de Razvan Iorga | mart. 7, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Putin la un miting din campania electorală la Moscova. Foto credit: Balkan Insight
Fără un rival real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, după alegerile prezidențiale din Rusia ce ar urma să aibă loc pe 18 martie. Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Putin vrea să-și asigure pe victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți 7 contracandidați înscriși în această cursă.
Ceea ce este însă interesant este numărul mare pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot. În afara graniețor vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.
Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016 de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.
În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenia rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit circa 10.000 de cetățenii ruse. La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.
Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.
Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a României, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Rusia a trimit un număr record de buletine de vot în cuantum de 192.000.
Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că Kommersant, prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat prognozabilă, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.
Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record a celor prezenți la urne „, a spus Krasnoselski repetând că viitorul Transnistriei este legate de dorința de intrare în componența Federației Ruse.
Kommersant mai scrie Soviet Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Vladimir Putin. Mai mult, acești vor instala o mare inscripție în piața Tiraspolului pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.
Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud
La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide aici nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogieni, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.
Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a corgniza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută așa-zisul premier abhaz, Beslan Bartsits.
Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin petru alegerile prezidențiale din Rusia, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.
În 2012, nu mai puțin 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia în 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locutitori.
În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării pentru a asigura securitatea secțiilor de votare.
Vot masiv și în Crimeea
Putin așteaptă multe voturi și Crimeea, acolo unde Rusia va deschide nu mai puțin de 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.
Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format 4 comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din peninsula ocupată, inclusiv orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot.
Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care se vor face parte din acest proces al alegerilor din Rusia organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.
Ce spun experții
Experții nu văd cu ochi buni rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă ca spații în care Rusia poate face astfel de manevre, inclusiv unele ce țin de politica internă.
Participații la o conferință organizată, marți, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate existente se vor menține fără ca soluționarea acestora să progreseze și că Putin nu va permite slăbire acestor pozițiile care îl avantajează și ale cărora mecanisme au fost create în timp de Rusia.
Cercetător științific al Centrului de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.
Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țările precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe statutul de statu quo-ul în jurul conflictelor înghețate, fie Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de IPN.
Putin, fără rival în cifre
Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Cu toate acestea, Putin vrea să arate că va câștiga unanim acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebăre în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.
În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele partidului rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.
Putin se află în fruntea sondajelor cu circa 63,5% din opțiunile rușilor, conform un sondaje realizat pe 1 martie de către Fundația pentru Opinia Publică, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3% și apoi comunistul Pavel Grudinin cu 6,3%.
Mădălin Necșuțu, Corespondență de la Chișinău pentru KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Nave-militare-și-soldați-din-state-NATO-și-țări-partenere-participă-la-exercițiul-militar-multinațional-Spring-Storm-18
Peste 1.700 de militari români şi străini reprezentând alte cinci state aliate sau partenere vor participa, timp de zece zile, începând de luni, la primul exerciţiu major multinaţional din acest an, organizat de Forţele Navale Române (FNR), pe teritoriul Dobrogei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu titulatura Spring Storm 18, arată comunicatul de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Exercițiul are loc la câteva zile de la declarațiile lui Vladimir Putin cu privire la noile sisteme de armament ale Federației Ruse, care, potrivit experților militari, va consolida supremația militară a Kremlinului în bazinul Mării Negre.
Sursa citată a mai precizat că exerciţiul Spring Storm 18, planificat a se desfăşura în perioada 5-15 martie, reuneşte 14 nave militare , patru aparate de zbor şi ambarcaţiuni de debarcare şi are la bază un concept unic de antrenare întrunită a forţelor navale, aeriene şi terestre, accentul fiind pus pe secvenţe specifice operaţiilor amfibii în cadru aliat, precum şi pe secvenţe de luptă împotriva minelor marine, într-o zonă de debarcare de pe ţărm.
Prezență românească masivă
„Forţele Navale Române participă cu fregata ‘Regele Ferdinand’, corveta ‘Viceamiral Eugeniu Roşca’, nava purtătoare de rachete ‘Pescăruşul’, monitorul ‘Lascăr Catargiu’, vedeta blindată ‘Opanez’, nava maritimă pentru scafandri ‘Grigore Antipa’, nava hidrografică ‘Alexandru Cătuneanu’, o companie de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă, remorcherul maritim ‘Viteazul’ şi două remorchere de port, în vreme ce Garda de Coastă contribuie cu o navă de patrulare”, se arată în comunicat.
În cadrul aplicaţiei, secvenţele aeriene vor fi asigurate cu două aeronave Mig-21 Lancer, un elicopter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J ale Forţelor Aeriene Române, iar Forţele Terestre Române participă cu un pluton de infanterie de la Brigada 9 Mecanizată.
Nava militară franceză Jean Bart, simbol al angajamentului Parisului de sprijinire a obiectivelor NATO din Marea Neagră
Ucraina, implicată în exercițiu
Militarii români se vor instrui, în cadru aliat, în colaborare cu militari din Bulgaria, Franţa, Georgia, SUA şi Ucraina, partenerii americani participând cu nava de desant USS Oak Hill (LSD-51), o companie de infanterie marină şi nava de suport USNS Carson City.
Marina franceză este prezentă, în cadrul exerciţiului, cu fregata Jean Bart (D-615), iar Georgia, Bulgaria şi Ucraina participă cu ofiţeri de stat major şi cu câte o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive.
Potrivit SMFN, scenariul exerciţiului are la bază elementele unei operaţii de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ameninţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare. Vor fi puse în aplicare elemente tactice specifice luptei urbane, precum şi proceduri standard de operare pentru anihilarea unei grupări militare ostile prin desantare, se mai arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Exerciţiul multinaţional Spring Storm 18 este planificat, organizat şi condus de Componenta Operaţională Navală din subordinea SMFN şi se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summitul NATO de la Varşovia din anul 2016. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 4, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Marea Neagra, Principal, Știri
Ksenia Sobceak este acuzată periodica că nu este decât o marionetă a regimului Putin
Candidata la alegerile prezidențiale din Federația Rusă, Ksenia Sobceak, a fost stropită cu apă de un susținător al liderului Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, relatează mass-media rusă, citând pagina sa de Twitter a candidatei. Incidentul a avut în timpul unui eveniment care marca ziua de naștere a primului președinte al Federației Ruse, Mihail Gorbaciov. Anterior, Ksenia Sobceak a solicitat excluderea din cursa electorală a lui Vladimir Putin.
În clipul video postat în mediul online, și tirajat masiv în grupurile pro-Putin de pe rețelele Vkontact și Odnoklasniki, tânărul filmează cum intră Sobchak într-o încăpere, la un moment dat acesta o stropește cu apă pe candidatul la prezidențiale și spune: „Asta este pentru Jirinovschi”. Gestul tânărului a atras cuvinte grele din partea Kseniei Sobceak, care este mai degrabă cunoscută pentru statutul său de vedetă mondenă decât politiciană. Aceasta a mai facut și unele declarații în favoarea revenirii Crimeei la Ucraina, ceea ce i-a atras antipatia marii majorități a electoratului rus. Un număr de observatori ai scenei politice din Federația Rusă consideră că această candidatură este doar o manevră a Kremlinului pentru scindarea opoziției și pentru a spori prezența la vot.
Reamintim că acum câteva zile, Sobceak, l-a stropit cu apă în emisie directă pe liderul Partidului Liberal Democrat, Vladimir Jironovski, după ce acesta a înjurat-o de mai multe ori. Incidentul a avut loc la o emisiune de dezbateri de la canalul de televiziune „Rossia 1”. Jirinovski i-a cerut moderatorului Vladimir Soloviov s-o oblige pe Sobceak să tacă, iar ulterior a numit-o „prostituată și cățea”.
Sobceak vs. Putin
Curtea Supremă a Rusiei a respins cererea Kseniei Sobceak ca președintele rus Vladimir Putin să fie exclus din cursa pentru alegerile prezidențiale, pe care o adresase Comisiei Electorale Centrale de la Moscova. În cererea ei, Sobceak a spus că Putin a continuat să fie de facto președinte al Rusiei și în perioada 2008-2012, cînd funcția a fost deținută de Dmitri Medvedev. În opinia ei, Vladimir Putin ar fi deținut două mandate consecutive și nu ar mai putea candida și acum. Deși decizia instanței nu a fost o surpriză pentru Ksenia Sobceak, ea a anunțat că va face recurs. Sobceak, care e jurnalistă și vedetă de televiziune, spune că s-a înscris în lupta electorală pentru ca să le ofere rușilor posibilitatea unui vot de protest. Ksenia este fata lui Anatoly Sobceak, fost primar de Sankt Petersburg și mentor al lui Vladimir Putin la începutul carierei politice a acestuia, ceea ce a alimentat zvonurile privind o posibilă manevră a Kremlinului în ceea ce privește candidatura ei. (M.I.)
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, UE
SU-57, răspunsul rus la avionul de luptă de producție americană F-35
Rusia a trimis în Siria cele mai noi avioane ale sale, Suhoi 57, aparţinând aşa-numitei generaţii cinci, a anunţat cotidianul „Kommersant”, citând două surse militare de la Moscova. Acestea au confirmat astfel informaţiile publicate miercuri, de un blogger sirian care a postat imagini video a două aparate ruseşti, aparent SU 57, în zona bazei aeriene ruse de la Hmeimim, în nordul Siriei.
Sursele „Kommersant” nu au precizat numărul avioanelor, menţionând doar că au fost trimise în Siria pentru testarea armamentului avioanelor din generaţia a cincea. Informațiile publicate de mass-media rusă confirmă parțial declarațiile recente ale generalului rus Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti devenit deputat, vorbind în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus). Deputatul rus, aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Parlamentul federal rus, a declarat că Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria.
Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul sirian
SU 57 vs. F35
SU 57 este primul avion rus din generaţia a cincea, căreia îi mai aparţin aparatele americane F 22 şi F 35, prezente de mult în Orientul Mijlociu. De menţionat că avioanele F 35 se află şi în dotarea Aviaţiei israeliene. Aparatele ruseşti se află însă doar în faza de testare care se va încheia în 2019, cand Ministerul rus al Apărării ar urma să contracteze primele 12 aparate.
Trimiterea în Siria a celor mai sofisticate avioane ruseşti are loc la două luni după ce preşedintele Putin a anunţat retragerea parţială a forţelor ruse din Siria, la o lună după ce jihadiştii au doborat în provincia Idlib un avion rus SU 25 şi la două săptămâni după ce Aviaţia americană a ucis şi rănit zeci de mercenari ruşi care luptau de partea Damascului. Mesajul poate fi adresat inclusiv Turciei care de o lună asaltează miliţiile kurde de la Afrin, după ce Rusia şi-a retras de acolo observatorii militari si a deschis spaţiul aerian sirian pentru aviaţia turcă.
Mass-media turcă, citând surse militare de la Ankara, a menționat periodic interesul regimului Erdogan pentru achiziționarea unor sisteme de armament modern din Federația Rusă, inclusiv SU 57, după ce anterior partea turcă a achiziționat sisteme moderne de rachete antiaeriene de producție rusească. Această decizie a trezit nemulțumiri profunde din partea aliaților Turciei din NATO, mai ales SUA și unele state europene.
„Peste 200 de noi arme” testate
Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria, a afirmat un general rus aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Duma de Stat de la Moscova, în timp ce Moscova este acuzată că participă la raidurile sângeroase asupra bastionului rebelilor din Goutha Orientală, în apropiere de Damasc, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ajutând poporul nostru frate sirian, noi am testat peste 200 de noi tipuri de arme”, a declarat generalul Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti și deputat al partidului de guvernământ din Federația Rusă, Edinaia Rossia (Rusia Unită).
„Aceasta a arătat lumii întregi eficienţa armelor ruseşti”, a spus el într-un discurs rostit cu ocazia „Zilei Apărătorilor Patriei”, sărbătorită în Rusia la 23 februarie, potrivit afirmaţiilor publicate pe site-ul partidului Edinaia Rossia (Rusia Unită).
Situație complexă
În aceste zile, mass-media internațională a tirajat mai multe informaţii contradictorii în legătură cu intrarea în zona Afrin, în sprijinul kurzilor, a unor formaţiuni ale miliţiilor siriene proguvernamentale. Aceste date au fost confirmate de surse militare și diplomatice din mai multe state din regiune, fiind vorba despre un acord al kurzilor cu armata siriană, folosirea miliţiilor permițând evitarea unei confruntări directe între armata siriană și cea turcă.
Rusia încearcă să prevină cu orice preţ un asemenea conflict ce ar putea pune în pericol complexa sa construcţie politică şi militară din Siria bazată, pe de o parte, pe alianţa sa cu Damascul şi Teheranul, iar pe de altă parte cu Turcia şi Iranul. Recent, ministrul rus de Externe, Lavrov a acuzat statele occidentale că urmăresc culpabilizarea regimului de la Damasc şi, în ultimă instanţă, înlăturarea acestuia de la putere.
Grupul Wagner, armata de mercenari rusă din Orient
Deznodământ sângeros
Rusia a chemat părţile implicate să manifeste reţinere şi să respecte integritatea teritorială a Siriei, blamând însă SUA pentru intervenţiua turcă la Afrin, dar mai ales pentru susţinerea separatismului kurd. Ministerul Apărării de la Moscova a mai subliniat “prezenţa ilegală” a trupelor americane pe teritoriul Siriei, care ar fi implicate în acțiuni de preluare a controlului asupra unor obiective economice strategice sub pretextul luprei împotriva teroriştilor radicali islamiști.
Noile declarații ruse vin doar la câteva zile după ce aviaţia Statelor Unite ar fi ucis 200 de mercenari ruși pe frontul sirian, în ultima săptămână. Surse americane, citate de mass-media occidentală, au subliniat că alte câteva sute de cetățeni ruși ar fi fost răniți. Dacă datele din teren vor confirma bilanţul, acesta ar deveni cel mai sângeros înregistrat între SUA şi Rusia, cei doi foşti inamici ai Războiului Rece.
Mercenarii ruşi, mulți veterani ai războiului din estul Ucrainei şi care sunt plătiţi să lupte în numele dictatorului sirian Bashar al-Assad, au încercat să ia cu asalt o bază militară şi o rafinărie, apărate de forţele americane în regiunea Deir Ezzor, adaugă sursele militare citate. Aviația militară SUA a intervenit în forță, distrugând forțele ruso-siriene implicate.
Cetățenii ruși implicați sunt angajați ai mai multor companii de securitate privată din Rusia, mai ales grupul Wagner, deținut de oligarhul rus Evghenii Prigojin, un cunoscut aliat al liderului rus Vladimir Putin. Până în acest moment partea rusă a recunoscut doar parțial pierderile suferite, accentând faptul că cetățenii ruși implicați nu au nicio legătură cu forțele armate ruse, fapt respins de experții în domeniu.
de Isac Mihai | feb. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Conflictele militare, o prezenta obisnuita pe scena politica a secolului XXI
În urmă cu 15-25 de ani, de câte ori se întâmpla ca tensiunile la nivel internațional să crească, obișnuiam să spunem că ”se ascut armele” sau că ”zăngănitul armelor” se aude din nou. Paradoxul ultimului deceniu constă în faptul că, deși nu se mai aud, armele se ascut din ce în ce mai tare. Ne place să gândim că, odată cu ”dezghețarea” Războiului Rece și explozia globalizării, Omenirea a intrat în ceea ce s-ar putea eticheta drept ”făgaș normal”, ”Eră a Dezvoltării”, ”Mileniu al Păcii”. Din păcate, realitatea ultimilor cinci ani contrazice și cele mai pesimiste previziuni ale curentului Optimist-Umanist.
În plin război
Din nefericire, Omenirea este în plin Război. Și este în plin război cu ea însăși. De data aceasta, este mai mult decât clar că acest conflict nu se mai poartă pentru acapararea de resurse necesare dezvoltării, ci pentru resurse necesare supraviețuirii. Cele mai sumbre ”proorociri” se adeveresc sub ochii noștri, chiar dacă cei mai mulți nu le văd sau refuză să le vadă, mânați doar de instinctul de supraviețuire și viețuire le nivel micro, în afara sistemului macro-social. Dacă, în preistoria dominată de vânătorii-culegători, coeziunea și supraviețuirea grupului tribal era posibilă fără interacțiunea cu grupuri similare, în ceea ce privește societatea modernă, până în urmă cu 5-10 ani, această posibilitate era exclusă din start de majoritatea antropologilor și psiho-sociologilor. Dar, ce să vezi, realitatea este mai crudă și decât cele mai sumbre previziuni.
În momentul de față, în ciuda ”Păcii aparente”, societatea globală este sfâșiată de ”mici războaie”. Paradoxal este că, atunci când vorbim de războaie, ne place să le localizăm și să le minimalizăm importanța, pornind de la o comparație intenționat-eronată cu cele două conflagrații mondiale, care au produs sute de milioane de morți. Pentru că, dacă acceptăm să le vedem în deplina lor monstruozitate, aceste ”mici războaie”, care nu au încetat niciodată, au produs o suferință similară și, în total, cel mai probabil, un număr similar de morți și răniți.
Războiul din Siria: sute de mii de morți și milioane de refugiați
Declanșat în 2011 după represiunea demonstrațiilor pașnice împotriva regimului de la Damasc, conflictul din Siria a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor țări străine și a grupurilor jihadiste, pe un teritoriu din ce în ce mai fragmentat.
Mai mult de 350.000 de persoane, între care peste 100.000 de civili, au fost ucise de la începutul războiului din Siria în 2011. Bilanțul a fost anunțat la finele anului trecut, în momentul în care mai multe puteri străine își intensificau eforturile diplomatice pentru a pune capăt acestui conflict sângeros și cu câteva zile înainte de o nouă serie de negocieri de pace sub egida ONU la Geneva. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, care dispune de o vastă rețea de surse în țară aflată în război, a precizat că 343.511 de persoane și-au pierdut viața pe teritoriul sirian între martie 2011 și noiembrie 2017.
Dintre acestea, 102.618 sunt civili, între care 19.000 de copii și 12.000 de femei, a precizat OSDO. Potrivit sursei citate, 119.000 de membri ai forțelor proguvernamentale au fost uciși, între care 62.000 de soldați sirieni și 1.556 membri ai organizației libaneze Hezbollah.
Totodată, în conflict au fost uciși aproximativ 59.000 de combatanți ai grupurilor rebele și Forțelor Democratice Siriene (FDS) — o alianță arabo-kurdă sprijinită de Washington. Printre cei uciși se numără peste 62.200 de luptători ai diferitelor grupări jihadiste, potrivit OSDO. În cursul ultimelor 12 luni, circa 12.000 de persoane au fost ucise pe întreg teritoriul sirian, între care 3.000 de civili.
Din păcate, din noiembrie 2017 și până în prezent, numărul victimelor a crescut îngrijorător.
Mii de morți în Ucraina
Conflictul din Ucraina a făcut peste 10.000 de morţi. La care se adugă zeci de mii de civili strămutați din zonele de conflict: un bilanț uman pe care nimeni în Ucraina nu și l-a imaginat atunci când Maidanul a condus la plecarea prorusului Viktor Ianukovici de la putere. Ulterior, Ucraina a asistat neputincioasă la anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea, apoi la preluarea, la începutul lunii aprilie, de către manifestanți proruși, a unor clădiri oficiale în Donețk și Lugansk, în estul țării, scrie Agerpres, care citează agențiile de presă innternaționale.
Manifestanții, care se opuneau noilor autorități proeuropene, au fost înlocuiți în scurt timp de milițiile separatiste, iar Kievul a declanșat la 13 aprilie 2014 o „operațiune antiteroristă” pentru a prelua controlul asupra zonelor rebele. Rusia, care dezminte orice ingerință, afirmă că acesta este un conflict intern al Ucrainei, recunoscând totuși că „voluntari” ruși luptă de partea rebelilor „din proprie dorință” împotriva guvernului de la Kiev.
Acest conflict, singurul în curs de desfășurare pe continentul european, a provocat o criză gravă între Rusia și Ucraina, două țări istoric „surori”, dar și la un nou Război rece între Rusia și Occident, acesta din urmă decretând o serie de sancțiuni împotriva Moscovei. De îndată după alegerea sa în mai 2014, președintele ucrainean Petro Poroșenko promitea că recucerirea estului țării „nu va dura mai mult de două sau trei luni”. „Aceasta ar trebui să dureze câteva ore”, lansase el atunci, transmite AGERPRES.
Dar trei ani de conflict a pus în lumină incapacitatea Kievului de a recuceri teritoriile controlate de separatiști. Armata ucraineană, insuficient echipată și prost pregătită, a cunoscut mai multe înfrângeri usturătoare după succesul inițial.
În august 2014, aproape 360 de soldați au fost uciși la Ilovaisk. În ianuarie 2015, după nouă luni de lupte crâncene, aeroportul din Donețk a trecut sub controlul rebelilor, la fel și nodul de cale ferată strategică din Debalțevo în februarie același an.
Pe front diplomatic, Kievul și separatiștii au semnat în 2014 la Minsk, cu participarea Rusiei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), un acord destinat să aducă pacea în Donbas.
Acest acord a fost reafirmat de Kiev și rebeli în februarie 2015 în urma unei medieri franco-germane și în prezența președintelui Vladimir Putin. Supranumit „Minsk 2”, el a condus la numeroase încetări ale focului, dar a fost fragilizat de confruntările care au continuat în zona liniei frontului, fiind înghețat de facto în prezent. O succesiune de armistiții au permis, totuși, în 2016 si 2017, de a reduce în mod semnificativ violențele, chiar dacă ciocniri sporadice înrăutățesc bilanțul conflictului.(M. Bâtca)
