Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost „informat” în legătură cu atacul ucrainean asupra oraşului Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o zi după lovituri masive asupra teritoriului ucrainean soldate cu zeci de morţi. Așa sună comunicatul Administrației Prezidențiale de la Moscova, un semnal al nemulțumirii părții ruse față de capacitatea Kievului de a răspunde invaziei militare a Federației Ruse.

Răspuns dur

„Preşedintele Vladimir Putin a fost informat despre atacul armatei ucrainene asupra unor cartiere rezidenţiale din Belgorod”, un oraş apropiat de graniţă, a precizat Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor ruse.
Ucraina lansează în mod constant lovituri în Rusia, în special în regiunile foarte apropiate de teritoriul său, dar bilanţul victimelor acestor atacuri este în general mult mai mic.
Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că acest atac nu va rămâne „nepedepsit”.
Forţele ruse au reuşit să intercepteze două rachete şi „majoritatea” rachetelor lansate împotriva oraşului, evitându-se un bilanţ mult mai mare al victimelor, a indicat ministerul.
Guvernatorul local Viacheslav Gladkov pe Telegram, adăugând că atacul s-a soldat, de asemenea, cu răniţi.
Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 13 rachete deasupra regiunii Briansk.
El a anunţat, de asemenea, că 32 de drone ucrainene au fost neutralizate în total în regiunile Briansk, Kursk şi Orel, la nord de graniţa cu Ucraina, precum şi în Moscova.

Condamnări suspecte

Instanţele din Rusia au condamnat la închisoare peste 200 de luptători ucraineni de când Moscova şi-a început operaţiunea militară în Ucraina, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de ştiri de stat RIA, publicat duminică.
„Instanţele Federaţiei Ruse au condamnat deja peste 200 de reprezentanţi ai formaţiunilor armate ucrainene la ani grei de închisoare pentru comiterea de atrocităţi”, a afirmat Lavrov. Ambele părţi se acuză reciproc că au comis numeroase atrocităţi în războiul pe care Rusia l-a început cu o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022.
Organizaţia Naţiunilor Unite a găsit dovezi continue ale crimelor de război şi ale încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile ruse, inclusiv tortură, viol şi deportarea de copii. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând că deportarea forţată a copiilor ucraineni de către Moscova este o crimă de război.
„Pe calea noastră către justiţie, principalul rezultat al anului este, fără îndoială, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru Putin”, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat într-un comunicat cu bilanţul pe anul 2023.
„O decizie istorică şi un semnal clar că nimeni nu poate fi mai presus de lege”, a adăugat el.
Procuratura Generală a Ucrainei a înregistrat peste 121.000 de crime de agresiune şi crime de război ruseşti de la începutul războiului, potrivit site-ului său.
Lavrov a declarat pentru RIA că principalul organ de anchetă al Rusiei, Comitetul de Investigaţii, a iniţiat 4.000 de procese penale împotriva a aproximativ 900 de ucraineni.
„Printre ei nu sunt numai membri ai asociaţiilor naţionaliste radicale, reprezentanţi ai forţelor de securitate ucrainene şi mercenari, ci şi reprezentanţi ai conducerii militare şi politice a Ucrainei”, a spus Lavrov.
„Cei care au fost puşi sub acuzare în absenţă au fost incluşi pe lista internaţională de persoane urmărite”, a adăugat el.

Invazia continuă

Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei la primele ore ale zilei de duminică, la o zi după atacul, pus pe seama Kievului.
Patru drone Shahed de fabricaţie iraniană au vizat oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei în cursul nopţii, potrivit purtătorului de cuvânt al procurorului regional, Dmitro Ciubenko.
„Ca urmare a atacului nocturn cu drone ruseşti asupra Harkovului, clădiri din centrul oraşului au fost avariate. Nu este vorba de instalaţii militare, ci de cafenele, clădiri rezidenţiale şi birouri”, a scris primarul oraşului, Ihor Terehov, pe Telegram, fără a menţiona victime.
„În ajunul Anului Nou, ruşii vor să ne intimideze oraşul, dar nu ne este frică”, a adăugat el.
La o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Moscova a acuzat Kievul că a comis un „act deliberat de terorism” şi „a folosit muniţii cu dispersie”.
A fost „un atac nediscriminatoriu şi deliberat asupra unei ţinte civile”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzând Kievul că a vizat un centru sportiv, un patinoar şi o universitate.
Aliaţii Ucrainei au replicat că vina pentru război este a preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Există sute de mii de soldaţi ruşi în Ucraina. Nu există niciun soldat ucrainean în Rusia”, a declarat reprezentantul britanic Thomas Phipps. „Dacă Rusia vrea să dea vina pe cineva pentru moartea ruşilor în acest război, ar trebui să înceapă cu preşedintele Putin”, a adăugat el.
Duminică, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină discursuri aşteptate de Anul Nou, după un 2023 marcat de eşecul contraofensivei de vară a Ucrainei şi de îngheţarea aproape totală a liniei frontului.
Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare din perspectiva Kievului, cu cât ajutorul occidental începe să se epuizeze, atât în Europa, cât şi în Statele Unite, crescând riscul unei opriri a fluxului de muniţii şi fonduri.
Sâmbătă, Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către aliaţii săi, spunând că înarmarea Ucrainei este „o modalitate de a proteja vieţi”. „Fiecare manifestare a terorii ruseşti dovedeşte că nu putem întârzia în a oferi asistenţă celor care luptă”, a spus el.

ONU, doar declarații

Loviturile masive ruseşti care au vizat Ucraina vineri şi au făcut cel puţin 30 de morţi şi peste 160 de răniţi sunt „agresiuni îngrozitoare”, a deplâns secretarul general adjunct al ONU Mohamed Khiari, notează AFP.
„Secretarul general condamnă fără echivoc, în termenii cei mai fermi, aceste atacuri îngrozitoare comise vineri împotriva unor oraşe şi sate din Ucraina”, a adăugat diplomatul ONU în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, vineri, la New York.
Această vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe, printre care capitala Kiev, a distrus şcoli, o maternitate, precum şi instalaţii industriale, militare şi civile, potrivit autorităţilor ucrainene. Polonia, membră NATO, a denunţat, la rândul său, o „încălcare” a spaţiului său aerian „de către o rachetă de croazieră rusească”.
Loviturile au declanşat o condamnare internaţională pe scară largă, preşedintele american Joe Biden cerând Congresului „să acţioneze fără întârziere” pentru a debloca un important nou pachet de ajutor pentru Kiev.
„Deplângem aceste tragice pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat reprezentantul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU.
„Rusia a lansat 158 de drone şi rachete împotriva Ucrainei, dintre care 36 de drone Shahad şi 122 de rachete(…) Scopul preşedintelui rus Vladimir Putin rămâne neschimbat: urmăreşte să extermine Ucraina şi să-i subjuge poporul”, a adăugat diplomatul american.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a indicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că, împreună cu peste 30 de ţări membre ale ONU, ţara sa a solicitat această reuniune de urgenţă preşedinţiei ecuadoriene a Consiliului de Securitate.

Vizită pe front

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri trupele care apără Avdiivka, oraşul din regiunea Doneţk asediat de trupele ruse şi care este în prezent unul din punctele cele mai fierbinţi ale frontului.
„Am salutat personal luptătorii. Am evaluat împreună cu comandantul situaţia defensivă şi nevoile esenţiale ale trupelor noastre”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Ţara noastră rezistă graţie acestor războinici. A acelora care, în pofida tuturor dificultăţilor, apără ţara noastră”, şi-a lăudat el trupele.
Preşedintele ucrainean şi-a însoţit mesajul cu imagini în care aparent el s-a filmat singur în faţa panoului rutier de intrare în Avdiivka, afirmând că în bătălia pentru acest oraş, devenit principalul obiectiv al ofensivei ruse aflate în desfăşurare, este apărată „ţara întreagă” şi acolo se dă o „luptă pentru viaţă”.
În alte imagini Zelenski este văzut salutând soldaţi şi ofiţeri într-o fortificaţie subterană şi oferindu-le decoraţii.
Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a promis anterior că armata va apăra Avdiivka atât cât va putea, dar a reafirmat că este de asemenea importantă salvarea vieţilor soldaţilor.
După contraofensiva eşuată din vară, armata ucraineană este acum din nou în defensivă în timp ce trupele ruse atacă pe mai multe sectoare ale frontului şi au anunţat săptămâna aceasta cucerirea oraşului Mariinka, în timp ce armata ucraineană afirmă că s-a retras la periferia acestuia.
Armata rusă încearcă de mai multe luni să cucerească Avdiivka, oraş industrial din Donbas transformat de armata ucraineană în fortăreaţă în 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei
Vizita lui Zelenski pe front survine în ziua când Ucraina a suferit cel mai puternic bombardament rusesc după cele efectuate în primele zile ale războiului. Ţinte ucrainene din zona capitalei Kiev şi a oraşelor Liov (vest), Odesa (sud), Dnipro (centru), Zaporojie (sud) şi Harkov (nord-est) au fost atacate cu rachete şi drone, Rusia afirmând că a urmărit astfel să lovească instalaţii ale complexului militar-industrial ucrainean, aerodromuri militare, depozite de muniţii şi amplasamente ale trupelor ucrainene şi ale mercenarilor străini.

Războiul cerealelor la Marea Neagră

Ucraina a declarat sâmbătă că a exportat aproximativ 13 milioane de tone de mărfuri de la înfiinţarea, în august, a unui coridor maritim în Marea Neagră devenit foarte important pentru comerţul său, în pofida ameninţărilor ruseşti cu bombardamente.
Aceste aproximativ „13 milioane de tone” au fost transportate de 400 de nave, a indicat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.
El şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de armată şi partenerii internaţionali ai Ucrainei pentru asigurarea funcţionării acestui coridor „în condiţii de agresiune militară”.
După un an 2023 dificil pe front, Ucraina se poate lăuda cu reuşite în Marea Neagră, unde a provocat pagube flotei ruseşti considerată a fi mult mai puternică.
Armata Kievului a reuşit să ţină navele ruseşti departe de sud-vestul acestei mări şi să deschidă un coridor maritim pentru a exporta cereale ucrainene, ignorând ameninţările cu bombardamente.
Acest coridor a fost înfiinţat în august pentru a conecta porturile din sudul Ucrainei şi Strâmtoarea Bosfor, la câteva săptămâni după ce Moscova s-a retras dintr-un acord cerealier între cele două ţări în război.
Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră într-un an.
Această cale este cu atât mai importantă, cu cât mai multe rute terestre au fost blocate în ultimele luni de manifestaţii ale şoferilor de camioane polonezi, nemulţumiţi de concurenţa considerată „nedreaptă” din partea colegilor lor ucraineni.
Rusia a ameninţat că va viza navele care sosesc sau părăsesc porturile ucrainene, lovind în acelaşi timp infrastructuri portuare şi cerealiere.
O navă comercială sub pavilion panamez care se îndrepta către un port ucrainean pentru a încărca cereale a lovit o mină săptămâna aceasta, rănind doi marinari.
Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă succesele maritime ale ţării sale, declarând că forţele sale au „recucerit marea” anul acesta.

Share our work
Rusia vrea să anexeze electoral estul și sudul Ucrainei

Rusia vrea să anexeze electoral estul și sudul Ucrainei

Autoritățile de la Moscova vor organiza alegerile prezidenţiale preconizate pentru luna martie şi în teritoriile ocupate în estul şi sudul Ucrainei, a anunţat Comisia Electorală Centrală de la Moscova, citată de mass-media rusă. Alegerile prezidențiale ruse vor fi organizate și în Peninsula Crimeea, ocupată de Federația Rusă din 2014. Conform analiștilor, la acest scrutin se aşteaptă ca Vladimir Putin să fie reales pentru un al cincilea mandat.

Alegerile ca armă

Rusia a organizat deja mai multe alegeri în aceste teritorii (Zaporojie, Herson /sud/, Doneţk şi Lugansk /est/) a căror anexare a proclamat-o în septembrie 2022 şi pe care le controlează doar parţial. Moscova vrea să organizeze alegeri prezidenţiale între 15 şi 17 martie. 2024, pe fondul anunțului liderului rus Vladimir Putin că va candida pentru un al cincilea mandat. Şeful statului rus, căruia o modificare constituţională din 2020 îi permite să candideze până în 2030, poate teoretic să rămână la Kremlin până în 2036, anul în care va împlini 84 de ani. Realegerea sa în funcţie este greu de pus la îndoială, mai ales că opoziţia a fost destructurată printr-o campanie de represalii. Aproape toţi opozanţii principali, cum ar fi militantul anticorupţie Aleksei Navalnîi, au fost aruncaţi în închisoare sau forţaţi să plece în exil. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a transmis încă săptămâna trecută că organizarea de alegeri în aceste regiuni este „nulă şi neavenită” şi „încalcă dreptul internaţional”.

Războiul, armă de campanie

Între timp, forţele ruse încearcă din răsputeri să cucerească oraşului ucrainean Avdiivka, ca parte a campaniei lor pentru preluarea controlului asupra întregii regiuni Donbas (est), a anunţat armata ucraineană. Avdiivka este un bastion-cheie al Ucrainei, la câţiva kilometri nord-vest de oraşul Doneţk, ocupat de Rusia, în estul regiunii Donbas. „Inamicul a lansat duminică acţiuni intense de asalt cu sprijinul vehiculelor blindate în direcţiile Avdiivka şi Mariinka”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Oleksandr Stupun, pentru televiziunea ucraineană. Liniile frontului abia dacă s-au schimbat în ultimele săptămâni în estul Ucrainei, dar luptele au fost intense, a afirmat Stupun, adăugând că, doar în ultimele 24 de ore, au avut loc 610 bombardamente de artilerie în apropiere de Avdiivka.
Rusia încearcă să încercuiască Avdiivka, un oraş în care au mai rămas doar 1.500 de oameni din cei aproximativ 32.000 de locuitori de dinainte de război.

Luptele pentru Avdiivka amintesc de bătălia pentru un alt oraş din est, Bahmut, care a căzut în mâinile forţelor ruse în luna mai, după mai multe luni de lupte de gherilă urbană violente. Rusia şi-a intensificat acţiunile militare pentru a cuceri Avdiivka în urmă cu mai bine de două luni, iar forţele Moscovei au avansat pe flancuri pentru a încerca să taie liniile de aprovizionare ucrainene. „Luptele crâncene continuă. Luptătorii noştri se menţin ferm în apărare”, a declarat Stupun.

Share our work
Vizitele lui Vladimir Putin în Orientul Mijlociu

Vizitele lui Vladimir Putin în Orientul Mijlociu

Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială în data de 6 decembrie în două țări din Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, doi mari producători de petrol și aliați ai SUA. La Abu Dhabi, președintele rus a avut parte de o primire solemnă, drapelul rus fiind „pictat” pe cer de avioanele Forțelor Aeriene din Emiratele Arabe Unite, însă liderul EAU, șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, nu l-a întâmpinat pe omologul său la aeroport. În cadrul discuțiilor, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, l-a numit pe liderul rus „prieten drag” și a salutat relațiile strânse dintre cele două țări și sporirea fluxului comercial. EAU este cel mai mare partener comercial al Federației Ruse din Orientul Mijlociu și cel mai mare investitor în economia rusă. În ultimul an investițiile au crescut cu 103% în sectorul non-petrolifer, iar volumul comercial bilateral cu 68%.

În aceeași zi, Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială și în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman Al Saud. În cadrul discuțiilor, cei doi lideri de stat au vorbit despre cooperarea bilaterală, dar și de colaborarea în cadrul OPEC. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat că: „Părțile sunt de acord că țările noastre poartă o mare responsabilitate pentru interacțiune pentru a menține piața internațională de energie la nivelul corespunzător, într-o stare stabilă, previzibilă.” Merită de subliniat că vizita a avut loc după o ușoară scădere a prețul petrolului. Din delegația rusă au făcut parte mai mulți oficiali de top în domeniul petrolului, economiei, afacerilor externe, spațiului, energiei nucleare și lideri de afaceri.

Russian President Vladimir Putin and Saudi Crown Prince Mohammed bin Salman walk during a meeting in Riyadh, Saudi Arabia December 6, 2023. Sputnik/Aleksey Nikolskyi/Kremlin via REUTERS

În ziua de 7 decembrie, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a efectuat o vizită oficială la Moscova. Liderul rus și cel iranian au vorbit despre dezvoltarea relațiilor bilaterale și soluționarea conflictului din Fâșia Gaza. Vladimir Putin a subliniat că volumul comercial dintre cele două țări a crescut cu 20% în ultimul an. Aceasta a mai evidențiat și importanța parteneriatului strategic, făcând trimitere la construirea liniei ferate Rasht-Astara, ca parte a coridorului economic Nord-Sud, ce ar putea să rivalizeze cu canalul Suez. Linia ferată va avea o lungime de 162 km și va contribui la conectarea porturilor rusești din Marea Baltică cu porturile iraniene la Oceanul Indian. Acordul a fost semnat pe data de 17 mai 2023. La rândul său, Ebrahim Raisi, a adus în discuție necesitatea soluționării conflictului din Fâșia Gaza, deoarece escaladarea sa ar reprezenta o problemă de securitate globală. Președintele Iranului a accentuat importanța apropierii celor două țări în cadrul contextului internațional actual și nevoie de dezvoltare a coridorului economic Nord-Sud.

Kremlinul, prin intermediul vizitelor în cele două țări arabe, își propune să obțină sprijinul și simpatia lumii arabe. Această inițiativă are la bază atât susținerea acordată Fâșiei Gaza în conflictul Israelul-Hamas, cât și dorința de a oferi o alternativă în noul context internațional. Moscova dorește să se implice în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu și să certifice faptul că poate juca un rol primordial în soluționarea conflictului.

Vizitele lui Vladimir Putin au o semnificație simbolică, având un caracter nu doar diplomatic, ci și electoral. Ele reprezintă o încercare de a contura imaginea unui lider care nu se limitează doar la aliații tradiționali, cum ar fi Belarus, Eritreea, Coreea de Nord și Siria. Prin extinderea relațiilor de prietenie și parteneriate, Putin întărește narațiunea că Rusia nu este o țară izolată precum este prezentată în Occident, dar dimpotrivă poate să dezvolte relații de cooperare și cu țări considerate aliați tradiționali ai SUA. Aceste mișcări arată că Rusia este în căutarea noilor oportunități în politica externă dorind să își consolideze poziția de actor major pe arena internațională.

Un alt punct de intersecție a Federației Ruse, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Iranului este petrolul. Producția comună a acestor state însumează o treime din producția mondială a aurului negru. Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită sunt țări membre OPEC, iar la sfârșitul lunii august 2023 cele două țări împreună cu: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia au primit invitația de a se alătura grupului BRISC. Invitația lor de a se alătura grupului BRISC indică o schimbare semnificativă în echilibrul geopolitic. O consolidare a legăturilor dintre aceste state și Rusia ar putea reprezenta o provocare semnificativă pentru țările occidentale, având impact atât asupra aspectelor economice, cât și a intereselor geopolitice din regiunea Orientului Mijlociu.

Share our work
Ucraina-SUA: peste 60 de miliarde de dolari

Ucraina-SUA: peste 60 de miliarde de dolari

SUA au oferit Ucrainei un ajutor financiar de peste 60 de miliarde de dolari de la începutul lunii februarie 2022, ceea ce face din Kiev cel mai mare beneficiar de ajutor din partea Washingtonului de la cel de-al Doilea Război Mondial, relatează ziarul Washington Post. 

Publicația a analizat datele oficiale ale Pentagonului și ale Departamentului de Stat al SUA. Ucraina a primit un ajutor de peste 66,2 miliarde de dolari din partea SUA, inclusiv peste 43 de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar direct, a precizat ziarul. Washingtonul a trimis Kievului echipamente de luptă din stocul Pentagonului în valoare totală de aproximativ 23,5 miliarde de dolari, și-a asumat angajamente pe termen lung pentru a sprijini Ucraina și a finanțat producția de armament în valoare de 18 miliarde de dolari și a oferit subvenții de 1,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea de arme occidentale.

SUA sprijină Georgia
SUA sprijină Georgia

De asemenea, SUA au oferit Ucrainei aproximativ 20,5 miliarde de dolari în ajutor economic și 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar. Sursele citate de publicație în cadrul Planului Marshall, țările europene au primit aproximativ 150 de miliarde de dolari. 

Washington Post mai precizează că, deși suma ajutorului acordat Ucrainei este relativ mică în raport cu bugetul militar american de 1.770 de miliarde de dolari, suma rămâne impresionantă în comparație cu sprijinul financiar pe care Statele Unite îl acordă altor aliați.

Prin comparație, Statele Unite au transferat 8,6 miliarde de dolari către Israel, 3,3 miliarde de dolari către Egipt și 2,9 miliarde de dolari către Iordania în 2022 și 2023. Cei mai mari donatori de ajutor financiar pentru Kiev, din punct de vedere al cotei din PIB, au fost statele baltice. Estonia a cheltuit 1,26% din PIB pentru a sprijini Kievul, Letonia – 1,09%, Lituania – 0,95%. SUA se află pe locul 12 în acest clasament și cheltuiește 0,33% din PIB pentru asistența acordată Ucrainei.

Share our work
Rusia lui Putin: amenințată de revolta baronilor feudali militari

Rusia lui Putin: amenințată de revolta baronilor feudali militari

Liderul rus Vladimir Putin va susţine în curând un discurs televizat, informează agenţia rusă TASS, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Evgheni Prigojin, liderul grupului paramilitar Wagner, a afirmat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară, spunând că este „gata să moară” împreună cu cei 25.000 de oameni ai săi pentru a „elibera poporul rus”.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Răzvrătire armată

Procuratura generală rusă a anunţat deschiderea unei anchete pentru „răzvrătire armată” împotriva lui Prigojin, care s-a revoltat după ce a acuzat armata că i-a bombardat oamenii. Autorităţile au înăsprit măsurile de securitate la Moscova şi în alte câteva regiuni din Rusia.

Această turnură dramatică a evenimentelor, cu multe detalii neclare, pare a fi cea mai mare criză internă cu care se confruntă preşedintele Vladimir Putin de când în februarie anul trecut a ordonat o invazie la scară largă a Ucrainei, numind-o „operaţiune militară specială”, comentează Reuters.

Liderul grupării paramilitare Wagner a afirmat într-o înregistrare video postată pe Telegram că se afla sâmbătă dimineaţa în cartierul general al armatei ruse din oraşul Rostov, un centru-cheie pentru asaltul Rusiei asupra Ucrainei, şi că a preluat controlul asupra unor situri militare, inclusiv asupra unui aerodrom.

Ministerul rus al Apărării a afirmat într-o declaraţie adresată sâmbătă combatanţilor grupului Wagner că au fost „înşelaţi şi atraşi într-o aventură criminală” de către liderul lor Evgheni Prigojin, relatează Reuters.

În declaraţia postată pe Telegram, ministerul îi îndeamnă pe combatanţii Wagner să-i contacteze pe reprezentanţii săi şi pe cei ai autorităţilor de impunere a legii şi a promis să le garanteze securitatea

Regim de alertă antiteroristă

Comitetul naţional antiterorist rus a anunţat că instituie „regim de alertă antiteroristă” la Moscova şi în regiunea înconjurătoare după revolta grupului de mercenari Wagner, relatează agenţiile internaţionale de presă. „Pentru a împiedica eventuale atentate”, acest regim a fost instituit şi în regiunea Voronej, situată la frontieră cu Ucraina, a precizat comitetul într-un comunicat, citat de agenţiile de presă ruse. Această măsură întăreşte atribuţiile serviciilor de securitate şi le permite să restrângă deplasarea populației civile.

De asemenea, forţele de securitate pot institui controale ale documentelor de identitate şi ale vehiculelor pe străzi, dar pot autoriza şi o suspendare temporară a serviciilor de comunicare, dacă este necesar.

„Măsurile de securitate au sporit la Moscova, toate obiectivele importante, precum organe ale puterii statului şi infrastructura de transport au fost plasate sub supraveghere sporită”, relatează agenţia TASS, citând autorităţile de securitate. Anterior, într-o înregistrare video care circula pe internet puteau fi văzute un transportor blindat de personal şi un camion militar în faţa Dumei de Stat.

„Toate evenimente de masă (…) sunt anulate din acest motiv” la Moscova, a precizat primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin. „Toate serviciile municipale funcţionează normal, deplasările în oraş nu sunt perturbate”, a dat el asigurări, mulţumindu-le locuitorilor pentru „înţelegere” şi „calm”.

Evgheni Prigojin, liderul grupului paramilitar Wagner, a afirmat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară, spunând că este „gata să moară” împreună cu cei 25.000 de oameni ai săi pentru a „elibera poporul rus”.

Share our work