UE prelungește o parte a sancțiunilor anti-ruse

UE prelungește o parte a sancțiunilor anti-ruse

Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse

Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse

Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2018, sancţiunile impuse împotriva a 150 de responsabili ruşi şi rebeli ucraineni pentru implicare în conflictul din estul Ucrainei, relatează mass-media internațională, citând un comunicat emis de Consiliul European. ‘O evaluare a situaţiei nu a justificat o modificare a regimului sancţiunilor’, a precizat Consiliul European, în comunicat, preluat și de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decizia va intra în vigoare la 13 martie, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Sancțiuni la nivel înalt

Mai mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate de preşedintele Vladimir Putin figurează pe lista neagră a UE. Sancţiunile vizează 150 de ruşi şi ucraineni, printre care numeroşi lideri rebeli, şi 38 de ‘entităţi’ (firme, organizaţii sau partide politice) care ‘compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei’. Cei vizaţi de sancţiuni au conturile blocate în UE şi nu pot obţine viză de intrare pe teritoriul Uniunii.

Restricții pe bandă rulantă

Alte măsuri instituite de UE în replică la criza din Ucraina includ sancţiuni economice vizând sectoare specifice ale economiei Rusiei (în vigoare deocamdată până la 31 iulie 2018) şi măsuri restrictive de răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastapolului, măsuri limitate la aceste teritorii (în vigoare până la 23 iunie 2018), precizează comunicatul Consiliului European.

Oportunitate pentru Rusia

Restricţiile impuse de Occident Rusiei vor rămâne pentru totdeauna, a apreciat anterior vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu apărut în cotidianul economic Kommersant. ”Sancţiunile reprezintă o reacţie a vechiului inamic la întărirea noastră. Şi ele vor fi ridicate numai dacă vom deveni din nou slabi”, a afirmat Rogozin, responsabil de industria de apărare în guvernul premierului Dmitri Medvedev. Sancţiunile, în opinia sa, sunt o oportunitate pentru ca Rusia să-şi arate cele mai bune trăsături ale caracterului naţional.

Întrebat dacă sancţiunile nu reprezintă o piedică pentru înzestrarea armatei ruse cu armament modern, Dmitri Rogozin a spus că există unele ”dificultăţi”, dar măsurile necesare pentru depăşirea lor au fost luate. ”A fost creat un comandament antisancţiuni pe lângă Colegiul din cadrul complexului militaro-industrial (VPK), a cărui sarcină principală constă în a preveni perturbările în livrarea la termen a produselor militare către clienţii interni şi externi”, a explicat Rogozin pentru mass-media rusă.

Sancțiuni americane

Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce preşedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. În toamnă, Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni.

Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc să încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la „miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.

UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni sectoriale Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse. SUA au impus împotriva Rusiei noi sancţiuni pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump, în timp ce Moscova neagă orice amestec, acuzând la rândul său implicarea occidentală în alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru data de 18 martie 2018. (N.G./M.I.)

Share our work
Vladimir Putin: Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014

Vladimir Putin: Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014

Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-Statelor-Unite

Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-Statelor-Unite

Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală, a declarat că Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014, adăugând că Washingtonul nu ar trebui să se implice în relaţiile ruso-ucrainene, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Lovitură de stat

Preşedintele rus a afirmat că SUA au cerut Rusiei să exercite presiuni pentru ca Viktor Ianukovici să nu folosească violenţa împotriva manifestanţilor de la Kiev, iar, pe de altă parte, au furnizat sprijin pentru debarcarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean. Putin a precizat că la o zi după cererea Washingtonului, Ianukovici a fost înlăturat de la putere, adăugând că SUA au oferit sprijin celor care au comis ”lovitura de stat”.
Liderul de la Kremlin a susţinut că Statele Unite nu au înşelat niciodată Rusia într-o manieră atât de ”grosolană”. ”Tot aşa cum Rusia nu se implică în relaţia dintre SUA şi Canada, tot aşa SUA nu ar trebui să se implice în relaţiile Rusiei cu Ucraina”, a afirmat Putin, adăugând că Washingtonul a orchestrat ”Maidanul” ucrainean.

Conflict prelungit

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a cerut încetarea ostilităţilor din estul Ucrainei şi a negat din nou implicarea Rusiei în conflict. Vladimir Putin nu a făcut nicio referire la modul în care consideră că acest conflict ar putea fi rezolvat.
La rândul său, Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a precizat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.

Soluție pentru ONU

Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.

Măsuri necesare

Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul

Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul

Trupele belaruse, respinse de Kiev

Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.

Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic

La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.

Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune momentan imposibilă

Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune momentan imposibilă

Pesimism la Kiev

Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.

Insistență germană

O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)

Share our work
Spaţiul Schengen, amenințat de corupție și abuzuri

Spaţiul Schengen, amenințat de corupție și abuzuri

Spațiul-Schengen-este-subminat-de-corupția-din-unele-state

Spațiul-Schengen-este-subminat-de-corupția-din-unele-state

Programele prin care unele state ale Uniunii Europene vând vize şi cetăţenie unor persoane din afara UE ar putea submina spaţiul european de liberă circulaţie, făcând aceste state europene vulnerabile în faţa abuzurilor şi corupţiei, au avertizat la începutul săptămânii mai multe organizaţii de luptă împotriva corupţiei, relatează Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vize sau permise de rezidenţă sunt vândute unor persoane înstărite din afara Uniunii Europene în schimbul unor investiţii în ţările respective, sub diferite condiţii financiare şi de rezidenţă.

Îngrijorare crescută

Programe guvernamentale de acordare de cetăţenie sau reşedinţă au fost aplicate în cel puţin zece state care fac parte din Spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor: Austria, Belgia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Spania, Ungaria şi Elveţia. Ungaria şi-a suspendat anul trecut acest program. Viza obţinută din partea unui stat Schengen poate fi folosită pentru a călători sau locui în alte ţări din UE.
Programe similare există şi în state din Uniunea Europeană care nu fac parte din spaţiul Schengen – printre care Bulgaria, Cipru şi Marea Britanie.
‘Există o îngrijorare tot mai mare legată de riscurile pe care aceste programe le prezintă pentru integritatea spaţiului Schengen’, a declarat directorul pentru zona UE al Transparency International (TI), Carl Dolan, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

Apropiați ai lui Putin, favorizați

Rapoarte recente de investigaţii publicate de consorţiul media OCCRP (Organised Crime and Corruption Reporting Project) dezvăluie cazuri de verificare insuficientă de către autorităţi a persoanelor cărora li s-au acordat paşapoarte UE sau permise de şedere.
Potrivit Transparency International, printre cei care au beneficiat de astfel de programe se află, în Malta, cetăţeni ruşi despre care se crede că sunt apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin. De asemenea, unii membri ai elitei conducătoare din Angola s-au calificat pentru acest program în Portugalia datorită unor achiziţii imobiliare în această ţară.
‘Este clar că procedurile de diligenţă necesare în unele state UE, precum Ungaria şi Portugalia, nu au fost suficient de riguroase’, a arătat Casey Kelso, director în cadrul TI.

Raport european

Comisia Europeană urmează să publice până la sfârşitul acestui an un raport referitor la aşa-numitele programe de ‘vize de aur’ în vigoare în unele state UE. Raportul va oferi ‘îndrumări’ ţărilor europene în legătură cu aplicarea programelor, a indicat luni un purtător de cuvânt.
Potrivit lui Rachel Owens, de la asociaţia anticorupţie Global Witness, Comisia ar trebui să stabilească linii directoare cel puţin în ce priveşte diligenţele necesare. Aceste programe ‘prezintă riscuri de corupţie sistemică şi ridicată în Europa’, a subliniat ea. (M.A.B.)

Share our work
Iskander-M, fără rival până în 2025

Iskander-M, fără rival până în 2025

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

Iskander-M, sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune al Rusiei, nu va avea rival pe plan internaţional până cel puţin în 2025, a declarat recent comandantul-şef al forţelor terestre ale armatei ruse, general-colonelul Oleg Saliukov, într-un interviu pentru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda, preluat de mass-media de la București. ‘Potrivit previziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de către statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025’, a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechiparea formaţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuă conform planului.

Ogive nucleare pentru SS-26

Iskander-M, cunoscut şi ca SS-26 Stone, este un sistem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţinte la o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogive convenţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. De asemenea, rachetele din acest sistem pot fi echipate cu ogive nucleare.
Sistemul a fost conceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi de infrastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, precum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. ‘Acest sistem este un tip de armă de înaltă precizie, eficient, capabil să lanseze atât rachete balistice, cât şi de croazieră care să străpungă sistemele de apărare antirachetă existente şi potenţiale’, susţine generalul Oleg Saliukov în interviul pentru Krasnaia Zvezda.
Iskander-M va înlocui rachetele balistice tactice Tocika-U, cunoscute sub codul NATO ca SS-21 Scarab B. Potrivit experţilor, se aşteaptă ca forţele de rachete şi de artilerie ale armatei ruse să fie complet echipate cu noile sisteme Iskander-M până în 2020.

Scut găurit

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat recent că elementele sistemului antirachetă al NATO desfăşurate în Polonia, România şi Alaska sunt asemenea unei „umbrele găurite”. „Reiese că umbrela antirachetă are găuri”, a declarat Şoigu.
Ministrul rus al apărării a fost citat spunând că aceste „găuri” au devenit vizibile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul său despre starea naţiunii rostit acum câteva săptămâni, că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de arme nucleare.
Serghei Şoigu a mai afirmat că ţările NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, însă noile arme nucleare vor contribui la evitarea acestui scenariu.

Program ambițios

Preşedintele Vladimir Putin a semnat programul de achiziţii de armament ale Rusiei pe perioada 2018-2028, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin ziarului Kommersant, citat de Xinhua. Pe listă se află, potrivit acestuia, inclusiv „robotică, sisteme de spionaj, vehicule aeriene fără pilot pentru luptă şi cercetare, mijloace de apărare aeriană şi muniţie de precizie”. Rogozin a afirmat că noul program de înarmare a ţinut cont de experienţa dobândită de militarii ruşi în condiţii de luptă, în Siria. Eficienţa complexelor şi sistemelor noi a fost evaluată în condiţii extreme pentru peste 200 de tipuri de arme.
Rusia a observat şi acumularea de potenţial militar a NATO, implementarea conceptului SUA de lovituri globale, intenţiile de desfăşurare a armamentelor în spaţiu şi desfăşurarea de armamente non-nucleare strategice de precizie. Moscova a reacţionat corespunzător la toate aceste situaţii, a afirmat Rogozin.
În noiembrie anul trecut, Tatiana Şevţova, adjunctă a ministrului apărării, a dezvăluit că noul program de înarmare va costa 19.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 325 miliarde de dolari, la care se adaugă 1.000 de miliarde de ruble (circa 17 miliarde de dolari) pentru sistemul de sincronizare.

Acuzații respinse

Kremlinul a respins recent orice idee că şi-ar dori să relanseze o „cursă a înarmărilor” cu SUA, la o zi după discursul foarte ferm al preşedintelui Vladimir Putin, în care el a lăudat armele „invincibile” ale Rusiei, relatează mass-media rusă, preluată de agențiile de presă internațională. „Rusia nu are intenţia de a se lansa într-o cursă a înarmărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Moscova şi-ar încălca obligaţiile sale internaţionale prin dezvoltarea acestor noi arme.
„Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor „, a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale”, a adăugat el.

Înarmare electorală

Preşedintele Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, a ținut un discurs cu accente militariste în faţa parlamentului, în care el a enumerat ultimele tipuri de arme de înaltă tehnologie ale Rusiei, asigurând în acelaşi timp că „nu ameninţă pe nimeni”. El a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, mini-submersibile cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
Washingtonul a reacţionat, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Discursul despre starea naţiunii, rostit în ajun de preşedintele Vladimir Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, nu are un „caracter militarist”, iar noile tipuri de arme prezentate de şeful statului rus, cu această ocazie, reprezintă o garanţie a menţinerii parităţii nucleare în lume, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS, preluată de mass-media internațională. (M.A.B.)

Share our work
ANALIZĂ// Se joacă tare: prezidențialele din Rusia și Ucraina, poligon pentru tactici militare disuasive și metamorfoze în războiul hibrid

ANALIZĂ// Se joacă tare: prezidențialele din Rusia și Ucraina, poligon pentru tactici militare disuasive și metamorfoze în războiul hibrid

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Petro Poroșenko

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina se vor amplifica în viitorul apropiat, în special datorită campaniilor electorale pentru alegerile prezidnțiale din cele și perioadelor de dinainte și după aceste scrutine. Dacă în cazul Rusiei vorbim despre alegeri prezidențiale ce urmează să aibă loc pe 18 martie, în Ucraina aceasta ar trebui să se desfășoare la un an distanță în martie 2019.

Așadar între cele două scrutine va exista o perioadă-tampon de un an de zile în care situația poate escalada și se va produce un spirit antagonic de tip răspuns-contrarăspuns în materie de retorică folosită atât de la Kiev, cât și de la Moscova.

Spre finalul anului 2017, Ucraina a primit undă verde din partea Occidentului penru a se dota cu armament modern de tip letal, iar Kievul și-a exprimat dorința de a achiziționa loturi întregi de sistem antitanc performant de tip Javelin ce ar descuraja o invazie terestru cu ajutorul blindatelor din partea Rusiei.

În contrapartidă, pe 1 martie 2018, cu ocazia discursului anual ținut în fața parlamentarilor ruși, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a dedicat nu mai puțin de jumătate de oră din discursul său de două ore prezentării evoluțiilor tehnologice ale celor mai noi arme din dotarea armatei ruse.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat cu voce tare că Rusia a dezvoltat și testat cu succes noi tipuri de arme nucleare care nu sunt „o moștenire sovietică”, ci mai degrabă un produs modern al specialiștilor ruși în armament.

Putin a prezentat noul sistem balistic „Sarmat”, rachetele de croazieră și dronele submarine dopate cu instalații energetice nucleare, precum și noile arme hipersonice rusești.

În același ton obsesiv al Moscovei, în care se cere de fiecare dată respect pentru Federația Rusă și în subliminal supunere din partea celorlalți, Putin a precizat că a venit timpul ca Occidentul să „asculte” Rusia.

Nu am facut niciodată un secret din planurile noastre (…) Este chiar surprinzător că, în ciuda tuturor problemelor noastre, Rusia a rămas prima putere nucleare. Nimeni nu voia sa ne vorbească, nimeni nu ne asculta. Ascultați-ne acum!”, a declarat Putin.

Deși a prezentat o gamă largă de inovații „invincibile” care pot străpunge sau fenta orice sistem anti-rachetă din prezent și din viitor, Putin a declarat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și „nu are niciun plan să folosească acest potential de maniera ofensivă”.

Un discurs cu tentă mai multă disuasiv din punct de vedere militar, decât unul pacifist, așa cum a încercat să-l înmoaie spre final.

Mutarea Kievului

Discursul militarist al lui Putin vine la numai circa săptămâni după ce Ucraina a creat cadrul legislativ pentru a folosi pe deplin forța militară în estul țării. Mai concret, Petro Poroșenko a promulgat, pe 20 februarie, așa numita „lege a reintegrării”.

Documentul etichetează ca „teritorii temporare ocupat” toate zonele care nu sunt controlate de la Kiev și îl împuternicește pe președinte să folosească forța armată în interiorul țării. Este oferit astfel un cadrul legal pentru a intra efectiv cu armata în regiunea separatistă de Est, dar și în Ucraina, chiar dacă acesta ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei.

„Această lege consolidează în mod substanțial baza legală pentru folosirea forțelor armate ucrainene și a altor organe de drept pentru apărarea statului nostru, în același timp stabilește reguli pentru protecția drepturilor și libertăților civililor”, a declarat Poroșenko la promulgarea legii.

Numai că această vine și într-o logică de campanie electorală pe care Poroșenko o pregătește încă de pe acum în speranța că va își va revitaliza popularitatea.

Conform unui sondaj prezentat la finalul lunii ianuarie 2018 de către Fundația pentru Inițiative Democratice și Centrul Razumkov, fostul premier Iulia Timoșenko conducea în sondaje cu 12,1%, urmată de Petro Poroșenko cu 10,2% and liderul Poziția Civică Anatoli Grițenko cu 7,8%.

De asemenea, legea prevede înființarea unui centrul de comandă comun al tuturor forțelor armate ucrainene pentru a controla toate unitățile militare și administrația militară-civilă din zona de conflict. În plus, toate referințele la Acordurile de la Minsk au fost eliminate din document.

Textul legii prevede că Rusia este „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.

Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.

Prin această lege se oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul liniei de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.

Putere mai mare asupra armatei

Cel mai important este faptul că, prin această lege, Poroșenko primește dreptul de a folosi forţele armate fără autorizaţie din partea Parlamentului. De asemenea, în urma legii, statutul ”operaţiunii antiteroriste” din estul Ucrainei va trece din controlul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în cel al armatei.

Experții își fac griji că, pe fondul campaniei electorale și revitalizare a populariții sale, Poroșenko să încerce acțiuni militare ce ar echiva cu războiul. Mai mult, această confruntare s-ar putea muta din zona internă spre cea externă.

Folosirea forțelor armate va rămâne la latitudinea Ministerului Apărării. Expertul ucrainean Pavel Rudiakov nu exclude ca preşedintele să folosească în scopuri electorale de această lege pentru a obţine al doilea mandat prezidenţial.

Experţii mai atrag atenţia şi asupra faptului că legea nu conţine o formulare clară asupra conflictului din Ucraina: există doar conceptul de respingere, descurajare a agresiunii şi asigurarea securităţii şi apărării naţionale, dar în același timp numește Rusia drept stat agresor.

De asemenea, mai există preocupări și asupra unor posibile abuzuri ale militarilor ucraineni care ar putea comite crime de război și care nu pot fi deși în fața în faţa Curţii Penale de la Haga, conform noii legi.

Revanșa Moscovei

Totuși, este interesant și timing-ul ales pentru alegerile prezidențiale din Rusia. Ziua de 18 martie, reprezintă data anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă în 2014.

Politicienii de la Moscova sunt întotdeauna împătimiți ai simbolismului, iar Putin are o istorie în a oferi rușilor războaie, atunci când țara se află într-o criză internă, așa cum s-a întamplat în trecut cu intervenții militare din Caucaz în Cecenia și apoi în Georgia.

De altfel, Putin a declarat recent într-un documentar intitular „Ordinea Mondială 2018”, realizat de omul de televiziune Vladimir Soloviov apropiat Kremlinului, că imediat după anexarea Crimeii, Rusia se aștepta la sancțiuni din partea Vestului, dar mai importantă a fost dorința a circa două milioane de oameni din Crimeea de „reveni la Rusia”.

El a catalogat aceste sancțiunile Occidentul care au zdruncinat serios economia rusă și modul de viață al Rusiei ca fiind acțiuni ce denotă mai degrabă „slăciune decât forță”.

Tocmai de aceasta, perioada martie 2018 – martie 2019 va fi una fierbinte a tentațiilor militare și de o parte și de altă, după ce Ucraina a respins în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak.

În cazul în care acest lucru ar fi fost acceptat, Ucraina ar fi intrat pe traiectoria unui joc similar cu cel pe care Rusia l-a făcut în Transnistria în 1992.

Atunci, militarii ruși, dar și gherile paramilitare din fostul spațiu sovietic au dus greul luptelor cu militarii moldoveni. Ulterior, Rusia și-a instalat „pacificatorii” pe Nistru și nu au mai plecat nici până în ziua de astăzi.

Ucraina preferă un format internațional, chiar și militari din țări agreate și apropiate Rusiei, dar fără militari ruși sau cei din țări care fac parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, cu țări în special din zona asiatică.

Și Putin și-ar putea flexa mușchii

Dar nu numai din partea lui Poroșenko se așteaptă acțiuni menite să îi ridice popularitatea, ci și din partea lui Vladimir Putin.

Analistul ucrainean Mihailo Goncear de la Centrul pentru Studii Globale „Strategia XXI” este de părere că după realegerea lui Putin la Kremlin și după campionatul mondial de fotbal, găzduit de Moscova în 2018, Rusia ar putea provoca incidente armate în Donbas, după care să acuze guvernul de la Kiev de ucidere în masă a civililor.

Astfel, s-ar putea crea scenariul de intervenție pentru „pacificatorii” ruși, a declarat Goncear pentru agenția de presă Ukrinform.

Retragerea Rusiei din cadrul Centrului Comun de Control și Coordonare (JCCC), în opinia sa, demonstrează, de asemenea, că Rusia poate alege acest scenariu de pseudo-pace” în care să spună că, odată cu plecarea lor, lucruri au escaladat în violențe.

Potrivit expertului, avordarea șefului Statului Major General al forțelor armate ruse, Valeri Gerasimov, ar descrie tehnologii ce țin de războiului hibrid.

Goncear a remarcat că agresiunea hibridă a Rusiei în Donbas a fost condusă încă de la început, în conformitate cu scenariul ce indică provocarea unui incident care ar fi folosit apoi ca motiv pentru o invazie „legală” pe scară largă a trupelor rusești pentru a pedepsi „regimul dictatorial de la Kiev”.

El a adăugat, de asemenea, că victoria în războiul hibrid nu înseamnă ocupație și control total asupra teritoriului. Victoria în războiul hibrid înseamnă crearea unui haos într-un anumit teritoriu, care devine incapabil apoi să implementeze diferite proiecte economice și de securitate care nu răspund intereselor agresorului. În acest caz, este Rusia, a spus el.

Goncear a mai afirmat că Ucraina trebuie să pună în aplicare un set de măsuri, din cauza faptului că Rusia nu va refuza în continuare să continue agresiunea de tip hibrid. În același timp, în momentul potrivit, după ce a creat un „casus belli” (motiv de război -n.r.) potrivit, Kremlinul va relua agresiunea militară pe scară largă asupra Ucrainei.

Într-o astfel de situație, regiunea estică a Ucrainei va reprezenta de parcursul viitorul an o mare provocare atât pentru Vest, cât și pentru Est, dar mai ales pentru cetățenii ucraineni. Aceștia vor fi țința unui bombardament mediatic despre posibile conflicte în estul țării.

Escaladarea acesta ar putea conduce chiar la un conflict deschis între Ucraina și Rusia. Tocmai din acest punct de vedere al alegerilor prezidențiale din ambele țări, tocmai astfel de extreme nu trebuie excluse din viitorul scenariu regional și din cadrul ecuației mai mari de la nivel mondial. Astfel o nouă specie de discurs politic periculos ar putea lua naștere: cea a „populismului de natură militară”.

Corespondență de la Chișinău pentru Karadeniz Press de Mădălin Necșuțu

Share our work