de Isac Mihai | feb. 8, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Kosovo, Hashim Thaçi, a afirmat recent că Rusia, aliat tradiţional al Serbiei, a promis să sprijine o eventuală reconciliere între cele două foste teritorii ale fostei Iugoslavii, relatează mass-media de peste Ocean, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Prezent la lucrările cunoscutului think-tank american, Council on Foreign Relations la Washington, președintele kosovar Hashim Thaçi a explicat că a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, în noiembrie 2018, cu prilejul evenimentelor ce au marcat centenarul încheierii Primului Război Mondial.
Până în acest moment, autoritățile din cele două state au purtat negocieri, oficiale și neoficiale, privind stabilirea unei granițe finale, dar schimburile de teritorii și populații au trezit nemulțumirea mediilor naționaliste care au amenințat cu declanșarea unor proteste violente în cazul încheierii unui acord. Împărțirea resurselor naturale și a obiectivelor energetice, precum hidrocentrala ‘Gazivode’, sunt aprig disputate de cele două părți, ducând la amânarea identificării unei soluții.
Întâlnire franceză
„L-am întrebat foarte direct: ‘Care ar fi reacţia Rusiei dacă Kosovo şi Serbia ajung la un acord?’ Răspunsul său a fost că îl va susţine”, a declarat președintele Republicii Kosovo. „Mi-ar plăcea să-şi ţină cuvântul”, a adăugat el.
Rusia, care deţine drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, are puternice legături culturale, economice, istorice, umanitare şi politice cu Serbia. Statul balcanic nu a recunoscut independenţa proclamată în 2008 de Kosovo şi a reuşit să îi închidă uşa ONU cu sprijinul rus şi chinez.
Vechi de 20 de ani, conflictul diplomatic dintre Serbia şi Kosovo este unul din cele mai periculoase din Europa, pe fondul recentelor escaladări militare din regiune.
Belgradul a pierdut controlul asupra fostei sale provincii după bombardamentele occidentale care au pus capăt războiului dintre forţele sârbe şi gherila separatistă kosovară albaneză (1998-1999, peste 13.000 de morţi).
Eforturi diplomatice
Hashim Thaçi a explicat deja că este foarte aproape de un acord care ar fi de natură să „încheie conflictul secular cu Serbia şi să aducă pacea regiunii întregi”. În acest „acord permanent, cele două părţi se vor recunoaşte reciproc, vor renunţa la orice conflict”, a adăugat preşedintele kosovar.
La rândul său, într-o scrisoare adresată preşedintelui american Donald Trump, şeful statului sârb Aleksandar Vucic i-a cerut acestuia sprijinul pentru găsirea unei soluţii sustenabile şi durabile pentru Kosovo şi l-a invitat pe liderul de la Casa Albă să vină în vizită în Serbia, relata anterior agenția de presă Tanjug. „Nimănui nu-i pasă mai mult să găsescă o soluţie decât ţara mea, deoarece problema Kosovo este o povară grea, în special pentru Serbia şi naţiunea sârbă. Suntem angajaţi pe calea dialogului şi am abordat problema în mod curajos şi realist, gândindu-ne la viitorul nostru în vestul Balcanilor. Ne-am îndeplinit, de asemenea, toate obligaţiile în cadrul acordului de la Bruxelles”, a scris Vucic.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Moștenire istorică
„Însă Serbia nu poate rezolva singură această problemă dificilă. În pofida dorinţei şi a încrederii noastre, tarifele pe care Pristina le-a impus importurilor din Serbia reprezintă o povară şi un obstacol insurmontabil în calea continuării dialogului. Ele nu doar că afectează economia sârbă, ci reprezintă şi o ameninţare pentru viaţa sârbilor din Kosovo-Metohija, ale căror drepturi trebuie să le protejăm şi să le apăram”, a scris el, reiterând că Belgradul este pregătit să continue dialogul imediat ce Pristina va renunţa la această măsură.
Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008, s-au angajat în 2013 într-un dialog mediat de Uniunea Europeană pentru normalizarea relaţiilor, însă de atunci s-au înregistrat puţine progrese. Discuţiile au fost oprite în noiembrie, atunci când guvernul de la Pristina a aplicat taxe de 100% pe importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Serbia a afirmat că nu va relua dialogul dacă situaţia nu va reveni la normal.
Reamintind alianţa istorică SUA-Serbia, preşedintele Aleksandar Vucic l-a invitat încă o dată pe Trump să devină primul preşedinte american ce efectuează o vizită în Serbia în ultimii aproape 40 de ani.
Putin la Priștina
Anterior, preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.
Diplomație oligarhică
Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger politic pentru Serbia
Supărare rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008.
Îndemn american
Preşedintele SUA, Donald Trump, a trimis o scrisoare omologului său din Kosovo, Hashim Thaci, în care îl îndeamnă să facă tot ceea ce este posibil pentru a ajunge la un acord cu Serbia, în contextul amplificării tensiunilor între Priştina şi Belgrad după înfiinţarea unei armate naţionale kosovare. „Eşecul de a profita de această oportunitate unică ar fi un regres tragic, deoarece o altă şansă la o pace cuprinzătoare este puţin probabil să apară din nou în curând”, se afirmă în scrisoarea lui Trump, postată recent pe site-ul Administraţiei prezidenţiale de la Priştina.
„Statele Unite au investit foarte mult în succesul (Republicii) Kosovo ca stat independent, suveran”, se mai afirmă în scrisoare.
Casa Albă nu a comentat subiectul, şi nici Ambasada SUA de la Priştina încă nu a reacţionat. Washingtonul rămâne cel mai semnificativ susţinător al statului Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât şi financiar.
Relaţiile sârbo-kosovare s-au degradat şi mai mult după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate, Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Entitatea Kosovo, care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008.
Fosta provincie sârbă Kosovo şi-a declarat independenţa la aproape un deceniu după un conflict de doi ani între forţele sârbe şi separatiştii albanezi, în cursul cărora au fost comise numeroase atrocităţi de ambele părţi.
Independenţa fostei provincii sârbe a fost recunoscută de 115 ţări, dintre care 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Cele cinci state membre ale UE care până în acest moment nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt Spania, Slovacia, Cipru, Grecia şi România. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Alte regiuni, Principal, Știri
Angelina-Jolie-se-gândește-să-candideze-la-prezidențialele-americane-din-2020
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA se apropie cu pași repezi, iar candidații încep să intre pe rând în cursă. O surpriză ar putea fi o candidatură a actriței Angelia Jolie, care a declarat că nu exclude o astfel de variantă, relatează BBC, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Dacă mă întrebai acum 20 de ani, aş fi râs. Întotdeauna am spus că merg acolo unde este nevoie de mine. Nu ştiu dacă sunt potrivită pentru politică, dar, de asemenea, am glumit că nu ştiu dacă am vreun schelet în dulap. Aşa că sunt deschisă şi disponibilă. Pot îndura multe, ceea ce e bine. Voi face tot ceea ce voi crede că va aduce schimbare”, a declarat Angelina Jolie într-un interviu pentru BBC.
Angelina Jolie, în vârstă de 43 de ani, nu a spus, însă, când ar urma să facă pasul spre politică. Divorțată în septembrie 2016 de Brad Pitt, Angelina Jolie este cunoscută pentru implicarea în campanii privind refugiații, combaterea violenței sau protecția mediului.
Varianta Oprah Winfrey
În urmă cu câteva luni cunoscuta prezentatoare de talk-show Oprah Winfrey a confirmat că nu doreşte să candideze la preşedinţia SUA, chiar dacă simte că este ”responsabilă” de promovarea dreptăţii în lume.
După un discurs foarte inspirat susţinut la ceremonia de decernare a Globurilor de Aur, desfăşurată la începutul lunii ianuarie, care a alimentat speculaţiile privind posibila sa candidatură în 2020, cea pe care toată lumea o numeşte simplu ”Oprah” a declarat că s-a gândit la această posibilitate.
„O mulţime de oameni bogaţi m-au sunat, mi-au spus că ar putea să-mi conducă campania şi să strângă un miliard de dolari pentru mine”, a povestit într-un interviu acordat postului de televiziune CBS antreprenoarea în vârstă de 64 de ani, prima femeie de culoare din lume care a devenit miliardară. ”Cred că atunci când ai atât de mulţi oameni ale căror opinii le apreciezi şi care te susţin, merită să te gândeşti la asta”, a spus ea.
Preşedintele Donald Trump a declarat la 9 ianuarie că se îndoieşte că Oprah Winfrey va candida. „Îmi place Oprah. Nu cred că va candida”, a declarat Trump presei în timpul unei şedinţe de cabinet de la Casa Albă, relatează Agerpres, citată de KARADENIZ PRESS.
Semn divin
Oprah Winfrey, cunoscută susținătoare a fostei candidate democrate Hillary Clinton, a precizat că a luat decizia de a nu candida. „Dacă Dumnezeu voia să candidez, nu mi-ar spune? Şi nu am auzit asta”, a explicat ea mass-media.
”Cred că am o responsabilitate, ca persoană cu o voce influentă în această ţară, să o folosesc pentru a promova dreptatea, bunătatea şi bunăvoinţa în această lume. Dar n-am avut niciodată impresia că aceasta ar trebui să fie politică”, a precizat Oprah. ”Sunt impresionată de faptul că lumea crede că aş putea fi un lider al lumii libere, însă pur şi simplu nu este în spiritul meu. Nu este în ADN-ul meu”, a adăugat ea confirmând declaraţiile similare făcute în ianuarie 2020.
Un sondaj realizat de institutul Marist Poll publicat la câteva zile după discursul de la Globurile de Aur a indicat că deşi 64% dintre americani au o părere bună despre Oprah, doar 35% ar dori să o vadă în cursa pentru Casa Albă. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 26, 2018 | Balcani, Știri, UE
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Autoritățile de la Belgrad şi Pristina sunt departe de un dialog, ca să nu mai vorbim de un acord, a declarat marţi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a adăugat că Serbia este pregătită pentru un dialog care poate aduce un viitor satisfăcător atât pentru sârbi, cât şi pentru albanezi, transmite Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În opinia şefului statului sârb, soluţionarea problemei kosovare este o provocare pentru sârbi, dar şi pentru albanezi.
Independență parțială
”Trăim alături unii de alţii şi trebuie să cooperăm. Albanezii (din Kosovo) nu doresc niciun compromis, dar în cazul în care vor dori unul în viitor noi suntem gata pentru discuţii şi pentru un acord care poate asigura un viitor satisfăcător pentru sârbi şi albanezi”, a spus Vucic.
Republica Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din anii 1998-1999.
Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo
Speranțe americane
Un acord între Serbia şi Kosovo pentru a pune capăt ostilităţilor este „la îndemână”, a afirmat anterior preşedintele american, Donald Trump, declarându-se pregătit ca într-un astfel de caz să îi invite pe cei doi protagonişti la Washington pentru un „acord istoric”, relatează mass-media internațională.
„Un acord între Serbia şi Kosovo este la îndemână. Statele Unite sunt pregătite să contribuie” la un astfel de obiectiv, a scris liderul de la Casa Albă într-o scrisoare adresată preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, şi dată publicităţii de preşedinţia de la Belgrad.
Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a publicat un mesaj similar săptămâna trecută pe pagina sa de Facebook.
Propunerea lui Donald Trump a fost făcută într-un moment în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina sub egida Uniunii Europene se prelungesc la nesfârşit fără rezultate tangibile, tensiuni bilaterale apărând în ultimele săptămâni.
Cauza diferendului o reprezintă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa fostei sale provincii după războiul din 1998-1999.
Război diplomatic balcanic la ONU
Serbia şi Kosovo s-au înfruntat recent în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite după decizia autorităţilor de la Pristina de a se dota cu propria armată, provocând mânia Belgradului.
Reuniunea Consiliului de Securitate s-a ţinut la cererea Belgradului, care beneficiază de sprijinul Rusiei şi Chinei. Aceste două ţări nu recunosc independenţa Kosovo care, în schimb, se poate baza pe susţinerea Statelor Unite.
Serbia şi SUA întreţin relaţii diplomatice, dar rămâne vie printre sârbi amintirea bombardamentelor NATO efectuate de Statele Unite care au pus capăt războiului din Kosovo dintre forţele sârbe şi luptătorii separatişti kosovari, urmat, în 2008, de proclamarea independenţei Kosovo.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat la calm Belgradul şi Pristina, reamintind că dorinţa lor de a adera la UE depinde de progresele înregistrate în relaţiile bilaterale, în lipsa cărora s-ar putea deschide un „drum foarte periculos”.
Aleksandar Vucic a făcut cunoscut că nu va relua discuţiile cu Pristina până când Kosovo nu va ridica taxele vamale impuse de Kosovo produselor din Serbia.
Pristina reacţionat în acest fel la eforturile Belgradului de a contracara recunoaşterea internaţională a Kosovo, notează AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.
Condiționări politice
„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.
NATO, blocat în Azov
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Întâlnire anulată
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul-SUA-Donald-Trump, îl refuză pe Putin
Preşedintele american Donald Trump a anunţat joi că îşi anulează întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută în marja summitului G20 de la Buenos Aires (Argentina), menţionând actuala criză în Ucraina, relatează mass-media internațională. ”Pe baza faptului că navele şi marinarii nu au revenit în Ucraina din Rusia, am decis că pentru toate părţile interesate ar fi mai bine să-mi anulez întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin în Argentina”, a anunţat Donald Trump într-o postare pe Twitter, scrisă la bordul avionului care îl duce la Buenos Aires. ”Aştept cu nerăbdare un summit semnificativ (americano-rus) imediat ce situaţia actuală va fi soluţionată”, mai spune în mesajul său Donald Trump.
Amenințări prezidențiale
Donald Trump ameninţase anterior Moscova că s-ar putea să nu se întâlnească cu Putin din cauza incidentului armat între Rusia şi Ucraina în Marea Neagră. Totuşi, înainte de a se îmbarca pentru zborul către Argentina, el declarase presei că va avea în avion un raport complet asupra acestui incident şi că în urma acestuia va decide dacă se întâlneşte sau nu cu preşedintele rus.
Confruntarea între Ucraina şi Rusia, reactivată de interceptarea prin forţă şi sechestrarea duminica trecută în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene, s-a repercutat astfel asupra întrevederii Putin-Trump la summitul G20 din Buenos Aires. Toţi cei 24 de marinari ucraineni capturaţi la bordul navelor au fost plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile de către Rusia, iar joi s-a aflat că ei au fost transferaţi din Crimeea – unde au fost duşi iniţial – la Moscova, în închisoarea Lefortovo
Motive de politică internă
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.(M.B.)
