de Isac Mihai | nov. 26, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia
Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan
La câteva zile după ce NBC a susţinut că administraţia SUA ar lua în considerare extrădarea clericului Fethullah Gulen în Turcia, cu scopul de a calma Ankara cu privire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi consulatul saudit din Istanbul, preşedintele Donald Trump a negat zvonurile. Liderul SUA le-a declarat reporterilor la Casa Albă că nu ia în considerare extrădarea lui Gulen, declarat inamicul numărul unu al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, locuieşte în autoexil în statul american Pennsylvania
Preşedintele a afirmat că “avem un moment foarte bun cu Turcia”, făcând referire la eliberarea de către regimul Erdogan a pastorului american Andrew Brunson în luna octombrie, adăugând că SUA întotdeauna urmăreşte să facă “orice poate pentru Turcia”.
Zvonuri de presă
Recent, NBC a raportat că administraţia de la Casa Albă a cerut Departamentului de Justiţie şi FBI-ului să găsească modalităţi pentru a-l extrăda pe Gulen şi că această presupusă mişcare ar fi o încercare de a reduce tensiunile dintre Arabia Saudită şi Turcia, ambele aliaţi cheie ai SUA, generate de uciderea lui Khashoggi în luna octombrie.
Comentariul lui Trump a fost similar cu cel făcut de Nicole Navas Oxman, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiţie (DOJ), care a precizat pentru Reuters că DOJ “nu a fost implicat în şi nu este conştient de niciun fel de discuţii” cu privire la extrădarea lui Gulen. În plus, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a respins de asemenea raportul NBC, precizând recent: “Casa Albă nu a fost implicată în nicio discuţie legată de extrădarea lui Fethullah Gulen”.
Ankara amenință
Turcia a precizat anterior că orice încercare a Washingtonului de a-i submina investigaţia asupra uciderii jurnalistului saudit nu va funcţiona. Ankara, care a furnizat mass mediei turcă și internațională mai multe informaţii care aparent implică conducerea saudită în moartea lui Khashoggi, a exclus orice fel de cooperare cu americanii în schimbul calmării investigaţiei sale, conform Business Insider.
Un oficial turc anonim a declarat pentru NBC News că guvernul din Ankara nu a legat investigaţia privind uciderea lui Khashoggi de cazul extrădării lui Gulen.
Probe audio
De asemenea, mass-media turcă a precizat, citând surse din cadrul anchetei, că planificarea uciderii lui Khashoggi a fost înregistrată audio. Proba audio, aparent aflată în posesia investigatorilor turci, include o conversaţie de 15 minute în care “echipa saudită discuta cum să îl execute pe Khashoggi”, potrivit publicaţiei Hürriyet Daily.
Raportul din Hürriyet a contrazis o declaraţie făcută de adjunctul procurorului public saudit, Shaalan al-Shaalan, care a afirmat că echipa a fost de fapt trimisă în Istanbul să îl recupereze pe jurnalist şi să îl aducă înapoi în Arabia Saudită.
Decizia de a-l ucide pe jurnalist – un critic moderat al Riadului – aparent a fost luată de şeful echipei după ce nu au reuşit să îl convingă pe jurnalist să se conformeze cererilor lor. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 21, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Regimul Erdogan vânează cu înverșunare opozanții
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a transmis recent autorităţilor americane o listă cu 84 presupuşi membri ai reţelei predicatorului Fethullah Gülen a căror extrădare este cerută de către Turcia, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Ankara cere mai întâi de toate Washingtonului extrădarea lui Gulen, stabilit de mult timp în SUA, în contextul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate în 2016. Dar, până în prezent, cererile Turciei nu s-au concretizat. Alte state precum Ucraina, Republica Moldova ori Republica Kosovo au cedat demersurilor turce, provocând reacții dure din partea instituțiilor europene și internaționale specializate în protecția drepturilor omului.
Posibilități juridice
Casa Albă examinează posibilităţile juridice pentru extrădarea lui Fethullah Gülen în cadrul eforturilor diplomatice cu scopul ca Turcia să-şi diminueze presiunea asupra Arabiei Saudite după asasinarea la Istanbul a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a relatat săptămâna trecută canalul de televiziune american NBC.
Aflat într-o vizită la Washington, şeful diplomaţiei turce a declarat că nu a obţinut ”garanţii” în acest sens, după întâlnirea cu omologul său american Mike Pompeo şi cu consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton.
”Dar le-am dat această listă cu persoane a căror extrădare o cerem SUA”, a adăugat el, precizând că printre cele 84 de persoane figurează şi numele predicatorului Gülen. ”Preşedintele Trump i-a cerut lui Erdogan să-i trimită această listă”, a mai explicat ministrul de externe turc.
Trump va decide
Donald Trump a asigurat recent că extrădarea predicatorului, care neagă cu fermitate orice implicare în tentativa de puci, ”nu a fost examinată”. ”Încă încercăm să vedem ce putem face pentru Turcia”, a afirmat totuşi el, asigurând că relaţiile dintre cele două ţări sunt de acum ”foarte bune” de când justiţia turcă l-a eliberat pe pastorul american Andrew Brunson, a cărui revenire în SUA era cerută cu insistenţă de către Washington.
Mevlut Cavusoglu s-a declarat mulţumit să vadă că poliţia federală americană anchetează activităţile mişcării lui Fethullah Gülen pe teritoriul Statelor Unite. ”Statele Unite descoperă opacitatea acestei reţele criminale”, a afirmat el, denunţând ”spălare de bani, evaziune fiscală, fraudă cu vize şi alte activităţi ilegale”. ”Este ceea ce am cerut SUA, lansaţi o simplă anchetă şi veţi vedea cu ce fel de reţea aveţi de-a face, în timp ce o găzduiţi în ţara dumneavoastră”, a adăugat el.
La rândul său, Mike Pompeo, salutând ”dinamica pozitivă” în relaţiile dintre cele două ţări aliate de la eliberarea pastorului Brunson, a denunţat din nou ”detenţia nedreaptă a rezidenţilor americani şi angajaţilor locali” de la misiuni diplomatice ale SUA, între care ”cercetătorul NASA, Serkan Golge”. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 14, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a cerut marţi Ungariei şi ţărilor vecine să respingă gazoductele ruseşti, care în opinia autorităţilor de la Washington sunt folosite pentru a consolida influenţa Moscovei asupra Europei Centrale şi de Est, transmite Reuters, citat de KARADENIZ PRESS.
Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie va fi crucială pentru regiunea Europei Centrale şi de Est având în vedere că, în trecut, Rusia a utilizat energia ca o armă, a subliniat oficialul american. „Rusia utilizează un proiect de gazoduct denumit Nord Stream 2 precum şi unul denumit TurkStream în încercarea de a-şi întări controlul asupra securităţii şi stabilităţii Europei Centrale şi de Est”, a declarat Rick Perry cu ocazia unei vizite la Budapesta.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condiţiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi şi una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.
Interese economice
Administraţia Trump încearcă să încurajeze achiziţiile de gaze din SUA sau alţi furnizori în dauna achiziţiilor din Rusia. „SUA se opun cu fermitate acestor proiecte şi cerem Ungariei şi ţărilor vecine să ni se alăture în respingerea lor”, a spus Perry.
Ungaria depinde în mare parte de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, care ajung în Ungaria prin conducte via Ucraina. În plus, Rusia în prezent este implicată în construcţia de noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
Peter Szijjarto a spus că Guvernul de la Budapesta este dispus că cumpere gaze naturale din Croaţia, care în prezent construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, precum şi din România. Szijjarto a mai spus că a cerut SUA să sprijine eforturile de diversificare ale Ungariei, subliniind că în prezent o conducă de interconectare nu este capabilă să transporte gaze naturale importate din Marea Neagră via România. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții în Argentina
O întâlnire ”lungă” şi de ”substanţă” între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump ar putea avea loc în marja summitului G20, programat să se desfăşoare între 30 noiembrie şi 1 decembrie în Argentina, a declarat recent Iuri Uşakov, un consilier al Kremlinului, citat de RIA Novosti, relatează agențiile internaționale, citate de KARADENIZ PRESS. Uşakov a subliniat în acelaşi timp că aspecte legate de desfăşurarea acestei întâlniri mai trebuie încă puse la punct cu Washingtonul.
Confruntare amânată
Totodată, întâlnirea dintre Putin şi Trump, anunţată pentru 11 noiembrie la Paris, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, va fi una scurtă, a indicat Iuri Uşakov, pe fondul intensificării divergențelor dintre cele două părți pe diferite dosare geopolitice, inclusiv cel nuclear iranian.
Cei doi lideri nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de la ultimul lor summit din iulie, la Helsinki, o întrevedere ce a provocat indignare în SUA, întrucât s-a considerat că preşedintele american a fost prea conciliant cu omologul său rus, în condiţiile în care Rusia face obiectul unei anchete în Statele Unite pentru ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016.
Deocamdată, Casa Albă nu a făcut nicio declaraţie cu privire la posibilele întâlniri între Putin şi Trump. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, John Bolton, a declarat săptămâna aceasta, după o vizită la Moscova, că i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie a Casei Albe de a efectua o vizită la Washington anul viitor. Bolton a menţionat că întâlnirea dintre cei doi lideri la Paris va fi scurtă şi mai mult ”un exerciţiu de curtoazie”.
Probleme spinoase
Chiar dacă întrevederea Putin-Trump preconizată la Paris nu va fi de lungă durată, Kremlinul consideră că cei doi lideri vor face un schimb de opinii referitor la mai multe teme din actualitatea internaţională, inclusiv relaţiile bilaterale şi Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF), din care SUA şi-au exprimat recent intenţia de a se retrage, conform agenţiei de mass-media de la Moscova.
Relaţiile dintre Moscova şi Washington, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, sunt afectate îndeosebi de divergenţele care persistă cu privire la Siria, Ucraina şi acuzaţiile privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge, notează AFP.
Kremlinul surprins
Putin i-a spus consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.
‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.
Semnarea Intermediate Nuclear Forces Treaty (INF) a fost considerat un succes diplomatic
INF, părăsit de SUA
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
John Bolton s-a întâlnit recent la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.
Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.
Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale.
Puncte slabe
Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.
‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 5, 2018 | Analize, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat luni decizia preşedintelui american Donald Trump de a reimpune sancţiuni împotriva Iranului, calificând-o drept „o decizie curajoasă”, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Această zi este una istorică”, a spus Netanyahu în faţa parlamentarilor din partidul său de dreapta Likud. „Aş dori să-i mulţumesc încă o dată preşedintelui SUA, Donald Trump, pentru această decizie curajoasă, fermă şi importantă. Cred ca aceasta contribuie la stabilitate, securitate şi pace”, şi-a exprimat convingerea premierul israelian.
Sancțiuni cu repetiție
SUA au reintrodus începând de azi sancţiunile împotriva sectoarelor petrolier şi financiar ale Iranului care au fost ridicare în timpul fostului preşedinte american Barack Obama, după ce în luna mai actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri ale lumii. Mai multe ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru importurile de petrol, inclusiv Turcia, Coreea de Sud, China, Taiwan, India, etc., lista urmând a fi anunţată mai târziu.
La rândul său, Uniunea Europeană a adoptat deja un mecanism pentru a le permite multinaţionalelor sale să rămână în Republica Islamică Iran. Airbus şi Total şi-au anunţat deja retragerea.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.
Israelul se consideră o ţintă a Iranului dacă acesta s-ar dota cu arme nucleare, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a dus o campanie viguroasă contra acordului încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri asupra programului nuclear iranian. Eforturile premierului israelian sunt susținute de președintele Donald Trump, devenind practic o temă importantă de campanie în SUA, unde în data de 6 noiembrie au loc alegeri parțiale.
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei-amenință-SUA
Război cibernetic total
Iranul a afirmat că a dejucat o tentativă de atac cibernetic israelian împotriva sistemelor sale de comunicaţii, pe fondul acutizării războiului civil din Yemen unde Iranul susține una dintre tabere, iar aliații SUA din regiune alta. „Un regim care are o istorie în utilizarea de arme cibernetice precum Stuxnet a încercat de data aceasta să prejudicieze infrastructuri de comunicaţii din Iran”, a anunţat ministrul iranian însărcinat cu acest domeniu, Mohammad Javad Azari Jahromi, pe contul său de Twitter, cu referire la virusul informatic ce a vizat în 2010 programul nuclear iranian. La acea dată Teheranul a acuzat Israelul că s-a aflat în spatele atacului.
„Datorită vigilenţei echipelor tehnice, ei (atacatorii cibernetici) au plecat cu mâinile goale”, a adăugat ministrul iranian.
Israelul folosește mijloace cibernetic în războiul cu Teheranul, producând întârzieri importante programului nuclear iranian.
Trunp: ”Iranul merge rău”
”Când mi-am preluat funcţia, chiar înainte, se credea că Iranul o să domine întregul Orient Mijlociu, sau că o va face în mai puţin de câţiva ani, foarte repede. Aproape nimeni nu mai vorbeşte despre aceasta în prezent”, a declarat preşedintele american, Donald Trump. ”Iranul merge rău” a mai menționat acesta.
Mass-media consideră că sancţiunile americane seamănă cu un şantaj împotriva unor terţe ţări care fac în prezent comerţ cu Iranul: întreprinderile asiatice sau europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă ele continuă să importe petrol iranian, sau dacă au schimburi cu băncile iraniene vizate de către Washington. Mulţi o să aleagă SUA, sau au făcut-o deja.
Referitor la sancţiunile financiare, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirma duminică, într-un interviu la canalul Fox, că peste 600 de indivizi şi entităţi din Iran vor fi plasaţi pe lista neagră, adică mai mulţi decât cei care fuseseră retraşi de pe listă după încheierea acordului. Scopul este acela de ”a forţa regimul iranian să-şi schimbe comportamentul”.
Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.
Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Golful-Persic
Ayatollahul Khamenei, supărat pe Trump
Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat sâmbătă că preşedintele american Donald Trump „a discreditat” SUA, spunând că Washingtonul ar fi ultimul perdant în reintroducerea sancţiunilor împotriva Teheranului. „Acest nou preşedinte american (…) a discreditat ceea ce rămăsese din prestigiul SUA şi al democraţiei. Puterea de constrângere a SUA, prin folosirea forţei economice şi militare, este de asemenea în declin”, a scris ayatollahul Ali Khamenei pe contul său de Twitter, citat de mass-media internațională.
El a respins reintroducerea sancţiunilor SUA, în special pe cele împotriva sectorului petrolier iranian. „Disputa dintre SUA şi Iran durează de peste 40 de ani, iar SUA au acţionat mult împotriva noastră”, a adăugat liderul suprem al Iranului, denunţând totodată „războiul militar, economic şi mediatic”.
În opinia sa, „în această dispută, perdante sunt Statele Unite, iar republica islamică este învingătoare”.
SUA și Iran, un nou razboi al sancțiunilor
Kowsar, răspunsul iranian
Iranul a început producţia avionului de luptă Kowsar, conceput intern, pentru a fi folosit de forţele sale aeriene, a relatat televiziunea de stat, în contextul amplificării tensiunilor cu SUA după ce Washingtonul a reintrodus sancţiuni asupra Teheranului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.
„În curând, numărul necesar de aceste avioane va fi produs şi pus în serviciul forţelor aeriene”, a declarat sâmbătă ministrul apărării, Amir Hatami, la o ceremonie de lansare a producţiei, transmisă la televiziune. Iranul spune că avionul Kowsar este „100% producţie internă” şi poate transporta diferite arme, urmând a fi folosit pentru scurte misiuni aeriene de sprijin.
Unii experţi militari consideră că acest avion de luptă este o copie la indigo a unui model F-5 produs pentru prima dată în SUA în anii ’60, fiind mult mai ieftin decât modelele noi de avioane de luptă. Noul avion poate fi folosit eficient pentru a amenința interesele americane din Golful Persic, inclusiv traficul naval petrolier, de care sunt dependenți mulți din aliații SUA.
Forţele aeriene iraniene sunt limitate doar la câteva sute de avioane de luptă: fie ruseşti, fie modele americane vechi, achiziţionate înainte de Revoluţia din Iran din 1979.
Teheranul a trimis armament şi mii de soldaţi în Siria pentru a sprijini forţele preşedintelui Bashar al-Assad, dar a trebuit să se bazeze pe Rusia pentru sprijin aerian, din cauza lipsei unei forţe aeriene solide proprii. (M.B.)
