitare trimise de occidentali în Rusia şi a continuat cu importuri de ţigări şi alcool prin structuri comerciale ale Patriarhiei Moscovei. A mers mai departe, implicându-se în afaceri cu diamante, petrol şi bancare. Conform celor mai recente date, 74% dintre cei 144 de milioane de cetăţeni ai Federaţiei Ruse se declară creştini ortodocşi. De asemenea, 53% din populaţia Federaţiei Rusiei îşi afirmă încrederea în Biserica Ortodoxă. (Mihai Isac)
