Ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro din partea României, transportat la Chișinău. Sursa foto: gov.ro
Pandemia de Coronavirus a amplificat discursul de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene. Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău.
Primele atacuri au venit dinspre președintele prorus Igor Dodon încă de pe data de 7 martie, atunci când în R. Moldova a fost identificat oficial „pacientul zero” infectat cu COVID-19.
Mai exact, Dodon a declarat despre o femeie care a călătorit cu avionul dinspre Italia către R. Moldova că ar avea dublă cetățenie – moldovenească și română – și apoi că nu va permite ca cetățenii români să folosească Chișinăul ca escală pentru a ajunge în România.
„E prematur să interzicem zborurile din Italia, dar ca să nu avem tranzitul prin Moldova, propunem ca spre Moldova să se permită doar intrarea moldovenilor. Nu putem permite ca R. Moldova să devină zonă de tranzit. Examinăm oportunitatea să limităm și să dăm acces doar cetățenilor moldoveni. Dacă românii interzic zborurile spre România, ei toți o să zboare la Chișinău și de aici o să meargă cu mașina. De aceea o să permitem zborul doar moldovenilor”, a spus președintele Igor Dodon pe data de 9 martie.
Tot atunci, Dodon a făcut publice datele personale ale „pacientului zero” și a pornit un narativ discriminatoriu prin separarea cazurilor de infecție cu COVID-19 în „cu transmisie locală” și de „import”, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.
Experții de la Chișinău în fenomenul discursului de ură susțin că astfel s-a creat o divizare artificială între cetățenii R. Moldova și s-a indus imagologic sentimentul de dezbinare în societatea de la Chișinău.
„După decretarea stării de urgență în R. Moldova [17 martie – n.r.], s-au înregistrat mai multe cazuri de discurs de ură în raport cu diaspora (cetățenii Republicii Moldova care au ales să revină în țară în perioada pandemiei), persoanele infectate/afectate de COVID-19, politicienii, susținătorii acestora și romii”, spune expertul în drepturile omului al Asociației „Promo-LEX” de la Chișinău, Irina Corobcenco.
La fel, directorul Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, este de părere că astfel de tendințe ar trebui stopate rapid.
„Pe lângă „hate speech”, am văzut și o încălcare a dreptului legat de datele personale. Doamnei i s-a pronunțat în public numele și toate datele personale. Aceasta este absolut inacceptabil și nici într-un caz nu duce la rezolvarea problemei sau la îmbunătățirea situației în privința celor infectați cu COVID-19. Nimeni dintre noi nu este protejat 100% de acest virusu și tocmai din această cauză nu trebuie să utilizăm hate speech-ul pentru a stigmatiza persoanele bolnave sau să incităm la discriminare la adresa lor”, este de părere activistul pentru drepturi omului.
Din punct de vedere legislativ, proiectul de lege privind sancționarea discursului de ură stă în Parlamentul R. Moldova din 2016, iar deputații nu au reușit nici până astăzi să voteze amendamentele pentru ca ea să fie adoptată.
Izolarea ca amplificator
Din 2018, Promo-LEX a dezvoltat un program de monitorizare a discursului de ură în R. Moldova și a ajuns la o serie de concluzii alarmante.
„Autorii discursurilor de ură sunt preponderent cetățenii și politicienii. Desigur, impactul mesajelor de ură sau al cele discriminatorii care îi au ca autori pe politicieni au un impact mult mai mare asupra societății, și în special asupra grupurilor defavorizate. Iar efectul imediat este răspunsul cetățenilor la acestea, care la rândul lor sunt mesaje la fel de toxice și reprezintă mesaje de ură, discriminare și chiar instigare la ură”, spune ea.
Perioada de carantină și izolare nu a făcut decât să contribuie la amploarea fenomenului.
„Este o perioadă dificilă pentru toți, iar izolarea a venit la pachet cu un consum mult mai mare de știri. Oamenii sunt foarte atenți la ce se scrie și la ce spun decidenții politici. Și de ambele părți, tendința este de a identifica un țap ispășitor, care nu face decât să crească nivelul de intoleranță în spațiul public”, a adăugat Irina Corobcenco.
Monitorii Promo-LEX au concluzionat că, numai în perioada 6-10 aprilie, în urma monitorizării a 22 de surse online și a paginilor acestora de Facebook, s-a constatat că în cazul a 17 surse online, 183 de știri despre COVID-19 au generat 445 de comentarii de ură și instigare la ură sau discriminare.
Mass-media rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură în spațiul public în Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul 2019, cele 835 de cazuri de discurs de ură identificate au fost distribuite, în medie, de 730 de surse, iar numărul total de vizualizări ale acestora a fost de 10.288.614, în medie 48.303 vizualizări pe zi, potrivit Promo-LEX.
Pe de altă parte, directorul Amnesty International Moldova, Veceaslav Tofan, este de părere că intensitatea și volumul discursul de ură s-a amplificat pe timpul pandemiei.
„Discursul de ură este o problemă în R. Moldova și trebuie să recunoaștem că este peste tot. Până acum, observăm că acest fenomen este mai accentuat cu atât mai mult în perioada electorală.
La toate acestea s-a mai adăugat și perioada pandemiei de COVID-19. În această perioadă vedem discurs de ură față de persoanele pozitive cu coronavirus, stigmatizare. Mai grav este că la toate acestea participă și actorii statului, politicienii, reprezentanți ai guvernului șamd”, spune el
Comparații neinspirate
De discursul de ură și atitudini ostile nu a fost ferită nici echipa medicală din România care a ajuns pe 30 aprilie la Chișinău, Bălți și Cahul și și-a încheiat cu succes misiunea pe 14 mai.
Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19
Cei 52 de medici și asistenți medicali au fost însoțiți de ministrul de Externe și cel al Apărării din România, precum și de două camioane cu ajutoare, inclusiv măști, combinezoane de protecție, izolete și medicamente pentru pacienții infectați cu COVID-19.
Echipa de medici din România a fost formată majoritar din volutari, unii dintre ei venind direct din misiunea anterioară a României în Italia, acolo unde i-au ajutat pe medicii italieni în plină criză medicală.
România este singura țară care a trimis medici la Chișinău în timpul pandemiei cauzate de coronavirus, iar lista de voluntari s-a completat foarte repede.
„În două zile a fost lista întreagă și erau încă doritori să vină în Republica Moldova. Oamenii au avut dorință să vină aici”, a declarat la Chișinău secretarul de stat, Raed Arafat.
De asemenea, pe 31 aprilie, Guvernul României a aprobat un ajutor material de 3,5 milioane de euro destinat combaterii crizei medicale de la Chișinău.
Dar o serie de mesaje negative au fost distribuite la adresa acestora chiar de la nivelul Guvernului Repubicii Moldova, atunci când pe 4 mai, premierul de la Chișinău, Ion Chicu a declarat că medicii români au venit în R. Moldova pentru a face schimb de experiență, într-o încercare de a diminua rolul misiunii umanitare.
„De ce eu tot spun despre schimb de experiență… Da, în primul rând, medicii români ajută medicilor noștri, dar – pe de altă parte – eu vreau încă o dată să menționez profesionalismul excepțional al medicilor noștri, care au ajutat și ajută la tratarea persoanelor infectate”, a afirmat Chicu.
Ulterior, Chicu a vorbit și de o competiție pe cifre negative între România și Republica Moldova.
„Eu am remarcat și săptămâna trecută și fiecare poate verifica: rata deceselor în RM din cauza coronavirusului este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%. De aceea, trebuie să ne mândrim cu profesionalismul medicilor moldoveni și să nu ne rușinăm să-l spunem. Toți care vin la noi să ne ajute au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”, a spus el.
Mai mult, consilierul de comunicare al lui Ion Chicu, Vitalie Dragancea, a întărit teza premierului și a precizat că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”.
Cu toate acestea, Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate a infecțiilor din lume în rândul medicilor în timpul pandemiei de Coronavirus. Din circa 5.500 de persoane infectate până la 15 mai, circa 25% dintre aceștia provin din rândul personalului medical
Pandemia în logică electorală
Experții politici de la Chișinău spun că este vorba despre o atitudine ostilă la adresa României care vine pe fondul pregătirii pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău, programate pentru toamna acestui an. Președintele Igor Dodon și-a anunțat deja intenția pentru a candida pentru un al doilea mandat.
Președintele R. Moldova, Igor Dodon
„Noi, în anumite perioade, mai ales în vremea comuniștilor, am avut discurs de ură mai dur. Acum asistăm la un „moldovenims” de tip sovietic, cumva mai voalat decât cel din vremea lui Voronin. Aici se observă o încercare de neglijare a rolului României în tot ce privește sprijinul acordat Republicii Moldova”, este de părere analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
El mai spune că Igor Dodon s-a aliat la campania de dezinformare pe care a adoptat-o Rusia în perioada pandemiei COVID-19, cu tot ce înseamnă demonizarea UE și a României la nivel local.
„Este evident că Igor Dodon o face aici din două considerente: unul geopolitic, acolo unde încearcă să fie pe placul Federației Ruse cu toate narațiunile ideologiei rusești”, a adăugat el.
„Al doilea moment este aspectul electoral și comportamentul politic intern de a neglija rolul României pe timp de pandemie și de a exagera rolul Rusiei, secondat de ajutorul Chinei,” opinează expertul.
El mai spus că Igor Dodon încearcă să neglijeze acest ajutor și să-l diminueze, fiind conștient că „dacă le pui pe cântar, prevalează sprijnul din România”.
Voci critici la adresa României au mai avut și deputatul socialist, Bogdan Tîrdea și consilierul municipal al PSRM, Nicolae Pascaru (între timp devenit deputat). Tîrdea a spus că ajutorul României a venit prea târziu, la finalul carantinei „cu fanfare și ședințe foto”, în timp ce Pascaru a declarat că „România nu are potențialul SUA, Chinei, Rusiei și nici măcar al Ungariei”.
În replică, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că ajutoarele umanitare nu sunt un „concurs de frumusețe”.
„Au început deja unii de prin Republica Moldova și de pe la București să se agite și să încerce să discrediteze asistența umanitară oferită generos de România, dezinteresat și necondiționat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, acum în vremuri de năpastă pandemică. Cum că a venit prea târziu, cum că n-ar fi nevoie (serios?), cum că alții din vecinătate au fost mai rapizi și România doar copiază, cum că ar fi doar poze și fanfare etc., etc.
Dragelor și dragilor, în primul rând, în aceste vremuri grele pentru toți nu suntem într-un concurs de frumusețe. Orice gest contează și orice efort trebuie apreciat. Doar împreună putem ieși din criză, astfel încât să sperăm la o viață normală”, a menționat Daniel Ioniță.
Geopolitică pe timp de criză
O serie de state precum Ungaria, Austria sau Germania au venit și ele cu o serie de ajutoare umanitare către R. Moldova, dar cantitățile au fost mai mici.
Ajutorul Ungariei a venit în urma unei vizite fulger a șefului diplomației ungare, Peter Szijarto, care a adus la Chișinău, pe 28 aprilie, cu câteva zile înaintea României, un transport de echipament medical.
Ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Tulea, împreună cu omologul său maghiar Peter Szijarto pe Aeroportul Chișinău, 28 aprilie 2020.
„Când noi am intrat deja cu adevărat în criză, ne-am pomenint cu domnul Szjiarto. A sosit la Chișinău într-o vizită fulger. Timpul petrecut în Chișinău a fost scurt și tot ce a reușit să comunice a fost că Ungaria vrea să ajute Republica Moldova. A adus cu el un transport medical cu măști și combinezoane. Nu au dorit să menționeze valoarea ajutorului”, ne-a declarat consilierul pe comunicare al Guvernului de la Chișinău, Vitalie Dragancea.
Dragancea a adăugat că gestul subliniază o dorință de a amplifica cooperarea dintre R. Moldova și Ungaria. „Mi s-a părut o abordare corectă și prietenoasă și sper că cooperarea va cunoaște o și mai mare dezvoltare”, a apreciat consilierul.
Pe de altă parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS); Vadim Pistrinciuc crede că gestul Ungariei a venit mai degrabă pe fundalul unor noi fricțiuni dintre România și Ungaria pe tema statutului așa-numitului „Ținut Secuiesc”.
„Acele activități și anume că primul avion cu ajutoare umanitare a venit din Ungaria, au fost făcute într-un mod mai speculativ. Eu consider că a fost făcut pentru a enerva România. Inițiativa de a trimite ajutoare pe linia NATO în R. Moldova a fost o inițiativă a României, prezentată de președintele Iohannis”, a spus Vadim Pistrinciuc.
„Ungaria, cu câteva mii de măști și altele, a hotărât să irite puțin România. Asta a fost miza. Nici nu cred că Ungaria mizează să aibă vreo importanță politică în R. Moldova. Din simplul motiv că este imposibil”, a completat el.
În cele circa două luni de stare de urgență, experții au remarcat și o componentă de întrecere geopolitică de imagine, în care România a fost angrenată inevitabil.
În ceea ce-l privește pe președintele Igor Dodon, experții spun că a încercat un joc imagologic cadrat de Kremlin.
„Aici deranjează, asta este problema. Discursul lui Dodon a fost îndreptat împotriva ajutorului României și de a-l exagera pe cel din Rusia. O face din rațiuni geopolitice și de politică locală. S-a creat impresia că modul în care s-a combătut pandemia de coronavirus a fost subordonat intereselor electorale ale lui Igor Dodon.
Echipamentul venit din China a fost pe banii contribuabililor moldoveni, dar s-a creat impresia că s-a așteptat două săptămâni, dar s-a așteptat ca acel transport din China să fie adus cu un avion rusesc. A fost o sincronizare cu agenda Federației Ruse și anume când a putut Moscova să pună la dispoziție acel avion”, crede analistul Ion Tăbârță.
Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au făcut tot posibilul ca cele 20 de camioane cu bunuri în valoare de 3,5 milioane de euro trimise de la București să nu ajungă pe data de 6 mai, zi care coincidea cu aniversarea a 30 de ani de la primul „Pod de flori” dintre România și Republica Moldova, când cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut reuni simbolic în acea zi.
Președintele României, Klaus Iohannis
„În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în R. Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie”, a spus şeful statului român, Klaus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni pe 27 aprilie.
Cu toate acestea, convoiul din România a ajuns la Chișinău abia pe 7 mai și a fost direcționat, la fel de simbolic, sub un pod aflat la ieșirea dinspre partea de sud a Chișinăului. Autoritățile de Chișinău au motivat alegerea locației drept una viabilă din punct de vedere logistic.
Cu toate acestea, decizia a creat iritare și a amplificat nemulțumirea în rândul cetățenilor moldoveni care așteptau acest gest umanitar din partea României
„Decizia în privința podului a fost suprinzătoare și pentru mine, deoarece o acțiune de a face ceva în Piața Marii Adunări Naționale – PMAN (centrul Chișinăului -n.r.) nu a fost. Cum s-a ales zona cu podul, eu nu știu,” ne-a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Vitalie Dragancea.
Asociația Promo-LEX din Republica Moldova a decis să schimbe paradigma pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva abuzurilor funcționarilor transnistreni în privința respectării drepturilor omului.
Pentru a opri ilegalitățile așa numiților procurori, judecătoriși politicieni din stânga Nistrului, avocații asociației optează pentru tragerea la răspundere individuală, în baza unei liste de persoane implicate în ilegalități elaborată în urma Hotărîrilor CEDO.
Asociația Promo-LEX a întocmit, în martie 2020, o listă cu persoanele responsabile pentru fărădelegile comise în stânga Nistrului cu scopul de a determina autoritățile de la Chișinău să ia atitudine în cazul încălcărilor flagrante ale drepturilor omului. Este deja al treilea raport annual de acest gen prezentat de către Asociația Promo LEX.
Lista este bazată pe hotărârile CEDO din 2019 privind diverse încălcări comise de regimul separatist de la Tiraspol prin funcționarii săi din instituțiile de forță și pretinsa magistratură ce funcționează pe celălalt mal al Nistrului.
Drepturile omului sunt o noțiune abstractă în stânga Nistrului, acolo unde autoritățile separatiste au dezvoltat, în aproape trei decenii, un pseudosistem judiciar abuziv, cred experții.
„Este un lucru notoriu că se încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană. Sub paravanul negocierilor, sub pretextul că trecerea timpului va determina uitarea păcatelor, mulți dintre cei care își bat joc de oamenii de acolo se îmbogățesc, trăiesc bine-mersi, ies la pensie și îșii cumpără afaceri și imobile. Se stabilesc cu traiul în alte țări etc.”, spune Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului a Asociației.
De ani de zile, organizațiile ce apără drepturile omului în Moldova trag semnale de alarmă asupra unor cazuri grave în care cetățeni ai R. Moldova își pierd sănătatea, averea și demnitatea ca urmare a unor abuzuri desprinse din alt secol.
Chișinăul se scuză că are mâinile legate și ridică din umeri atunci când vine vorba să tragă la răspundere în cazul abuzurilor săvârșite asupra cetățenilor R. Moldova de pe malul stâng.
De la tortură, rele tratamente și preluare abuzivă a unor proprietăți sau afaceri, sistemul polițienesc și judecătoresc de sub controlul regimului de la Tiraspol le-a făcut pe toate sub privirile Chișinăului care asistă la aceste abuzuri săvârșite pe ambele maluri.
Lista menționată conține 16 hotărâri ale CEDO din 2019, nu mai puțin de 11 violări ale prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, document la care R. Moldova a aderat încă din septembrie 1997.
Pe hârtie, conform Constituției Republicii Moldova, tratatele internaționale la care statul este parte au prioritate față de legile interne în domeniul drepturilor omului. Cu toate acestea, realitatea în acest domeniu este alta.
„Scopul documentului respectiv este să facă o analiză a situației. Am încercat să fim cât mai echidistanți, să operăm cu documente a căror veridicitate nu poate fi contestată. Vorbim aici de niște hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și violarea anumitor drepturi pentru anumite perioade”, ne-a mai spus avocatul.
Numai în 2019, CEDO a dat dreptate de cauză la nu mai puțin de 61 de reclamanți. Toți sunt cetățeni ai R. Moldova supuși unor diverse forme de injustiție din partea aparatului de la Tiraspol.
Atât R. Moldova, cât și Rusia, în cea mai mare parte, au fost obligate să achite despăgubiri de 732.274 de euro. Federația Rusă a fost condamnată de Curtea de la Strasbourg pe motiv că sprijină regimul neconstituţional de la Tiraspol, dar nu a achitat niciodată pentru despăgubirile dictate de judecătorii CEDO.
Cazuri câștigate la CEDO
Cazurile câștigate la CEDO anul trecut de către cetățenii R. Moldova au ca numitor comun abuzurile sistemului de la Tiraspol și ale funcționarilor săi.
În dosarul Babchin împotriva Moldovei și Rusiei, judecătorii de la Strasbourg au decis că reclamantul a fost deținut permanent în condiții de detenție inumane și degradante în patru locuri de detenție din regiunea transnistreană preț de cinci ani și o lună.
Milițieni din stânga Nistrului în timpul unui protest. Foto: CIJM
Nu mai puțin de nouă persoane din aparatul de la Tiraspol, inclusiv fostul lider separatist Evgheni Șevciuk, au fost găsite vinovate de aceste abuzuri de către CEDO.
La fel, în cazul Iovcev și alții, Federația Rusă a fost condamnată să plătească despăgubiri de 131.000 de euro ca urmare a intimidărilor și persecuțiilor la care au fost supuși profesorii, elevi și părinți din cinci școli cu grafie latină din regiune. Nu mai puțini de 19 persoane – procurori, anchetatori, judecători și liderii Evgheni Șevciuk și soția sa, Nina Ștanski ar fi fost implicați în aceste fărădelegi.
De asemenea, în cazul Grama și Dîrul, CEDO a stabilit că a fost violat de către mai mulți funcționari din stânga Nistrului dreptul la protecția proprietății stabilit de Convenție la articolul 1. Judecătorii au calificat drept ilegală confiscarea autoturismelor personale ale reclamanților pentru că nu a fost prevăzută de legislația națională a R. Moldova.
Executanții sistemul abuziv transnistrean
Lista Promo-LEX face publice numele unor judecători, milițieni, procurori, funcționari vamali.
Printre aceștia se regăsesc Nikolaeva I.I. – judecător în cadrul Judecătoriei Tiraspol; judecătorii în cadrul Judecătoriei Supreme de la Tiraspol – Ustinov V.A., Marciuc L.M., Savițkoi A.V.; Krîzhanovskii Alexei – anchetator la miliția din Tiraspol și Tverdohleb Boris – procurorul orașului Tiraspol; Tereșenko Andrei V. – șeful Izolatorului de detenție provizorie din cadrul miliției Tiraspol (IVS Tiraspol); precum și fostul lider Evgheni Șevciuk.
Cu toate acestea, Şevciuk și Ștanski, nu au fost trași la răspundere penală, „nu au antecedente penale stinse şi nestinse şi nu sunt anunţați în urmărire pe teritoriul Republicii Moldova”.
Mai mult, autoritățile R. Moldova le-au oferit găzduire pentru mai multe luni în vara lui 2017 într-o locație din centrul Chișinăului și apoi le-au asigurat trecere liberă de plecare în Federația Rusă, împreună cu familia lor, după ce au pierdut puterea la Tiraspol în fața actualului lider separatist, Vadim Krasnoselsky.
Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk și așa-numita fostă șefă a diplomației transnistrene, Nina Ștanski. Foto: unica.md
Acesta din urmă chiar a fost anunţat în urmărire în 2007 pentru „împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale” de către Procuratura raionului Criuleni. În cele din urmă, în 2014, Procuratura municipiului Bender a încetat cauza penală în baza art. 275, pct. 4 – „a intervenit termenul de prescripţie”. Iar în 2016 dosarul de urmărire deschis pe numele lui Krasnoselski a fost clasat de către autoritățile de la Chișinău.
În total, lista făcută publică de Promo-LEX conține peste 130 de funcționari ai regimului separatist, care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului.
Zeci de cetățeni ai R. Moldova au fost ținuți ani de zile în condiții inumane în centrele de detenție din izolatoarele de detenție provizorie din cadrul miliției orașelor Tiraspol, Râbnița, Dubăsari, Slobozia sau Tighina și Penitenciarul nr. 1 Hlinaia (Grigoriopol), penitenciarele numerele 2 și 3 din Tiraspol etc.
„Funcționarii transnistreni din domeniul justiției, miliției, ai procuraturii, ai organelor executive, au semnat, la rândul lor, în perioade diferite, documente care au servit drept pretext pentru limitarea drepturilor omului. Prin urmare, vorbim despre o complicitate la comiterea anumitor infracțiuni”, a precizat Alexandru Postica.
Judecătorii CEDO au decis că aceste condamnări ale celor 61 de reclamanți în 2019 au fost ilegale, deoarece instanțele de judecată din regiunea transnistreană nu pot fi calificate ca fiind „tribunale stabilite prin lege”.
Cazurile sesizate la CEDO sunt diverse. Printre acestea se numără sechestrarea ilegală de bunuri materiale, lipsa asistenței medicale în condiții de detenție, maltratări fizice și detenție ilegală, lipsa dreptului de a se apăra în instanță și acces la un proces echitabil sau condițiile de detenție inumane și degradante din locurile de privațiune de libertate din regiunea transnistreană în care au fost deținuți reclamanții.
Nevoie pentru schimbarea abordării
Avocații Promo-LEX, Alexandru Postică (stânga) și Ion Manole (dreapta) într-o conferință de presă.
Foto: promolex.md
Deși trage semnale de alarmă de ani de zile, Promo-LEX a decis să schimbe abordarea pentru a determina autoritățile de la Chișinău să găsească căi pentru a interveni împotriva acestor situații în care sunt angajați proprii cetățeni.
„Noi vorbim despre răspunderea individuală a persoanelor care comit ilegalități. Dacă ar fi să urmăm aceiași strategie de rezolvare la bloc a problemelor, noi nu ar mai fi să o scoatem la capăt încă 20–30 de ani de acum încolo. Noi vrem o altă abordare – răspunderea individuală. Noi prezentăm statului Republica Moldova, care invocă faptul că nu poate soluționa individual problemele persoanelor de acolo, o listă de persoane care au figurat în anumite ilegalități, inclusiv spălare de bani, tortură, omoruri, etc. Mai mult ca atît, prezentăm și constatările Curții care vine să sublinieze aceste iegalități”, ne-a spus avocatul.
SUA, dar și state europene precum Germania, Olanda, permit tragerea la răspundere a persoanelor care au comis acte de tortură, încălcare a drepturilor omului, indiferent dacă aceste fărădelegi au fost comise pe teritoriul lor.
„De exemplu, actele de tortură comise de un milițian din stânga Nistrului pot fi condamnate în Olanda sau Germania, dacă cel care le-a comis se află acolo sau are anumite tangențe cu sistemul juridic din această țară. Pe acest principiu a fost permis de exemplu să îi tragă la răspundere pe teroriștii din Donbas. Ceea ce facem noi vine să răspundă acestei cerințe”, a mai spus avocatul.
Conform informațiilor Promo-LEX, unii milițieni, judecători, foștii lideri – președinți – din regiunea transnistreană „stau bine-mersi în acest moment în țări europene cum ar fi Germania, Olanda, Spania, Ucraina cu averi fabuloase formate pe statele durerii altora”.
În ciuda apelurilor și demersurilor publice, Procuratura Generală nu reacționează.
„Procuratura Generală este obligată să investigheze dacă într-adevăr sunt componente de infracțiuni în aceste cazuri. În funcție de caz, aceasta urmează să sesizeze în care jurisdicție (teritoriu) se află cetățenii respectivi și să trimită mai departe această interpelare. Este o obligație a Procuraturii Generale să se pronunțe pe marginea acestei liste”, spune avocatul Alexandru Postică.
La fiecare sesizare a asociației care luptă pentru drepturile omului, spune avocatul, se „ia act”.
„Adevărul este că pe marginea fiecărui dosar pe care îl gestionăm, au fost deschise cauze penale cu privire la privarea ilegală de libertate. Dacă vorbim de violarea articolului 5 [dreptul la libertate și la siguranță din Convenție] și toate dosarele au fost conexate într-o singură procedură și dosarele au fost suspendate până la identificarea faptașilor”, adaugă el.
Procuratura nu a oferit un punct de vedere despre activitatea procurorilor moldoveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului în R. Moldova în pofida solicitărilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova în acest sens.
Mai mult decât atât, în decursul ultimilor ani, forțele de poliție transnistrene au fost implicate în mai multe răpiri de persoane pe teritoriul constituțional al R. Moldova.
Pe 27 Iulie 2018, fostul ministru de interne de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, ar fi fost răpit în apropiere de Chişinău de către organele de forţă din regiunea transnistreană. Operaţiunea s-ar fi desfăşurat cu ajutorul organelor de drept constituţionale ale Republicii Moldova.
Potrivit soției acestuia și juriștilor Promo-LEX, automobilul a fost oprit de către inspectorii de patrulare moldoveni în apropiere de Chişinău, sub pretextul că el ar fi încălcat limita de viteză. Imediat ce poliţiştii moldoveni i-au verificat actele, dintr-un SUV de culoare argintie, patru indivizi îmbrăcaţi în civil, cu cagule pe cap, l-au preluat de la polițiștii moldoveni şi l-au urcat forţat în mașina lor, după care au demarat spre o direcție necunoscută.
Pe de altă parte, juristul Asociației „Apriori” din Tiraspol, Stepan Popovschi, ne-a spus că a încercat să propună o soluție despre formarea unei instanțe comune care ar funcționa după principiile CEDO pentru ca astfel de cazuri să fie judecate.
„În Bosnia și Herțegovina a fost deschisă o curte pentru Drepturilor Omului, un lucru extraordinar. Iar noi suntem abandonați de R. Moldova pe acest teritoriu, pentru a supraviețui”, a spus el.
Propunerea lui Stepan Popovschi a fost respinsă de fostul ministru pentru Reintegrare, actualul consilier prezidențial Vasile Șova, pe motiv că „miroase a Kosovo”.
„Puterea de la Tiraspol nu este obligată să respecte aceste decizii [ale CEDO]. Regimul de la Tiraspol nu este semnatar al Convenției Europene. Este vorba de Rusia și Moldova […] Eu cred că nu există în Moldova oameni care vor să soluționeze din punct de vedere juridic problema. Din păcate, interesele Chișinăului coincid cu cele ale marei puteri [Rusia]”, a concluzionat el.
Ce spune statul
În chestiunea soluționării cazurilor de încălcare a drepturilor omului, Biroul pentru Reintegrare din cadrul Guvernului ne-a precizat că instrumentele prin care poate interveni în regiunea transnistreană sunt limitate.
„Chișinăul are la dispoziție o serie de instrumente diplomatice, politice și juridice de influență asupra persoanelor din stânga Nistrului care încalcă drepturile omului. Autoritățile constituționale utilizează toate aceste instrumentele în măsura necesităților. Prin urmare, dimensiunea drepturilor omului în regiunea transnistreană este abordată pe mai multe platforme de comunicare”, ne-a comunicat Biroul de Reintegrare.
Șefa Biroul politici de reintegrare, Cristina Lesnic. Sursa foto: newsin.md
Printre acestea se numără formatele 1+1 și 5+2 în procesul de negocieri, Comisia Unificată de Control pentru situația din Zona de Securitate (CUC), comunicarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiune către Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, reprezentantul special al ONU, Avocatul poporului de la Chișinău.
„În plus, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este reflectată și în rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei și în cele ale reprezentantului special ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammemberg”, ne-au mai spus oficialii.
De asemenea, Uniunea Europeană adoptă anual decizii privind continuarea sancțiunilor pentru o listă de persoane din așa-numita conducere a regiunii transnistrene.
„Este de menționat că hotărârile CEDO în cazurile care provin din regiunea transnistreană, de cele mai dese ori, absolvă Republica Moldova de pedeapsă deoarece aceasta depune eforturi pozitive într-un teritoriu necontrolat efectiv. La fel, există platforma parlamentară, precum și sesizările ONG care permit autorităților publice să se autosesize”, se precizează în răspunsul Biroului politici de reintegrare.
Fostul premier Pavel Filip vizitează o grădiniță din Strășeni pentru a verifica hrana copiilor și se declara mulțumit. Sursa: Guvern.
● Grupul Pontem, acuzat de evaziune fiscală și de tendințe de monopol în Lituania, și-a făcut intrarea politic în Moldova pentru livrarea de produse în grădinițe și școli
●Contractul cu statul a fost semnat în condiții de favorizare în detrimentul companiilor moldovenești și producătorilor locali
● Prin așa-zise „meniuri-model”, Pontem își crează posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării pentru copii
O companie lituaniană cu filiale în Ucraina și Georgia a intrat, fără concurență, pe piața alimentației din grădinițele și școlile din R. Moldova. Pentru a „optimiza” cheltuielile, compania îi plătește chiar și sub salariul minim de 2.775 de lei pe bucătari și nu asigură blocurile alimentare cu utilaj și consumabile. Pentru a evita intoxicările alimentare, angajații grădinițelor sunt nevoiți să muncească indirect pentru Pontem. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care Guvernul a majorat alocațiile pentru alimentație în instituțiile preșcolare și școlare.
Primul contact oficial al Pontem cu autoritățile de la Chișinău a avut loc pe 10 octombrie 2018, atunci când patronul Pontem UAB, Irmantas Norkus, s-a întâlnit cu fostul premier Pavel Filip la Chișinău.
După întrevedere, Guvernul a anunțat că firma lui Norkus va implementa în R. Moldova „cele mai bune practici internaționale” și că „actualul sistem de alimentație în școli și grădinițe din țara noastră este depășit și se confruntă cu mai multe probleme.”
Pe 19 decembrie 2018, Guvernul Filip a semnat o hotărâre de guvern prin care Pontem a primit undă verde, fără nicio licitație, să-și desfășoare activitatea comercială. Documentul a fost contrasemnat de către foștii miniștri ai Educației, Sănătății și Finanțelor – Monica Babuc, Silvia Radu și Ion Chicu. Contractul dintre Pontem și Guvern a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.
Astfel, proiectul-pilot a fost demarat în raionul Strășeni, locul de baștină a lui Pavel Filip, pentru 6.800 de copii din grădinițe, gimnazii și licee, circa jumătate din cei 13.700 de copii înregistrați oficial în învățământul din acest raion. Contractul are o valoare de 180 de milioane de lei (circa 9 milioane de euro) și se întinde pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare.
Odată ce acest contract va fi extins în celelalte 34 de raioane ale R. Moldova, afacerea s-ar putea ridica până la 6,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 315 milioane de euro pentru următorii cinci ani. Și asta doar pentru pentru contractele cu instituțiile de învățământ amintite.
La fel ca în Moldova, fără niciun concurs, Pontem a intrat în vara lui 2016, în timpul mandatului președintele lui Petro Poroșenko, pe piața alimentației elevilor și militarilor din Ucraina, unde are contracte în valoare de peste 15 milioane de euro.
Reporterii CIJM au descoperit o suveică de firme care deține controlul de facto al grupului Pontem.
Firma lituaniană – Pontem UAB – este deținută de Maistas.LT. La rândul său, Maistas.LT are ca acționar, cu 26,42%, firma Baltijos Paslaugu Grupe UAB proprietate 100% a lui Irmantas Norkus, conform unor documente oficiale puse la dispoziție de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).
Potrivit publicației lituaniene Delfi, o altă companie a lui Norkus din același domeniu, Bruneros, și-a schimbat denumirea după un scandal de evaziune fiscală. Compania se numea anterior Kretingos maistas și era condusă indirect de Irmantas Norkus. O investigație jurnalistică a dezvăluit că firmele afaceristului aveau conexiuni cu Ministerul Sănătății din această țară.
În R. Moldova, filiala se numește Pontem.X SRL. Aceasta a fost înregistrată oficial pe 11 decembrie 2018, cu opt zile înainte ca Guvernul de la Chișinău să emită hotărârea prin care aviza funcționarea pe teritoriul statului. Firma are doi asociați: Dorin Ciurea (20%) și Baltijos Paslaugu Grupe UAB (80%) din acțiuni. Capitalul înregistrat în Moldova este de 10.000 de lei, iar administratorul companiei este Sergiu Brânzilă. Sergiu Brânzilă ne-a anunțat că filiala din Moldova urmează de asemenea să își schimbe denumirea.
Contract fără licitație
Pe 29 martie 2019, patronul lituanian Irmantas Norkus a semnat un contract cu președintele Consiliului Raional Strășeni, democratul Mihail Popa. Firma se angaja să livreze produse de calitate în instituțiile școlare și preșcolare din raionul Strășeni, să doteze bucătăriile cu utilaj și echipament corespunzător, precum și să repare cantinele.
De cealaltă parte, Consiliul Raional Strășeni trebuia să asigure plata serviciilor prestate la timp și punerea la dispoziție a cantinelor din școli și grădinițe acestei firme în schimbul unei arende nespecificate.
Meniuri „dietetice” cu varză și sfeclă
O parte din administratorii de instituții de învățământ cu care am intrat în contact, fie nu vor să vorbească despre proiect, fie să o facă sub protecția anonimatului de frică să nu fie admonestați de șefii politici ai raionului.
Majoritatea angajaților din grădinițe cu care am vorbit au semnalat tendința Pontemului de a elabora meniuri din produse cât mai ieftine. „La început de proiect, lunea mai era cum era, dar marțea ne dădeau salată de varză, ciorbă de varză și, seara, varză înăbușită. Copilul pleca acasă cu dureri de abdomen. Astfel, apăreau vomă și diaree. A doua zi era salată de sfeclă roșie, ciorbă de sfeclă roșie, iar vinegret”, ne-a relatat directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni.
Grădinița nr. 5 din Strășeni
După o adunare cu părinții situația s-a schimbat, iar directoarea Maria Miron a devenit „cea mai rea directoare” din Strășeni pentru cei Pontem și funcționarii raionului. „De la Anul nou încoace, anotimpul iarnă-primăvară, de trei zile pe săptămână, erau numai chifteluțe cu sos. Fără niciun terci, fără porumb, care este cel mai sănătos pentru intestinele copiilor.”
De cealaltă parte, Sergiu Brânzilă ne-a explicat că mâncarea este împărțită la copii în funcție de vârstele acestora.
„Am făcut un fel de optimizare pentru că se aruncau produse. Și acum se aruncă… Dar asta nu înseamnă că copiii nu sunt alimentați în conformitate cu normele stabilite. Avem un meniu unic în școli, care se respectă. Se respectă meniul și gramajul, dar există și factorul uman…”, a spus Brânzilă.
Experții din Lituania suspectează că meniurile elaborate de Pontem în această țară oferă acestei firme posibilitatea să reducă prețul de cost al mâncării. Astfel, prin aceste meniuri, afaceriștii și-au creat posibilitatea să reducă cheltuielile pentru pregătirea mâncării.
Igienă precară și lipsuri materiale
O serie de administratori, angajați și primari s-au plâns că bucătarilor angajați de Pontem le este impus un regim de muncă dur din cauza căruia le este greu să respecte normele sanitare.
Același bucătar trebuie să facă mâncare pentru copii, să care lăzi cu produse alimentare și să le sorteze. Să intre în contact cu oameni din afara instituției, să completeze tot felul de hârtii și borderouri. Tot ei sunt obligați să evacueze gunoiul din bucătărie cu aceleași haine de lucru. Iar programul lor de lucru poate depăși opt ore zilnic din cauza sumedeniei de sarcini impuse.
Grădinița nr. 2 din Vorniceni
Toate aceste obligații sunt considerate drept normale de Pontem, deoarece firma nu are nevoie de magazioneri. „De aceea le mai și dăm detergenți la bucătărie. Să fim siguri că nu pățesc nimic copiii”, ne-a declarat directoarea Grădiniței nr. 2 din Vorniceni, Ecaterina Nicolăescu.
Asigurarea regulată a instituțiilor preșcolare cu detergenți este o altă problemă denunțată de managerii de grădinițe. „Au adus două cutii de detergent în septembrie–octombrie 2019, două de lavete, trei de înălbitor și apoi au mai adus acum în martie 2020”, ne-a spus o altă angajată a grădiniței din Vorniceni.
De asemenea, sacii menajeri de la bucătărie sunt cumpărați din bugetul grădiniței, în condițiile în care într-o bucătărie cantitățile de gunoi menajer sunt semnificative. „Eu nu pot să las bucătăreasa să pună gunoiul într-o ladă și apoi îl care la tomberonul de afară. Sunt foarte multe aspecte ce țin de igienă, care nu se respectă”, a precizat directoarea.
Aceeași situație a fost semnalată la grădinițele din Făgureni, Strășeni și Zubrești. „Noi am luat toate cele din bugetul grădiniței, ca să fie curat și să dezinfectăm. Noi nu putem să stăm așa”, a adăugat directoarea Nicolăescu.
Directorul Pontem.X, Sergiu Brânzilă, respinge aceste acuzații. „Ați fost indus în eroare. În fiecare zi, se verifică curățenia pe toate suprafețele. Când nu se respectă igiena, apar intoxicații.”
În marea majoritate a cazurilor, Pontem.X a angajat doar un bucătar care se ocupă de tot ce făcea înainte o întreagă comisie în fiecare grădiniță – director, magazioner/administrator, asistentă medicală și bucătari. „Totul pentru a se reduce riscul de toxiinfecție alimentară. Acum, totul este la grămadă”, a mai precizat directoarea grădiniței din Vorniceni.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în raionul Strășeni nu a fost înregistrat niciun caz de intoxicații alimentare. Directorul Pontem.X ne-a declarat că în raionul Strășeni s-ar fi înregistrat o diminuare a numărului de cazuri intoxicări alimentare și dureri în abdomen la copii, citând o sursă de la Centrul de Sănătate Strășeni.
Am solicitat responsabilul de date statistice de la Centrul de Sănătate Strășeni, Pentru Ganea, care ne-a declarat că nu a oferit aceste date nimănui. El ne-a direcționat la Agenția pentru Sănătate Publică Strășeni, care ne-a comunicat în 2019 a fost înregistrat în raionul Strășeni un caz de intoxicare alimentară la copii cu vârste trei–șase ani, iar în 2018 – trei cazuri. Nu putem susține dacă acest caz a fost înregistrat într-o grădiniță ce face parte din proiectul-pilot.
Cu toate acestea, salariile angajaților Pontem au rămas aceleași și se achită mai târziu decât celorlalți angajați ai grădinițelor. „Leafa lor este mizeră și nici nu o plătesc la timp. Luna trecută (februarie – n.r.), le-a fost plătit salariul pe data de 21, în timp ce ceilalți angajați ai grădiniței primesc salariul în data de 1 și 10 a lunii”, ne-a spus directoarea Grădiniței nr. 5 din Strășeni, Maria Miron.
Grădinița nr. 5 din Strășeni
În plus, o angajată a fost obligată să plătească din buzunar niște produse alimentare care nu au fost consumate de copii din motivul că numărul acestora ar fi fost mai mic decât cel anunțat cu o zi înainte. Sergiu Brânzilă susține însă că salariul angajaților firmei este achitat la timp. Acesta ne-a explicat că remunerarea bucătarilor este stabilită în funcție de numărul copiilor dintr-o grădiniță.
În ce privește reducerea salariilor ca pedeapsă pentru bucătari, directorul Pontem.X a ținut de asemenea să sublinieze că „am fost induși în eroare”. În pofida celor spuse de directorul companiei, directoarele de grădinițe din Făgureni, Vorniceni și Strășeni susțin că sunt permanent îngrijorate de faptul ar putea să rămână fără bucătari.
Iar Pontemul nu reacționează cu promptitudine în aceste situații, directoarele fiind obligate să caute angajate pentru această firmă privată. „Trebuie să lucreze de la 7 dimineața până la ora 5 seara, cu un salariu de 2.680 de lei”, a spus directoarea grădiniței din Făgureni. Deși este obligată prin contract, Pontem s-a ocupat în rare cazuri de igienizarea și reparațiile bucătăriilor în care gătește.
Furnizari în weekend
Directoarele de grădinițe denunță de asemenea programul haotic de furnizare a alimentelor, uneori chiar și în zilele de weekend. „Se întâmplă deseori ca paznicul să primească produsele din cauza că sunt aduse foarte dimineață. La început, ieșeam și eu sâmbăta și duminica să le primesc din cauza că nu puteam să scot colegele la lucru în zilele libere”, ne-a spus Maria Miron.
De partea cealaltă, administratorul Pontem.X susține că produsele sunt furnizate la timp. Mai mult decât atât, angajatele au telefoane performante cu care sunt obligate să fotografieze produsele alterate și facturile.
„Atunci când sunt primite produsele la cantină, sunt verificate și, în cazul în care sunt produse alterate, sunt întoarse furnizorului. Am avut mai multe cazuri în care furnizorii au recurs la șiretlicuri. La suprafață, sunt fructe sau produse proaspete, iar la mijloc alterate.” Brânzilă admite unele probleme care ar fi fost determinate de factorul uman.
Promisiuni nerespectate
Majoritatea surselor ne-au declarat că Pontem nu asigură cu utilaj grădinițele. De exemplu, la grădinița din satul Căpriana, utilajul este unul nou și performant grație eforturilor depuse de Primărie în cadrul unui program japonez de finanțare.
După ce acest utilaj a ajuns în gestiunea Pontem.X, nu numai că nu a fost înnoit, dar nici măcar reparat la timp. „Am mai avut probleme cu un robinet, care s-a defectat în noiembrie și l-au pus tocmai acum în luna martie. Trebuiau să repare și mașina de tocat carne. Fetele (de la bucătărie – n.r.) aduceau mașina de tocat de acasă”, ne-a declarat directoarea grădiniței Doina Radu.
Ea a adăugat că are în grădiniță 113 copii și este necesar ca Pontemul să plătească pentru consumabile și să repare utilajul pe care îl folosește gratuit. „La bucătărese s-a întâmplat, de exemplu, să li se termine detergentul și să cumpere din banii lor. Dacă vin cei de la medicină preventivă, ele sunt trase la răspundere”, a precizat directoarea.
La rândul ei, directoarea grădiniței din Făgureni, Silvia Moscalciuc, ne-a spus că Pontem nu a dotat nici bucătăria și nici nu și-a plătit facturile la utilități. „Aveam nevoie de dotare: plită electrică cu cuptor și mașină electrică de tocat carne. Restul eu am dotat. La insistența mea, mi-au adus nu de mult o mașină manuală de tocat carne”, ne-a precizat doamna directoare.
Investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip. Foto: ponte.md
În replică, Brânzilă a argumentat că în toate școlile a fost schimbată complet vesela și că ar fi investit suma de 2,1 milioane de lei în reparația completă a cantinelor din două școli Strășeni. Aceste investiții au fost prezentate cu mare pompă în timpul campaniei electorale și în prezența lui Pavel Filip, baștinaș și candidat la parlamentarele din februarie 2019.
„Au fost cumpărate mașini de tocat carne electrice și manuale. În instituții cu 15 copii noi, am cumpărat mașini manuale. De ce să cumperi mașină de tocat electrică pentru grădinițe cu 11 copii? Mai bine, am face în altă parte investiția”,
Plăți întârziate pentru utilități
Primarul localității Zubrești, Maria Manoli, ne-a declarat că Pontem nu a plătit nimic pentru serviciile comunale. „Noi am încheiat un contract cu Consiliul raional. Consumul de curent electric, de apă și gaz trebuie plătit Pontem. Sunt cheltuieli pentru evacuarea deșeurilor. Pontem nu își evacuează deșeurile, după cum nu a plătit nimic pentru serviciile comunale”, a spus ea.
Și Primarul din Căpriana, Tudor Scutaru, ne-a declarat că Pontem nu a plătit pentru consumul de energie electrică, apă, agent termic, pentru evacuarea deșeurilor etc. „Localitatea Căpriana are peste 2.000 de locuitori și nu își poate asuma aceste cheltuieli private”, a spus Scutaru.
În schimb, directorul companiei susține că toate plățile se efectuează la timp și că reporterii au fost „induși în eroare”. „A fost plătit tot ce ține de plățile comunale și la Căpriana, și la Zubrești. Pentru tot ce am plătit avem facturi. Aceste primării nu au vrut să accepte proiectul din start”, a precizat Brânzilă.
Grădinița din Căpriana
Statul se declară mulțumit
Reticența primarilor față de proiect se explică, în opinia Mariei Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației prin faptul că banii alocați de Ministerul Finanțelor pentru alimentația copiilor nu mai sunt gestionați de autoritățile locale, ne-a precizat dânsa într-un răspuns scris.
Proiectul-pilot de la Strășeni trebuia să fie supus unei evaluări la sfârșitul anului 2019 de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Evaluarea acestui proiect nu a fost încheiată nici până în prezent. Reprezentanții instituțiilor ne-au informat că un raport va fi făcut public în curând. La insistența reporterilor să își exprime opiniile despre proiect, oficialii au vorbit în termeni elogioși despre compania Pontem.X și proiect.
„Ministerul Sănătății este responsabil să actualizeze normele fiziologice de consum per copil/elev pe zi și să elaboreze meniuri-model în funcție de vârstă și problemele de sănătate”, ne-a comunicat Daniela Demișcan, șefa Direcţiei politici în domeniul sănătății publice din cadrul ministerului.
Ea a mai afirmat că luna trecută [februarie – n.r.], în cadrul ședinței la nivel de prim-ministru, a fost făcut un raport și „a fost calificat cu bună practică”.
Și Maria Vrânceanu, responsabilă de acest proiect în cadrul Ministerului Educației, se declară satisfăcută de proiect. Ea a subliniat că trebuie apreciat faptul că firma Pontem.X are tehnolog și că meniurile sunt elaborate de un specialist.
După ce am vorbit despre problemele semnalate de angajații grădinițelor, ea ne-a precizat că se referă „strict la această practică”, „la modelul de funcționare”, și nu la felul în care își îndeplinește Pontem.X obligațiile asumate prin contract.
Protest al jurnaliștilor la Chișinău. Foto: Unimedia
Organizațiile non-guvernamentale de media din R. Moldova au semnat, duminică, un protest comun în care acuză autoritățile de lipsă de transparență cu privire la amploarea pandemiei de Coronavirus, relatează portalul Balkan Insight.
„Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autorităților Republicii Moldova […] să asigure informarea operativă și completă despre situația epidemiologică în contextul extinderii pandemiei COVID-19. Totodată, cerem instituțiilor și funcționarilor publici să asigure o colaborare corectă și profesionistă cu instituțiile mass-media, abținându-se de la acuzații nefondate și insinuări în adresa jurnaliștilor care solicită informații de interes public și au datoria să informeze obiectiv și complet”, se arată într-un comunicat semnat de opt ONG-uri.
Cererea vine după ce două cazuri de medici infectați din spitale diferite au fost raportate în 19 martie și 22 martie. Cu toate acestea, autoritățile nu le-au confirmat în prima fază. Doar mass-media a raportat despre acestea.
De asemenea, autoritățile au evitat să ofere date precise privind stocurile de aprovizionare medicală și numerele specifice legate de pandemie. „Au blamat presa pentru critici, dar, de fapt, nu oferă informații complete despre criza epidemiologică… premierul și președintele au răspuns dur la reacțiile presei care încercau să afle mai multe informații”, a declarat pentru BIRN directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac.
Ea a spus că jurnaliștilor li se interzice să pună întrebări „live” în timpul confernțelor de presă despre pandemie și chiar și cei care au voie să pună întrebări scrise nu primesc răspunsuri directe.
„Nu este normal în această criză. Autoritățile trebuie să fie mult mai deschise, deoarece solicită cetățenilor să coopereze. Noi, ca jurnaliști, dorim ca autoritățile să fie responsabile și să ofere informații cât mai exacte și să răspundă la întrebările jurnaliștilor pentru a informa mai bine cetățenii ”, a adăugat ea.
Jurnaliștii au cerut autorităților să organizeze cel puțin video-conferințe cu sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cererea lor nu a primit încă un răspuns.
Pe 19 martie, autoritățile au deschis o platformă online gratuită pentru a prezenta numărul de cazuri infectate în fiecare raion al țării, dar luni, după o scurtă suspendare tehnică a site-ului, a fost introdusă necesitatea de obținere a unei parole pentru fiecare utlizator.
Președintele Igor Dodon i-a acuzat, luni, în cadrul unui briefing de presă, pe unii jurnaliști că ar încerca să „facă show” din situația prezentă legată de domeniul sănătății publice.
„Pentru unele surse media care încearcă în ultima vreme să speculeze și să scoată din context, atunci când am spus că sunt 2.000 de locuri pregătite [în spitale], atunci înseamnă că atâtea sunt. Atunci când au spus că sunt doar 500 de aparate în Chișinău, atunci cineva a încercat să interpreteze că sunt doar 500 de locuri. Nu este corect. Din 94 de cazuri, doar două au avut nevoie de aceste aparate”, a spus el.
Atât Dodon, cât și premierul Ion Chicu și echipa sa de comunicare, au acuzat în mod repetat mass-media că nu au informat în mod corespunzător populația despre pandemie. Cu toate acestea, pe 16 martie, când un sat întreg a fost pus sub carantină după ce autoritățile au organizat alegeri în raionul Hâncești, pe fondul pandemiei, mass-media a fost cea care a scos acest fapt la suprafață.
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
Odată cu apropierea datei alegerilor prezidențiale, programate undeva spre lunile noiembrie-decembrie 2020, problemele din dosarul transnistrean vor reaprinde discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol, redevenind totodată un butoi de pulbere cu un fitil tot mai scurt din punct de vedere securitar.
Pe de o parte, regimul separatist de la Tiraspol va încerca să forțeze mâna președintelui Igor Dodon și a Guvernului său pentru a obține și mai multe concesii; pe de altă parte, șeful statului va încerca să facă din soluționarea dosarului una dintre principalele teme de campanie și să realizeze ceea ce n-a reușit nimeni în aproape 30 de ani – soluționarea acestui conflict înghețat.
În ciuda acestui fapt, este foarte puțin probabil ca obiectivul reintegrării teritoriului secesionist din stânga Nistrului să fie realizat în anul curent sau în viitorul apropiat. Și asta pentru că reintegrarea este un lucru care depinde exclusiv și în totalitate de dorința Moscovei, a cărei prioritate însă, în momentul dat, este situația în escaladare din Estul Ucrainei.
Totodată, se observă o tendință a Tiraspolului de a întări prezența militară rusească în teritoriul controlat de forțele separatiste, fapt ce aduce o gravă atingere securității Republicii Moldova și, în extenso, a întregii regiuni, dacă e să ținem cont de faptul că până la granița NATO și UE, cu România, sunt mai puțin de 100 de kilometri.
Un punct de presiune al Kremlinului
Transnistria funcționează în continuare ca un punct de presiune al Kremlinului în regiune și pe care se apasă ori de câte ori este nevoie pentru a-i reaminti Vestului desenul brâului de securitate al Federației Ruse, care se învecinează cu granițele mai sus menționate.
Semnalul Moscovei este transmis în jos pe verticala puterii și, astfel, ecoul deciziilor Kremlinului sunt eliberate ocazional și verbal de către regimul de la Tiraspol. Tocmai după această logică, la mijloc de ianuarie, copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Transnistriei, Oleg Beleakov, a cerut sporirea contingentului de pacificatori în regiune.
El a solicitat ca numărul militarilor ruși să fie mărit de peste zece ori – de la 400 la 4200 -, iar pentru a-și motiva doleanța a invocat un potențial pericol din partea autorităților de la Chișinău, care și-ar dori lichidarea acestor posturi. Mai mult, Oleg Beleakov a cerut reluarea activității escadrilei de elicoptere, destinate forțelor de menținere a păcii.
Acest lucru nu ar conduce, însă, decât la o reînarmare a regiunii și la o și mai mare prezență militară nedorită pe teritoriul Republicii Moldova. Adică, un proces invers față de cel declarat, de aducere a mai mulți militari, în locul retragerii trupelor staționate ilegal pe teritoriul țării, sub diverse pretexte sau formate.
Paie pe foc de la Chișinău
Mai problematic este că declarațiile lui Beleakov au fost încurajate și de afirmațiile controversate ale ministrului de Externe de la Chișinău, Aureliu Ciocoi, care a scandalizat societatea moldovenească, dar a ridicat și gradul de atenție a statelor vecine. Și anume, la începutul lunii trecute, Ciocoi a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că Federația Rusă a intervenit în Războiul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge.
O teză mai degrabă invocată de Moscova în acest conflict, departe de poziția Chișinăului pe ceea ce s-a întâmplat în 1992. În plus, Aureliu Ciocoi consideră că, pentru negocierea cu Rusia și stingerea dosarului transnistrean, ar putea fi folosite garanții scrise din partea NATO cum că Republica Moldova nu va avea niciodată un viitor alături de Alianță.
O temă pe care, din nou, mai degrabă o ventilează Moscova și în care nici măcar cei mai naivi și mai înflăcărați susținători ai politicilor ruse la Chișinău nu o cred cu adevărat. Acest fapt a angrenat un efect al bulgărelui de zăpadă, care s-a rostogolit în următoarele săptămâni, culminând cu protestul din 2 martie din fața Guvernului, atunci când situația era cât pe ce să degenereze dramatic din cauza veteranilor revoltați de astfel de atitudini scandaloase ale oficialilor moldoveni.
Vorbim aici, de facto, de riscuri suplimentare de securitate pe partea dreaptă a Nistrului, fapt ce nu creează decât o imagine negativă, din perspectiva securitară, pentru Republica Moldova.
De asemenea, prin desconsiderare și printr-o atitudine ostilă a conducerii de vârf față de o parte a veteranilor de pe Nistru este dat, indirect, și un mesaj de slăbiciune și dezinteres față de soarta actualilor militari ai țării în cazul unui scenariu militar în raport cu forțele separatiste de pe malul stâng.
Nu ar fi pentru prima data când fruntași ai PSRM țin să remarce că Republica Moldova nu ar avea oricum nevoie de o armată națională; că – teoretic – armata nu are cu cine se lupta în vecini, datorită inferiorității ei absolute și că, la o adică, nici nu poate fi vorba de un conflict cu transnistrenii, deoarece acest lucru oricum nu s-a întâmplat de 30 de ani.
Astfel de idei vehiculate dinspre spectrul politic nu ajută însă Chișinăul să-și asigure un cadru securitar adecvat, contribuind și mai mult la instabilitate și la percepția că statul e incapabil să asigure securitatea cetățenilor săi în fața unor pericole externe sau interne.
Riscurile politicii struțului care bagă capul în nisip
La toate acestea se adaugă și atitudinea duală a liderilor politici de pe malul drept – cu precădere, cea a președintelui Igor Dodon. Retorică sa e plină de adresări și de trimiteri la patriotism și la nevoia de reîntregire a țării sub sceptrul Chișinăului.
În același timp, dispariția sa din spațiul public pe 2 martie ne spune că el nu vrea să intensifice disputele cu Tiraspolul, fapt ce îl plasează într-o ipostază inferioară în cadrul negocierilor. La fel, și premierul Ion Chicu a evitat să intre prea mult în istoria militară a conflictului și a vorbit despre cu totul alte probleme, cum ar fi programul economic al Guvernului.
Această poziționare duală a șefului statului, care evită astfel de teme sensibile, precum marcarea a 28 de ani de la începutul conflictului de pe Nistru, nu mențin Chișinău pe o poziție puternică în procesul de negocieri. Ba mai mult, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Kransnoselski, i-a trasat și prioritățile de viitor legate de dosarul transnistrean și angajamentele pe care și le-a asumat față de Moscova.
„Eu l-aș sfătui pe Igor Dodon să se gândească la altceva, la promisiunile pe care le-a făcut Federației Ruse. Este vorba de instituirea limbii ruse ca una de comunicare interetnică, la revenirea pe piața mass-media a televiziunilor rusești, la crearea școlilor cu predare în limba rusă pe teritoriul statului vecin, fiindcă aproape toate au fost închise… Socialiștii au venit la putere, dar unde-s promisiunile. Unde?”, a declarat acesta pentru media transnistrene pe 10 februarie.
Războiul imagologic
În plan imagologic, Tiraspolul a deschis un nou front împotriva Chișinăului, după ce autoritățile constituționale dăduseră un șah în primă fază.
De la sfârșitul anului trecut, Chișinăul și Tiraspolul poartă o nouă fază a unui război imagologic cauzat de dezertarea, din armata transnistreană, a soldatului Rjavitin în 2016, dar prins în decembrie 2019 în satul său natal, Pervomaisk, de către miliția transnistreană, în timp ce-și vizita părinții.
Lui Alexandr Rjavitin i-au fost intentate trei dosare penale: două pentru dezertare și unul pentru trădare de patrie. Supus torturilor și relele tratamente, acesta a fugit, pe jos, la Chișinău, unde a găsit adăpost și i s-a dat și cetățenia Republicii Moldova. Ulterior, după ce a fost reținut în stânga Nistrului, transnistrenii au dorit să-l dea exemplu pentru cei care se gândesc să acționeze la fel.
Astăzi, Rjavitin apare în diverse producții filmate de către televiziunile transnistrene în care laudă condițiile din armata transnistreană în urma unor reforme inițiate de liderul Vadim Kransoselski și critica autoritățile de la Chișinău pentru tratamentul primit în timpul „exilului”.
Faptele negative invocate anterior de către Rjavitin au dispărut, iar totul este pus acum într-o lumină favorabilă. Și totuși, tinerii fug din regiunea transnistreană – fie în dreapta Nistrului, fie în Occident -, iar regiunea se depopulează într-un ritm accelerat și se pare că acestea vor fi noi teme de discuție aprinsă pe agenda celor două părți în viitor.
Logica electorală nu va ajuta nici ea, pe când climatul securitar va avea de suferit direct proporțional din această cauză. Aici se adaugă pașaportizarea excesivă desfășurată pe malul stâng al Nistrului de Rusia, care deja are peste 220.000 de cetățeni cu acte în regulă acolo. Într-un eventual scenariu militar, acești oameni pot fi chemați legal la arme sub drapelul rusesc, iar lucrurile s-ar putea complica și mai tare atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga regiune.
de Mădălin Necșuțu, corespondent al „Balkan Insight” la Chișinău
