de Marcu Viadi | feb. 20, 2015 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Ankara si Washington au semnat un acord care prevede antrenarea trupelor rebele siriene impotriva Statului Islamic. Acesta detine controlul asupra unor teritorii largi din Siria şI Irak, precum şi asupra mai multor porturi din Libia. Documentul de la Ankara a fost semnat de subsecretarul turc al Afacerilor Externe şi de ambasadorul american in Turcia, John Bass. „Suntem intr-o pozitie mai buna, intreaga regiune va beneficia de pe urma intelegerii. Sunt de acord ca acesta este un inceput. Avem multa munca de facut, dar eu sunt multumit ca am facut acest pas. Din partea guvernului meu, vreau sa ofer multumiri colegilor dumneavoastra, pentru modul in care au abordat aceste negocieri”, a declarat John Bass, ambasadorul Statelor Unite in Turcia. La aceasta initiativa se alatura si Irakul care va incerca recucerirea orasului Mosul din randul islamistilor SI. Autoritatile de la Bagdad va organiza o ampla operatiune cu 25.000 de luptatori impotriva jihadiştilor care detin controlul asupra oraşului Mosul. Operatiunile impotriva SI vor fi intensificate si de catre fortele armate iordaniene, dupa ce SI a ars recent de viu un pilot iordanian.
de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Balcani, Caucaz, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si vicepresedintele SUA, Joe Biden, incearca relansarea parteneriatului strategic dintre SUA si Turcia
Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi preşedinte turc, Tayyip Erdogan, au discutat, în cadrul unei reuniuni oficiale desfăşurate la Istanbul, despre îndepărtarea guvernului Bashar al Assad din Siria, relatează mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Joe Biden a evidenţiat, după întâlnirea oficiala cu Tayyip Erdogan, că pe lista obiectivelor lor se află înfrângerea Statului Islamic, care a cucerit teritorii semnificative din Irak şi Siria, cât şi îndepărtarea regimului al Assad.
”Despre Siria, am discutat (…) nu numai pentru a contesta Statul Islamic din Siria şi Levant ca zonă sigură, a-i da înapoi şi a-i înfrânge, ci şi să se întărească opoziţia siriană şi să se asigure tranziţia de la regimul Assad”, a declarat Biden.
Partener reticent
Turcia s-a arătat a fi un partener reticent al coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva insurgenţilor Statului Islamic din Siria şi Irak, solicitând o strategie care să includă îndepărtarea preşedintelui Bashar al Assad de la putere.
Din informaţiile oficiale reiese că Statele Unite a încearcat să îndepărteze guvernul lui Bashar al Assad încă din 2011, de la începerea aşa numitului război civil sirian, care a provocat moartea a peste 190.000 de persoane. O parte semnificativă din militanţii rebeli sunt antrenaţi şi înarmaţi prin eforturile serviciilor de informatii din Statele Unite şi Turcia.
Gruparea radicală sunită Statul Islamic s-a făcut remarcată în aprilie 2014, când a declanşat o ofensivă brutală în Irak, extinzându-şi teritoriile ocupate în Siria şi Irak. Membrii sau au fost acuzati ca au declanşat o serie de crime în masă şi alte crime împotriva umanităţii, precum decapitări, atacuri teroriste sau crucificări.
Caracter coroziv
Vicepreședintele american Joe Biden a subliniat caracterul „coroziv” al concentrării puterilor, în cadrul unei vizite în Turcia, țară al cărei guvern islamo-conservator este acuzat de derivă autoritară de catre opozitia politica interna. „Părinții noștri fondatori (din SUA) au ajuns la concluzia că o concentrare a puterilor este cel mai coroziv lucru care se poate întâmpla oricărui sistem” politic, a declarat Biden în cadrul unui discurs susținut la Istanbul în fața reprezentanților societății civile turce. „Credem în continuare acest lucru”, a adăugat el. „Cel mai bun mijloc de a păstra libertățile este de a se evita concentrarea prea multor puteri în mâinile unei singure ramuri a guvernării”, a insistat, totuși, Biden, oficialul SUA evitand sa faca aluzie la situația politica actuala din Turcia, afirmând că nu se află la Istanbul pentru a face „prozelitism”.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, ales în august 2014 pentru un mandat de cinci ani după ce a condus timp de 11 ani guvernul țării sale, este supus mai multor critici care denunță deriva sa autoritară și presupusa sa dorința de a islamiza societatea turcă. Totodata, dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, lucru permis de actuala constituție turca, Erdogan ar putea conduce Turcia până în 2024.
Desant american
Reamintim ca vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit vineri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden a avut programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan.
Buturuga kurda
Totodata, Turcia a refuzat categoric pana in acest moment să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare “teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află “pe ordinea de zi”.
Atac mass-media
Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. “În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.
Esec diplomatic
În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
“Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. “Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.
de Anatol Terzi | nov. 20, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
CIA, reformata din temelii
Directorul CIA are în vedere schimbări considerabile privind diviziile de spionaj şi analiză, în vederea creării unor unităţi hibride care să se concentreze asupra anumitor regiuni şi ameninţări la adresa ţării, potrivit unor foşti şi actuali oficiali în domeniu citaţi de The Washington Post online, preluati de mass-media de la Bucuresti. Potrivit ziarului, propunerea ar viza replicarea Centrului Contraterorism (CTC) din cadrul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) şi altor entităţi, o idee care reflectă rolul extins şi influenţa CTC în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001. Propunerea se află în „stadii preliminare”, potrivit oficialilor citaţi, şi ar putea fi revizuită sau chiar respinsă. Foşti şi actuali oficiali din domeniul informaţiilor şi-au exprimat opoziţia, pe motiv că ar produce perturbări prea mari şi ar putea pune în pericol capabilităţi şi expertiză considerate critice.
Schimbari ambitioase
Însă Brennan îşi continuă eforturile, afirmă sursele citate, iar schimbările ar urma să fie printre cele mai ambiţioase din istoria CIA, vizând crearea unor centre menite să se concentreze asupra unor regiuni ca China şi America Latină sau probleme pentru care, în prezent, este dispersat personal în diverse componente ale CIA. „Este un efort major”, a declarat un fost oficial CIA de rang înalt care a lucrat cu Brennan. Întrebat dacă ştie vreun exemplu de reorganizare anterioară similară ca amploare, el a răspuns că „nu cred că a existat aşa ceva”.
Brennan a format în septembrie 2014 o comisie CIA care să evalueze propunerea, în cadrul unei revizuiri mai largi a structurii agenţiei. Într-un mesaj adresat personalului Agenţiei, el a citat „creşterea numărului şi complexităţii problemelor de securitate”, ca de exemplu ameninţarea continuă reprezentată de reţeaua teroristă Al-Qaida, războiul civil din Siria şi incursiunea Rusiei în Ucraina.
Examinare vasta
„Sunt tot mai convins că a venit vremea să privim într-o nouă lumină modul în care suntem organizaţi ca Agenţie şi dacă structura curentă şi felul în care acţionăm necesită ajustarea”, se arată în mesaj, din care The Washington Post a obţinut fragmente. Brennan nu prezintă niciun plan precis, dar se declară îngrijorat de faptul că diviziile actuale subminează eficienţa CIA, într-o perioadă în care „nevoia de integrare nu a fost niciodată mai mare”, iar mai multe misiuni ale Agenţiei „depăşesc limitele organizaţionale” tradiţionale.
În opinia unor foşti oficiali, interesul lui Brennan faţă de reorganizare este motivat în parte de frustrarea provocată de eforturile de consolidare a informaţiilor americane cu privire la criza din Siria, care s-a transformat dintr-un război civil într-un „incubator pentru grupări teroriste”.
Comisiei interne i s-a cerut să efectueze o „examinare vastă” şi urmează să prezinte „recomandări cu privire la oportunitatea unor schimbări, iar dacă da, ce este necesar să se facă”, a declarat Dean Boyd, un purtător de cuvânt al CIA. El a precizat că această examinare este în curs, iar „ofiţerii nu şi-au prezentat concluziile încă”.
Reorganizare vasta
Veterani CIA, inclusiv unii care s-au întâlnit cu membri ai comisiei, spun că aceasta a primit o „libertate largă”, fără să se aştepte să susţină ideea lui Brennan. Ei precizează că activitatea comisiei se concentrează asupra evaluării acestei reorganizări majore avute în vedere de către directorul CIA.
În discuţie este structura existentă de la începuturile Agenţiei, personalul fiind împărţit în patru directorate majore. Cele mai cunoscute sunt National Clandestine Service (NCS) – care trimite ofiţeri de caz în străinătate cu misiuni de spionaj şi efectuează operaţiuni sub acopeire şi Directorate of Intelligence – care foloseşte mii de analişti, a căror sarcină principală este să ofere preşedintelui Obama o perspectivă asupra evoluţiilor globale şi altor decidenţi politici. Mai există un directorat concentrat asupra ştiinţei şi tehnologiei şi unul însărcinat cu logistica operaţiunilor în străinătate.
de Razvan Iorga | nov. 11, 2014 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderii de la Moscova si Washington, Vladimir Putin si Barack Obama, au avut marti la Beijing o serie de intrevederi scurte cu replici scurte, fapt ce confirma relatia bilaterala tensionata, relateaza Business Insider. Cei doi lideri participa la Forumul pentru cooperarea economica Asia-Pacific (APEC) ce se desfasoara in aceste zile in capitala Chinei. Contactele informale care au existat intre presedintele Statelor Unite si presedintele Rusiei in summitul din Beijing desfasurat marti au fost reci, seci si revelatorii pentru tensiunile din actualul context politic international. La deschiderea summitului, presedintele chinez Xi Jinping a intrat alaturi de Obama si Putin, ambii fara sa zambeasca, de o parte si de alta a lui Jinping. Cei trei sefi de stat s-au oprit langa locul lui Jinping la masa. Putin a facut apoi un gest spre Obama si l-a batut usor pe umar, la care presedintele SUA abia a raspuns.
Cei doi s-au asezat apoi in stanga, respectiv dreapta lui Jinping. Mai tarziu, Obama si Putin au fost vazuti purtand o conversatie aparent oficiala, prin intermediul unui translator, in timp ce intrau intr-o alta sala pentru o „fotografie de familie”. Cei doi avusesera deja o scurta discutie in seara de luni, la evenimentul de primire a oficialilor. „Au vorbit pe scurt de cateva ori astazi”, a spus purtatorul de cuvant al Kremlinului Dmitri Peskov, dar nici acesta, nici alti oficiali nu au dat alt detalii. SUA si Rusia au in prezent o relatie extrem de tensionata pe mai multe dosare, incepand cu situatia din Ucraina, dosarul nuclear iranian si conflictul din Siria.
de Marcu Viadi | apr. 27, 2014 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Serviciile speciale turcesti au negociat cu rebelii sirieni eliberarea recenta a patru jurnalisti francezi luati prizonieri in Siria, relateaza publicatia germana Focus, citand surse militare NATO de la Bruxelles. Suma a fost vehiculata in jurul a 18 milioane de dolari. Suma, trimisa la Ankara de catre ministrul francez al Apararii Jean-Yves Le Drian, a fost platita rapitorilor prin intermediul serviciilor secrete turcesti. Potrivit unor experti NATO, spionajul francez a fost informat inca de la inceputul luarii de ostatici unde erau detinuti cei patru jurnalisti, insa a renuntat la o interventie, din cauza confruntarilor armate care devasteaza Siria, potrivit revistei. Cabinetul Ministerului Apararii a tinut sa dezminta, pentru AFP, aceste afirmatii. „Guvernul dezminte in mod categoric informatii publicate in saptamanalul citat si reitereaza pozitia Frantei in problema eliberarii ostaticilor, exprimata sambata trecuta de catre Laurent Fabius”, a declarat aceasta sursa. Dupa eliberarea, weekendul trecut, a celor patru jurnalisti, tinuti captivi aproximativ zece luni in Siria, ministrul francez de Externe Laurent Fabius a declarat ca „statul francez nu plateste rascumparari”. „Este un principiu foarte important, pentru ca alti rapitori sa nu fie tentatti sa rapeasca alte persoane. Totul decurge prin negocieri, discutii”, a insistat, de asemenea, presedintele francez François Hollande. Didier François, reporter la postul francez de radio Europe1, si fotograful Edouard Elias au fost rapiti la nord de Alep, pe 6 iunie 2013. Nicolas Hénin, reporter la saptamanalul francez Le Point, si Pierre Torrès, un fotograf independent, au fost rapiti pe 22 iunie, la Raqqa. Ulterior, acestia au fost gasiti de catre o patrula turca, in noaptea de 19 spre 20 aprilie, in zona neutra de la frontiera dintre Turcia si Siria.
Autoritatile de la Ankara si Washington au semnat un acord care prevede antrenarea trupelor rebele siriene impotriva Statului Islamic. Acesta detine controlul asupra unor teritorii largi din Siria şI Irak, precum şi asupra mai multor porturi din Libia. Documentul de la Ankara a fost semnat de subsecretarul turc al Afacerilor Externe şi de ambasadorul american in Turcia, John Bass. „Suntem intr-o pozitie mai buna, intreaga regiune va beneficia de pe urma intelegerii. Sunt de acord ca acesta este un inceput. Avem multa munca de facut, dar eu sunt multumit ca am facut acest pas. Din partea guvernului meu, vreau sa ofer multumiri colegilor dumneavoastra, pentru modul in care au abordat aceste negocieri”, a declarat John Bass, ambasadorul Statelor Unite in Turcia. La aceasta initiativa se alatura si Irakul care va incerca recucerirea orasului Mosul din randul islamistilor SI. Autoritatile de la Bagdad va organiza o ampla operatiune cu 25.000 de luptatori impotriva jihadiştilor care detin controlul asupra oraşului Mosul. Operatiunile impotriva SI vor fi intensificate si de catre fortele armate iordaniene, dupa ce SI a ars recent de viu un pilot iordanian.
