Patriarhia Ortodoxă Rusă, agent electoral pentru Vladimir Putin

, , , , , , , , , ,
 
Presedintele rus Vladimir Putin și patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, un tandem politic redutabil

Presedintele rus Vladimir Putin și patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kirill, un tandem politic redutabil

Șeful Bisericii Ordodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, participă activ la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2018 a actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, fiind unul din aliații de nădejde ai acestuia. Într-un interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, un alt aliat important al lui Putin, directorul general al AIP „Rossia Segodnia”și unul din arhitecții războiului mediatic dus de Kremlin, și retransmis de principalele canale TV din Federația Rusă, patriarhul rus i-a îndemnat pe cetățenii ruşi să voteze la alegerile  prezidenţiale din luna martie, unde actualul preşedinte Vladimir Putin candidează pentru un al  patrulea mandat, fără a avea un contracandidat cu șanse reale de succes.

Cruciadă electorală

“Fac un apel la toţi, inclusiv la credincioşi ortodocşi, să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale. Este foarte important”, a declarat Kirill în interviul difuzat cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Patriarhul rus i-a avertizat pe ruşi că există posibilitatea ca persoane sau forţe răuvoitoare să utilizeze tehnologia digitală pentru a cauza pagube ireparabile ţării, făcând referire la folosirea de către opoziție a rețelelor sociale pentru organizarea de proteste.
În cadrul interviului, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a lăudat și rolul președintelui Putin în Siria, afirmând că intervenția Moscovei în acest conflict a avut rol nu doar de a stopa terorismul, ci și de a apăra minoritățile creștine din această țară.
Reamintim că săptămâna trecută, Alexei Navalnîi, considerat principalul opozant a lui Putin, a îndemnat votanții să boicoteze scrutinul prezidențial după ce autoritățile ruse i-au interzis să candideze.

Apocalipsa după Kirill

În interviul presărat cu mesaje apocaliptice, considerat de unii analiști politici drept o veritabilă chemare la război împotriva opoziției politice, patriarhul a vorbit din nou despre momentul în care va veni Sfârşitul Lumii, legând practic acest eveniment de eventuala pierdere de către Vladimir Putin a alegerilor prezidențiale. „În ce condiţii ar putea veni şi va veni în general Sfârşitul Lumii? În cazul în care societatea umană nu va mai fi viabilă. Atunci când îşi va epuiza raţiunile de a mai exista. În ce situaţie s-ar putea întâmpla acest lucru? În situaţia în care va veni dominaţia totală a răului”, a declarat patriarhul în interviu acordat jurnalistului Dmitri Kiselev, aflat pe lista de sancțiuni a UE și SUA pentru rolul jucat în ocuparea Crimeei și criza din Donbass, subliniind că „răul nu este viabil”, iar „sistemul în care prevalează răul nu are şanse de existenţă”.
El a subliniat că „dacă răul va căpăta amploare şi va reuşi să înlocuiască binele din viaţa omenească, atunci va veni Sfârşitul Lumii”. Patriarhul Kiril consideră că această „creştere impetuoasă” a răului în societate va începe anume atunci când „punctul de vedere care pune la acelaşi nivel binele şi răul va triumfa la scară globală”. „Şi din moment ce astăzi noi nu suntem la începutul acestui proces, ci am depăşit deja o anumită perioadă, a fost epuizat un anumit segment istoric, cum ar putea Biserica să rămână impasibilă, să nu tragă un semnal de alarmă, cum să nu avertizeze că am păşit deja pe calea periculoasă a autodistrugerii? Dacă Biserica nu va vorbi despre asta, cine va vorbi atunci”, a mai declarat patriarhul rus.

Martorii lui Jehova, interzisi in Federatia Rusa

Organizatia religioasa Martorii lui Jehova, interzisi in Federatia Rusa in pofida protestelor UE, SUA și OSCE

Martorii lui Iehova, dușman al binomului Kirill-Putin

Alianța strategică dintre Kremlin și Patriarhia Rusă duce o luptă permanentă împotriva funcționării altor culte pe teritoriul rus, cel mai recent caz fiind interzicerea de către Curtea Supremă din Rusia a funcţionării pe teritoriul său a organizaţiei religioase Martorii lui Iehova, aprobând astfel o cerere a Ministerului de Justiţie de a considera gruparea creştină ca fiind extremistă.
Instanța Supremă rusă, folosită în mod repetat de către autoritățile de la Moscova pentru a lichida din punct de vedere juridic orice formă de opoziție față de Kremlin, a ordonat închiderea sediului din Rusia a grupării religioase şi a celor 395 de filiele locale, precum şi confiscarea bunurilor organizaţiei de pe teritoriul federal, evaluate la peste 200 de milioane de dolari americani, inclusiv proprietăți imobiliare în majoritatea regiunilor ruse. Pentru a confisca aceste bunuri, autoritățile ruse au declanșat deja procedurile juridice pentru a anula unele acte de donații către membrii individuali ai cultului prin care organizația Martorii lui Iehova a încercat să protejeze o serie de proprietăți. Aceste demersuri au dus la apariția unor acuzații privind interesele elitelor locale pro-Kremlin de a prelua forțat aceste proprietăți, fără a plăti prețul pieței ori despăgubiri, metodă cunoscută în spațiul CSI drept atact-raider și folosit des de mediile apropiate autorităților pentru preluarea abuzivă a unor afaceri ori proprietăți. Totodată, autoritățile ruse au declanșat procedurile de expulzare din Federație a unui număr de cetățeni străini, membrii ai ai organizației, precum și confiscarea unor sume de importante de bani.
Potrivit avocatului Ministerului rus de Justiţie, ”martorii lui Iehova prezintă o ameninţare faţă de drepturile cetăţenilor, ordinii şi securităţii publice”. De asemenea, acesta a adăugat că opoziţia grupării religioase faţă de transfuzia de sânge încalcă legislaţia în domeniul sănătăţii din Rusia.
Organizaţia, care numără câteva zeci de mii de membrii în Fedrația Rusă, a anunțat că va contesta decizia, dar majoritatea experților consideră că nu au nicio șansă reală de a obține anularea deciziei.
Uniunea Europeană OSCE, SUA şi Marea Britanie şi-au manifestat îngrijorarea faţă de decizia instanţei din Rusia. “Martorii lui Iehova, care oricare organizaţie religioasă, trebuie să se poată bucura în mod paşnic de libertatea de întrunire fără nicio interferenţă. Rusia este obligată de Constituţie, precum şi de angajamentele sale internaţionale, să ofere astfel de garanţii”, se arată într-un comunicat al Uniunii Europene.

Frații ortodocși, țintă pentru FSB cu binecuvântarea lui Kirill

O altă organizație religioasă aflată sub asediul organelor de forță din Federația Rusă este Patriarhatul de Kiev, structură care dorește înființarea unei biserici ortodoxe independente în Ucraina și disapora ucraineană, dominată în acet moment de parohiile Patriarhiei Ruse. De la declanșarea crizei crimeene și a intervenției militare ruse în Donbass, autoritățile ruse au confiscat ori sechestrat zeci de proprietăți ale Patriarhatului de Kiev din Federația Rusă, dar și din peninsula Crimeea, aflată sub ocupație militară rusă, evaluate la câteva zeci de milioane de Euro. Printre acestea se află și biserici ori mînăstiri din Sevastopol, Simferopol, Yalta, Djankoy, Kerci, etc.
În urma acțiunilor ofițerilor FSB, zeci de preoți ai Patriarhatului de Kiev au fost arestați și expulzați din zonele controlate de autoritățile ruse. Concomitent, în zonele controlate de către separatiștii pro-ruși din Donbass activitatea parohiilor Patriarhatului Ortodox de Kiev a încetat, preoții au fost arestați, executați ori expulzați iar proprietățile au fost confiscate și date în folosinția preoților Patriarhiei Ruse.

Igor Secin, unul dintre cei mai importanti aliati ai presedintelui Vladimir Putin

Igor Secin, liderul Rosneft, unul dintre cei mai importanti aliati ai presedintelui Vladimir Putin, salveaza de la faliment banca patriarhala Peresvet

Banca patriarhală Donbass, salvată de la faliment de Kremlin

Anul trecut, banca centrală a Rusiei a anunţat recent un plan de salvare de peste două miliarde de euro pentru “Peresvet”, o bancă controlată de Patriarhia Ortodoxă Rusă (care deține 49% din acțiuni), și care a avut probleme grave în urma acordării unor împrumuturi dubioase către oameni de afaceri și organizații apropiate liderilor Patriarhiei ori Kremlin-ului. Surse politice ruse, citate de mass-media, au precizat că aceste probleme s-au acutizat după implicarea “Peresvet” în susținerea politicii ruse din Donbass, prin finanțarea unor organizații implicate în conflictul separatist, precum Sorok Sorokov.
Sursele citate au mai declarat că, pentru a evita colapsul financiar al Patriarhiei Ruse,  vor fi impuse, pentru prima oară, contribuţii şi de la creditori, nu doar din fonduri publice. Gestionarea acestui caz este considerată un test pentru asanarea sectorului financiar rusesc din partea Băncii Rusiei, operaţiune care a condus la închiderea mai multor sute de instituţii financiare în ultimii ani şi a necesitat injecţii masive din fonduri publice.
Redresarea “Peresvet”, pusă sub tutelă în octombrie anul trecut din cauza dificultăţilor financiare, este gestionată de banca “VBRR”, controlată de gigantul petrolier semipublic “Rosneft”, condus de către Igor Secin, unul dintre principalii aliați ai lui Putin, considerat și unul dintre liderii siloviki, așa cum sunt cunoscute mediile ofițerilor de informații și armată pe care se bazează în mare parte puterea de necontestat a lui Vladimir Putin.

Decizie așteptată

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat recent că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discursul fiind transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia. Declarația lui Putin nu a surprins, având în vedere poziția dominantă a acestuia pe scena politică din Federația Rusă și lipsa unui moștenitor politic.
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.

Popularitate crescuta

În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Organizarea alegerilor în data de 18 martie 2018, la 4 ani de la anexarea Crimeei și a orașului Sevastopol, este considerată de o serie de analiști politici drept un demers de a capitaliza din punct de vedere electoral sentimentul naționalist al unui segment important din electoratul rus din statele CSI.
Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.

Vot separatist

Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste pro-ruse din aceste regiuni, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezidențial rus.

Patriarh miliardar

După Preşedinţia rusă şi Armată, Biserica este a treia cea mai de încredere instituţie din Rusia, dar şi una dintre cele mai prospere, în pofida ascetismului propovăduit de capul ei, Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii. Cu toate că le cere supuşilor săi să ducă o viaţă curată, fără lux şi dedicată celor sfinte, călugărul Kirill, Vladimir Mihailovici Gundeaev în buletin, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, relata anterior mass-media rusă și internațională. Conform reporterului „Otkrîtaia Rossia“, actualul Preafericit Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii duce o viaţă de lux, având la dispoziţie case, avioane, iahturi, bolizi şi purtând accesorii scumpe, în totală contradicţie cu pragul înalt al sărăciei din ţara sa şi cu valorile, de altfel bune, pe care le predică în faţa credincioşilor ortodocşi. Ancheta jurnalistică porneşte de la un apartament de cinci camere şi 144,8 metri pătraţi din centrul Moscovei. În 2012, Vladimir Gundeaev, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a recunoscut că deţine acest apartament, susţinând că i-a fost oferit de primul preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn. Însă el nu a locuit niciodată acolo, ci foloseşte acest loc, potrivit spuselor sale, pe post de bibliotecă, depozitând cărţile rare ale tatălui său. Potrivit The New Times, este singurul bun imobil înregistrat pe numele liderului ortodocşilor ruşi. Însă Patriarhul rus are la dispoziţie case mai arătoase şi mai retrase de ochii lumii, dobândite fie prin intermediul Bisericii, fie prin intermediul Guvernului, mai precizează „Otkrîtaia Rossia“. Patriarhul rus se bucură de o reşedinţă de lucru în centrul Moscovei, de zone separate de locuit la mănăstirile Troiţa-Sergheieva, Danilov şi Valaam, de case la Troiţe-Likovo, Solovki şi Rubliovka, chiar lângă vila premierului Dmitri Medvedev, şi de un adevărat palat la Ghelendjik, la malul Mării Negre. Reşedinţa permanentă a lui Vladimir Gundeav este la Kol’cevîh-Bode, în Peredelkino, de fapt un complex de case de vacanţe din sud-vestul Moscovei destinat marilor demnitari sau personalităţi. Însă doar două dintre aceste locuri de locuit şi de lucru îi sunt dragi Patriarhului Kirill, şi anume reşedinţa de la Danilov şi palatul de la Ghelendjik, relevă sursa citată.

Sfântul Ghelendjik

„Când vine la palat, oamenii nu au voie să facă plajă în apropiere, iar pescarii nu au voie să iasă în larg“, denunţă activistul de mediu Andrei Rudomah. Întins pe o suprafaţă de 16-17 hectare, domeniul de la Ghelendjik a înghiţit copaci înscrişi în „Cartea Roşie“ şi porţiuni de litoral frecventate cândva, deplânge activistul rus. Preafericitul are aici la chei un iaht Pallada evaluat la aproximativ cinci milioane de dolari. Dacă acest iaht este destinat satisfacerii unor mici plăceri, călătoriile, atât în ţară, cât şi în străinătate, sunt asigurate de un avion guvernamental Il-96-300. Odată coborât din avionul întreţinut de contribuabilii ruşi, Kirill este urcat de către bodyguarzii săi la bordul unor vehicule blindate Mercedes-Benz S-Klasse sau Cadillac Escalade. De regulă, Vladimir Gundeaev a preferat să evite discuţiile legate de averea sa. Atunic când nu le-a putut ocoli, a susţinut că nu este bogat, iar multe din cele evocate aparţin Bisericii şi Guvernului. Ajutată de neglijenţa sa, presa a descoperit însă că poartă un ceas Briguet de 30.000 de dolari – informaţie ascuns ulterior  prin photoshop -, iar hoţii i-au furat de la Troiţa-Sergheieva patru obiecte în valoare de 250.000 de dolari.
Conform presei ruse, averea Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii se ridică la 1,5-4 miliarde de dolari. În schimb, statisticile oficiale din 2015 arată că 19,8 milioane de ruşi, adică 13% din  populaţie, trăiesc sub pragul sărăciei. Născut pe 20 noiembrie 1946 şi devenit călugăr pe 3 aprilie 1969, Chiril a cunoscut ascensiunea încă de tânăr, ca un bun discipol al mitropolitului Nikodim, cu numele de spion „Sviatoslav“. Nikodim a condus Departamentul de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar Chiril, care activat la rândul său cu numele de spion „Mihailov“, l-a urmat în acest post cu doi ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Mitropolitul tutunului

Dacă pentru zeci de milioane de ruşi anii 1990 au fost tulburi, pentru Vladimir Gundeaev au fost prosperi. Avansat mitropolit în 1991, s-a lansat în afaceri profitând de scutirile fiscale acordate Bisericii de către Boris Elţîn.
In timp ce Rusia postsovietica plonjeaza in criza economică profundă, presa rusa il supranumeste “mitropolitul votcii” ori al tutunului, având reputația de “omul cel mai bogat din Biserica Ortodoxa Rusa”.
Mass-media rusă a publicat diferite anchete în care se arată că actualul patriarh a început cu vânzări de ajutoare umanitare trimise de occidentali în Rusia şi a continuat cu importuri de ţigări şi alcool prin structuri comerciale ale Patriarhiei Moscovei. A mers mai departe, implicându-se în afaceri cu diamante, petrol şi bancare. Conform celor mai recente date, 74% dintre cei 144 de milioane de cetăţeni ai Federaţiei Ruse se declară creştini ortodocşi. De asemenea, 53% din populaţia Federaţiei Rusiei îşi afirmă încrederea în Biserica Ortodoxă. (Mihai Isac)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *