Rusia vrea să anexeze electoral estul și sudul Ucrainei

Rusia vrea să anexeze electoral estul și sudul Ucrainei

Autoritățile de la Moscova vor organiza alegerile prezidenţiale preconizate pentru luna martie şi în teritoriile ocupate în estul şi sudul Ucrainei, a anunţat Comisia Electorală Centrală de la Moscova, citată de mass-media rusă. Alegerile prezidențiale ruse vor fi organizate și în Peninsula Crimeea, ocupată de Federația Rusă din 2014. Conform analiștilor, la acest scrutin se aşteaptă ca Vladimir Putin să fie reales pentru un al cincilea mandat.

Alegerile ca armă

Rusia a organizat deja mai multe alegeri în aceste teritorii (Zaporojie, Herson /sud/, Doneţk şi Lugansk /est/) a căror anexare a proclamat-o în septembrie 2022 şi pe care le controlează doar parţial. Moscova vrea să organizeze alegeri prezidenţiale între 15 şi 17 martie. 2024, pe fondul anunțului liderului rus Vladimir Putin că va candida pentru un al cincilea mandat. Şeful statului rus, căruia o modificare constituţională din 2020 îi permite să candideze până în 2030, poate teoretic să rămână la Kremlin până în 2036, anul în care va împlini 84 de ani. Realegerea sa în funcţie este greu de pus la îndoială, mai ales că opoziţia a fost destructurată printr-o campanie de represalii. Aproape toţi opozanţii principali, cum ar fi militantul anticorupţie Aleksei Navalnîi, au fost aruncaţi în închisoare sau forţaţi să plece în exil. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a transmis încă săptămâna trecută că organizarea de alegeri în aceste regiuni este „nulă şi neavenită” şi „încalcă dreptul internaţional”.

Războiul, armă de campanie

Între timp, forţele ruse încearcă din răsputeri să cucerească oraşului ucrainean Avdiivka, ca parte a campaniei lor pentru preluarea controlului asupra întregii regiuni Donbas (est), a anunţat armata ucraineană. Avdiivka este un bastion-cheie al Ucrainei, la câţiva kilometri nord-vest de oraşul Doneţk, ocupat de Rusia, în estul regiunii Donbas. „Inamicul a lansat duminică acţiuni intense de asalt cu sprijinul vehiculelor blindate în direcţiile Avdiivka şi Mariinka”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Oleksandr Stupun, pentru televiziunea ucraineană. Liniile frontului abia dacă s-au schimbat în ultimele săptămâni în estul Ucrainei, dar luptele au fost intense, a afirmat Stupun, adăugând că, doar în ultimele 24 de ore, au avut loc 610 bombardamente de artilerie în apropiere de Avdiivka.
Rusia încearcă să încercuiască Avdiivka, un oraş în care au mai rămas doar 1.500 de oameni din cei aproximativ 32.000 de locuitori de dinainte de război.

Luptele pentru Avdiivka amintesc de bătălia pentru un alt oraş din est, Bahmut, care a căzut în mâinile forţelor ruse în luna mai, după mai multe luni de lupte de gherilă urbană violente. Rusia şi-a intensificat acţiunile militare pentru a cuceri Avdiivka în urmă cu mai bine de două luni, iar forţele Moscovei au avansat pe flancuri pentru a încerca să taie liniile de aprovizionare ucrainene. „Luptele crâncene continuă. Luptătorii noştri se menţin ferm în apărare”, a declarat Stupun.

Share our work
Vizitele lui Vladimir Putin în Orientul Mijlociu

Vizitele lui Vladimir Putin în Orientul Mijlociu

Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială în data de 6 decembrie în două țări din Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, doi mari producători de petrol și aliați ai SUA. La Abu Dhabi, președintele rus a avut parte de o primire solemnă, drapelul rus fiind „pictat” pe cer de avioanele Forțelor Aeriene din Emiratele Arabe Unite, însă liderul EAU, șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, nu l-a întâmpinat pe omologul său la aeroport. În cadrul discuțiilor, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, l-a numit pe liderul rus „prieten drag” și a salutat relațiile strânse dintre cele două țări și sporirea fluxului comercial. EAU este cel mai mare partener comercial al Federației Ruse din Orientul Mijlociu și cel mai mare investitor în economia rusă. În ultimul an investițiile au crescut cu 103% în sectorul non-petrolifer, iar volumul comercial bilateral cu 68%.

În aceeași zi, Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială și în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman Al Saud. În cadrul discuțiilor, cei doi lideri de stat au vorbit despre cooperarea bilaterală, dar și de colaborarea în cadrul OPEC. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat că: „Părțile sunt de acord că țările noastre poartă o mare responsabilitate pentru interacțiune pentru a menține piața internațională de energie la nivelul corespunzător, într-o stare stabilă, previzibilă.” Merită de subliniat că vizita a avut loc după o ușoară scădere a prețul petrolului. Din delegația rusă au făcut parte mai mulți oficiali de top în domeniul petrolului, economiei, afacerilor externe, spațiului, energiei nucleare și lideri de afaceri.

Russian President Vladimir Putin and Saudi Crown Prince Mohammed bin Salman walk during a meeting in Riyadh, Saudi Arabia December 6, 2023. Sputnik/Aleksey Nikolskyi/Kremlin via REUTERS

În ziua de 7 decembrie, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a efectuat o vizită oficială la Moscova. Liderul rus și cel iranian au vorbit despre dezvoltarea relațiilor bilaterale și soluționarea conflictului din Fâșia Gaza. Vladimir Putin a subliniat că volumul comercial dintre cele două țări a crescut cu 20% în ultimul an. Aceasta a mai evidențiat și importanța parteneriatului strategic, făcând trimitere la construirea liniei ferate Rasht-Astara, ca parte a coridorului economic Nord-Sud, ce ar putea să rivalizeze cu canalul Suez. Linia ferată va avea o lungime de 162 km și va contribui la conectarea porturilor rusești din Marea Baltică cu porturile iraniene la Oceanul Indian. Acordul a fost semnat pe data de 17 mai 2023. La rândul său, Ebrahim Raisi, a adus în discuție necesitatea soluționării conflictului din Fâșia Gaza, deoarece escaladarea sa ar reprezenta o problemă de securitate globală. Președintele Iranului a accentuat importanța apropierii celor două țări în cadrul contextului internațional actual și nevoie de dezvoltare a coridorului economic Nord-Sud.

Kremlinul, prin intermediul vizitelor în cele două țări arabe, își propune să obțină sprijinul și simpatia lumii arabe. Această inițiativă are la bază atât susținerea acordată Fâșiei Gaza în conflictul Israelul-Hamas, cât și dorința de a oferi o alternativă în noul context internațional. Moscova dorește să se implice în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu și să certifice faptul că poate juca un rol primordial în soluționarea conflictului.

Vizitele lui Vladimir Putin au o semnificație simbolică, având un caracter nu doar diplomatic, ci și electoral. Ele reprezintă o încercare de a contura imaginea unui lider care nu se limitează doar la aliații tradiționali, cum ar fi Belarus, Eritreea, Coreea de Nord și Siria. Prin extinderea relațiilor de prietenie și parteneriate, Putin întărește narațiunea că Rusia nu este o țară izolată precum este prezentată în Occident, dar dimpotrivă poate să dezvolte relații de cooperare și cu țări considerate aliați tradiționali ai SUA. Aceste mișcări arată că Rusia este în căutarea noilor oportunități în politica externă dorind să își consolideze poziția de actor major pe arena internațională.

Un alt punct de intersecție a Federației Ruse, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Iranului este petrolul. Producția comună a acestor state însumează o treime din producția mondială a aurului negru. Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită sunt țări membre OPEC, iar la sfârșitul lunii august 2023 cele două țări împreună cu: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia au primit invitația de a se alătura grupului BRISC. Invitația lor de a se alătura grupului BRISC indică o schimbare semnificativă în echilibrul geopolitic. O consolidare a legăturilor dintre aceste state și Rusia ar putea reprezenta o provocare semnificativă pentru țările occidentale, având impact atât asupra aspectelor economice, cât și a intereselor geopolitice din regiunea Orientului Mijlociu.

Share our work
Ucraina-SUA: peste 60 de miliarde de dolari

Ucraina-SUA: peste 60 de miliarde de dolari

SUA au oferit Ucrainei un ajutor financiar de peste 60 de miliarde de dolari de la începutul lunii februarie 2022, ceea ce face din Kiev cel mai mare beneficiar de ajutor din partea Washingtonului de la cel de-al Doilea Război Mondial, relatează ziarul Washington Post. 

Publicația a analizat datele oficiale ale Pentagonului și ale Departamentului de Stat al SUA. Ucraina a primit un ajutor de peste 66,2 miliarde de dolari din partea SUA, inclusiv peste 43 de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar direct, a precizat ziarul. Washingtonul a trimis Kievului echipamente de luptă din stocul Pentagonului în valoare totală de aproximativ 23,5 miliarde de dolari, și-a asumat angajamente pe termen lung pentru a sprijini Ucraina și a finanțat producția de armament în valoare de 18 miliarde de dolari și a oferit subvenții de 1,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea de arme occidentale.

SUA sprijină Georgia
SUA sprijină Georgia

De asemenea, SUA au oferit Ucrainei aproximativ 20,5 miliarde de dolari în ajutor economic și 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar. Sursele citate de publicație în cadrul Planului Marshall, țările europene au primit aproximativ 150 de miliarde de dolari. 

Washington Post mai precizează că, deși suma ajutorului acordat Ucrainei este relativ mică în raport cu bugetul militar american de 1.770 de miliarde de dolari, suma rămâne impresionantă în comparație cu sprijinul financiar pe care Statele Unite îl acordă altor aliați.

Prin comparație, Statele Unite au transferat 8,6 miliarde de dolari către Israel, 3,3 miliarde de dolari către Egipt și 2,9 miliarde de dolari către Iordania în 2022 și 2023. Cei mai mari donatori de ajutor financiar pentru Kiev, din punct de vedere al cotei din PIB, au fost statele baltice. Estonia a cheltuit 1,26% din PIB pentru a sprijini Kievul, Letonia – 1,09%, Lituania – 0,95%. SUA se află pe locul 12 în acest clasament și cheltuiește 0,33% din PIB pentru asistența acordată Ucrainei.

Share our work
Rusia lui Putin: amenințată de revolta baronilor feudali militari

Rusia lui Putin: amenințată de revolta baronilor feudali militari

Liderul rus Vladimir Putin va susţine în curând un discurs televizat, informează agenţia rusă TASS, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Evgheni Prigojin, liderul grupului paramilitar Wagner, a afirmat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară, spunând că este „gata să moară” împreună cu cei 25.000 de oameni ai săi pentru a „elibera poporul rus”.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Răzvrătire armată

Procuratura generală rusă a anunţat deschiderea unei anchete pentru „răzvrătire armată” împotriva lui Prigojin, care s-a revoltat după ce a acuzat armata că i-a bombardat oamenii. Autorităţile au înăsprit măsurile de securitate la Moscova şi în alte câteva regiuni din Rusia.

Această turnură dramatică a evenimentelor, cu multe detalii neclare, pare a fi cea mai mare criză internă cu care se confruntă preşedintele Vladimir Putin de când în februarie anul trecut a ordonat o invazie la scară largă a Ucrainei, numind-o „operaţiune militară specială”, comentează Reuters.

Liderul grupării paramilitare Wagner a afirmat într-o înregistrare video postată pe Telegram că se afla sâmbătă dimineaţa în cartierul general al armatei ruse din oraşul Rostov, un centru-cheie pentru asaltul Rusiei asupra Ucrainei, şi că a preluat controlul asupra unor situri militare, inclusiv asupra unui aerodrom.

Ministerul rus al Apărării a afirmat într-o declaraţie adresată sâmbătă combatanţilor grupului Wagner că au fost „înşelaţi şi atraşi într-o aventură criminală” de către liderul lor Evgheni Prigojin, relatează Reuters.

În declaraţia postată pe Telegram, ministerul îi îndeamnă pe combatanţii Wagner să-i contacteze pe reprezentanţii săi şi pe cei ai autorităţilor de impunere a legii şi a promis să le garanteze securitatea

Regim de alertă antiteroristă

Comitetul naţional antiterorist rus a anunţat că instituie „regim de alertă antiteroristă” la Moscova şi în regiunea înconjurătoare după revolta grupului de mercenari Wagner, relatează agenţiile internaţionale de presă. „Pentru a împiedica eventuale atentate”, acest regim a fost instituit şi în regiunea Voronej, situată la frontieră cu Ucraina, a precizat comitetul într-un comunicat, citat de agenţiile de presă ruse. Această măsură întăreşte atribuţiile serviciilor de securitate şi le permite să restrângă deplasarea populației civile.

De asemenea, forţele de securitate pot institui controale ale documentelor de identitate şi ale vehiculelor pe străzi, dar pot autoriza şi o suspendare temporară a serviciilor de comunicare, dacă este necesar.

„Măsurile de securitate au sporit la Moscova, toate obiectivele importante, precum organe ale puterii statului şi infrastructura de transport au fost plasate sub supraveghere sporită”, relatează agenţia TASS, citând autorităţile de securitate. Anterior, într-o înregistrare video care circula pe internet puteau fi văzute un transportor blindat de personal şi un camion militar în faţa Dumei de Stat.

„Toate evenimente de masă (…) sunt anulate din acest motiv” la Moscova, a precizat primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin. „Toate serviciile municipale funcţionează normal, deplasările în oraş nu sunt perturbate”, a dat el asigurări, mulţumindu-le locuitorilor pentru „înţelegere” şi „calm”.

Evgheni Prigojin, liderul grupului paramilitar Wagner, a afirmat sâmbătă că a intrat în Rusia cu trupele sale cu scopul de a răsturna conducerea militară, spunând că este „gata să moară” împreună cu cei 25.000 de oameni ai săi pentru a „elibera poporul rus”.

Share our work
Ucraina, contraofensiva pentru pace

Ucraina, contraofensiva pentru pace

Multașteptata contraofensivă a armatei ucrainene riscă să dezamăgească prin rezultatele finale, punând o presiune politică și militară suplimentară pe autoritățile de la Kiev. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal a declarat că operațiunea va fi lansată doar atunci când va fi momentul potrivit și nu a dat nicio indicație cu privire la momentul respectiv. Rusia va fi învinsă la fel cum a fost învins nazismul în 1945, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia zilei de 8 mai, când se celebrează victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial

Declarații dure

Ucraina se pregătește cu atenție pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor rusești, deoarece asaltul este „foarte important” și trebuie să „demonstreze succesul”, a declarat premierul de la Kiev. El a mai menționat că cea mai importantă zi pentru Kiev va fi cea în care va învinge Rusia. Declarația vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a sărbătorit, mult mai modest față de alți ani, Ziua Victoriei în Piața Roție. „Sunt sigur că cea mai importantă zi a victoriei pentru Ucraina va fi ziua victoriei asupra acestei teribile agresiuni rusești – o agresiune la scară largă – împotriva Ucrainei”, a declarat el.

Aflat într-o vizită la Londra pentru încoronarea Regelui Charles, Shmyhal a vizitat zone de antrenament militar britanic pentru a vedea cum trupele britanice și neozeelandeze ajută la instruirea recruților ucraineni, ca parte a unui program de asistență condus de Marea Britanie pentru a transforma mii de civili ucraineni în soldați.

Întrebat dacă unii dintre recruții care învață să tragă cu arma și alte abilități vor face parte din contraofensivă când se vor întoarce în Ucraina, prim-ministrul a spus: „În această bază de antrenament, viitorii noștri soldați – băieți și fete – au… toate cunoștințele și experiențele speciale, experiențe practice, pentru câmpul de luptă”. Declarațiile premierului de la Kiev arată hotărârea elitei ucrainene de a nu ceda presiunii rusești.

Kievul susţine de mai multe luni că pregăteşte să desfăşoare o vastă contraofensivă de ‘primăvară’ împotriva trupelor ruse în teritoriile ocupate în estul şi sudul ţării, cerând mai mult ajutor militar din partea Occidentului pentru a face aceasta.

Sprijin european

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a făcut o evaluare pozitivă a vizitei sale la Kiev, spunând că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Ea a declarat că a fost impresionată de hotărârea ucrainenilor.”Vin din această vizită mai impresionat ca niciodată de hotărârea ucrainenilor, în pofida provocărilor uriaşe cu care se confruntă. Trebuie să continuăm să îi sprijinim”, a spus ea.
Conform înaltului oficial european, CE va prezenta în iunie 2023 Consiliului statelor membre o primă evaluare orală a eforturilor actuale de reformă ale Ucrainei, urmând ca în octombrie să fie prezentat un raport scris, pe baza căruia se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare.
Ucraina a fost desemnată anul trecut drept ţară candidată la aderarea la UE, dar o parte dintre liderii din statele UE și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei integrări raide a fostei republici sovietice.

Sancțiuni dure

Înaltul oficial european a mai prezentat propuneri pentru o restricţionare a produselor comercializate cu Rusia ce eludează sancţiunile UE. Von der Leyen a spus că CE doreşte să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre UE şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor „fluxuri comerciale extrem de neobişnuite”. Sunt luate în considerare sancţiuni pentru mărfurile identificate ca sosind în Rusia în acest fel, a spus von der Leyen, subliniind că se va recurge la ele în ultimă instanţă.
Totodată, UE intenţionează să îşi restrângă şi mai mult exporturile prin includerea mai multor produse tehnologice şi piese de avioane, a spus von der Leyen.
Potrivit unor surse UE, Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite au fost desemnate drept ţări prin care sunt eludate sancţiunile impuse Rusiei.
UE ar putea crea mai întâi, ca factor de descurajare, posibilitatea legală de a restricţiona exporturile către ţările care sunt suspectate că eludează sancţiunile. Dacă acest lucru s-ar dovedi insuficient, anumite exporturi ar putea fi interzise într-o a doua etapă.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Presiuni ucrainene

Liderul de la Kiev a cerut, în timpul discuțiilor cu Ursula von der Leyen, ca Uniunea Europeană să accelereze livrările de muniţii, să ridice restricţiile „inacceptabile” asupra exporturilor de cereale şi să lanseze negocierile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
‘A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relaţiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare’, a declarat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Comisiei Europene.
UE a acordat Ucrainei statutul oficial de ţară candidată în iunie 2022, dar cere reforme suplimentare, în special în domeniul luptei împotriva corupţiei. Deschiderea negocierilor de aderare trebuie să fie decisă de statele membre în unanimitate, după o propunere a Comisiei.
‘Este impresionant să vedem că, în ciuda războiului pe scară largă, Ucraina munceşte din greu, intens şi intensiv’, a remarcat Von der Leyen, evidenţiind ‘progresele mari’ înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Ea s-a referit la domeniile legate de statul de drept şi de protecţia libertăţilor în care Kievul trebuie să arate progrese pentru a putea începe negocierile de aderare.
Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea UE să accelereze livrarea de muniţii de artilerie. Înainte de a insista asupra unui calendar, el i-a mulţumit şefei Comisiei pentru decizia UE de a furniza ‘un milion de obuze de artilerie’ Kievului. ‘Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă’, a adăugat el.
La 5 mai, Comisia Europeană a aprobat un pachet economic de 1 miliard de euro pentru a finanţa achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina.

Pacea imposibilă

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, declara recent că nu există posibilitatea, în acest moment, de a se ajunge la o încetare a focului generală în Ucraina, întrucât amândouă părţile sunt convinse că pot câştiga.
„Din păcate, cred că în acest moment o negociere de pace nu este posibilă” şi „nu văd nicio posibilitate de a obţine imediat (…) o încetare a focului globală”, a afirmat înaltul oficial într-un interviu pentru presa spaniolă Guterres. „Este clar că cele două părţi sunt complet angajate în război” şi sunt „convinse că pot să câştige”, a adăugat acesta.
El şi-a exprimat totodată „speranţa” ca „în viitor” să fie posibilă aducerea Rusiei şi Ucrainei la masa negocierilor. ONU se concentrează asupra discuţiilor cu Rusia şi cu Ucraina vizând reglementarea unor probleme concrete ca prelungirea acordului privind cerealele, care urmează să expire pe 18 mai, a menţionat secretarul general al Naţiunilor Unite.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat recent că „nu este momentul” pentru desfăşurarea unor „discuţii diplomatice de pace” cu Rusia în vederea încheierii războiului în Ucraina, iar unica propunere de pace valabilă este cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adică retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ucrainene ocupate. „Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război” pentru Ucraina, a susţinut Borrell.

Polonia rămâne unul din principalii parteneri militari ai SUA

Ucraina, sprijinită militar

Sprijin occidental

O declarație a secretarul de Stat american Antony Blinken subliniază încă o dată susținerea de care se bucură Ucraina până la un punct. ”Ei (ucrainenii) dispun de ceea ce au nevoie pentru a continua să aibă succes în recucerirea teritoriului pe care li l-au luat cu forţa Rusia în ultimele 14 luni”, declară Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu omologul său britanic James Cleverly.

Înaltul oficial american nu face nicio referire la Peninsula Crimeea ori alte zone din Donbas ocupate de Federația Rusă în ultimii ani. Oficialii occidentali își dau seama că pentru Ucraina va fi aproape imposibil să ocupe Crimeea manu militari.

”Nu este vorba doar despre armament, ci şi despre formare”, subliniază el. ”Este vorba despre a ne asigura că ucrainenii pot menţine sistemele pe care li le livrăm şi este important, desigur, să aibă planuri bune, din nou, pentru a a avea succes”, adaugă el.

Secretarul de Stat american face aceste declaraţii după ce Statele Unite auanunţat că acordă Ucrainei un ajutor supkimentar în valoare de 1,2 miliarde de dolari, menti să consolideze apărarea antiaeriană şi să menţină aprovizionarea cu muniţie.

Nu este vorba de o asistenţă directă din stocuri americane, ci de finanţare pentru achiziţii de armament pe termen mai lung, evitându-se astfel apelarea la arsenalul SUA, care a fost deja solicitat. Pachetul de ajutor nu specifică tipul de sistem de apărare aeriană preconizat, dar oferă muniţie pentru sistemele anti-dronă.
Ucraina a cerut în mod repetat Occidentului să livreze mai multe blindate, artilerie, muniţie, dar şi avioane de luptă şi sisteme de tragere cu rază lungă de acţiune pentru a lovi logistica rusă mult în spatele liniei frontului.
Această nouă tranşă ridică la peste 36 de miliarde dolari totalul ajutorului militar american acordat Ucrainei de la începutul ofensivei ruse în februarie 2022.

Iadul din Donbass

Rusia continuă să-şi concentreze eforturile ofensive în jurul oraşelor ucrainene de pe frontul de est – Avdiivka, Mariinka, Lîman şi Bahmut -, unde continuă luptele urbane şi unde forţele ruse continuă să folosească bombe incendiare şi cu fosfor, potrivit Statului Major al forţelor armate ucrainene.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia continuă să-şi limiteze acţiunile ofensive la cele patru oraşe din estul Ucrainei menţionate. În regiunile Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei şi controlate parţial de Rusia, forţele ruse continuă să se pregătească pentru a-şi apăra poziţiile în contextul aşteptatei contraofensive ucrainene.
Autorităţile de ocupaţie din Zaporojie evacuează civili departe de linia frontului, uneori cu forţa, potrivit armatei ucrainene.
Statul Major ucrainean a informat şi despre „tacticile de teroare” pe care Federaţia Rusă le foloseşte împotriva localităţilor din provinciile Harkov (nord-est), Herson, Nikolaev şi Odesa (sud), asupra cărora forţele ruse lansează periodic atacuri cu rachete.
Bătălia pentru Bahmut, care înainte de invazia rusă asupra Ucrainei avea o populaţie de 70.000 de oameni, are o importanţă simbolică pentru ambele părţi. Moscova vede Bahmutul drept un punct de cotitură pentru atacarea altor oraşe ucrainene, în timp ce Kievul a declarat în trecut că apărarea Bahmutului permite armatei sale să-şi pregătească mult-aşteptata contraofensivă.

SUA sprijină Georgia

SUA sprijină Ucraina

Prudență occidentală

Şeful diplomaţiei britanice James Cleverly și-a manifestat prudența, declarând că ofensiva ucraineană anunţată pentru eliberarea teritoriilor ocupate ar putea să nu fie ‘decisivă’.
Aflat într-o vizită la Washington, Cleverly a pledat din nou pentru susţinerea pe termen lung a Ucrainei pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva forţelor ruse, dar a avertizat împotriva tuturor aşteptărilor nerealiste în legătură cu această contraofensivă anunţată.
Ucrainenii ‘s-au dovedit a fi foarte, foarte eficienţi în ceea ce priveşte apărarea ţării lor, dar trebuie să recunoaştem că s-ar putea să nu existe un progres simplu, rapid şi decisiv’, a afirmat ministrul britanic de externe într-un discurs rostit la think tank-ul Atlantic Council.
‘Trebuie să fim realişti. Asta este lumea reală, nu un film de la Hollywood’, a remarcat el, adăugând că se aşteaptă la o ‘escaladare verbală’ din partea preşedintelui rus Vladimir Putin.

Mesaj clar

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior să primească un ”mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă ”după război”.
„Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.
Zelenski, care s-a declarat „convins” că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale „cât mai rapid posibil”. El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există „probleme legale” în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.
„Summitul NATO de la Vilnius poate deveni istoric”, a spus în urmă cu două săptămâni Zelenski în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, venit atunci într-o vizită surpriză la Kiev. Este „important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (…) Este momentul”, a insistat preşedintele ucrainean.
Ca răspuns, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.

Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă

Sistemele Javelin nu sperie Federația Rusă

Îndemn la precauție

Generalul Mark Hertling, fostul comandant al forțelor americane din Europa, consideră că mult așteptata ofensivă ucraineană va înregistra succese uriașe, dar îndeamnă la precauție atunci când vorbim de așteptări.

„Cred că viitoarea ofensivă a Ucrainei va înregistra succese uriașe la nivel tactic și poate chiar operațional”, explică acesta într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter.

Amintim că în limbajul militar acțiunile ofensive/defensive sau bătăliile sunt de regulă împărțite pe 3 niveluri, în funcție de amploarea lor: tactice, operaționale și strategice.

Hertling afirmă că noua fază în care vor intra operațiunile forțelor ucrainene odată cu declanșarea ofensivei „nu va fi reprezentată de săgeți mari pe hărți”, sugerând astfel că acțiunea nu va fi una de anvergură strategică. „Aceasta va fi o luptă grea, cu unități ucrainene nou-formate provocând (pentru prima dată) breșe prin arme combinate împotriva unor poziții defensive rusești pregătite. Această nouă fază a campaniei va fi foarte diferită”, subliniază el.

Hertling, fostul șef al Comandamentul Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, spune că crede că forțele ucrainene se vor descurca chiar mai bine decât înainte, în timp ce cele rusești vor continua să aibă un randament scăzut, deși nu la fel de prost precum în lunile trecute.„Fiți sceptici cu privire la cei care caută mutări mari și uriașe sau avansări rapide”, mai spune Hertling, subliniind că, deși astfel de acțiuni spectaculoase ar putea avea loc în unele sectoare ale frontului, marea provocare pentru ambele părți va ține de cum va fi organizată partea logistică.

El avertizează însă că această nouă fază a conflictului va fi cea mai dură pentru ambele părți și că un rol crucial va fi jucat și de inspirația comandanților militari de la Moscova și Kiev.

Share our work