Liderul statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a revenit în forță pe scena politică mondială, continuând un joc abil între marile puteri ale lumii. De la dialogul nuclear cu Federația Rusă și negocierile dure cu Statele Unite privind F-16, Reis-ul politcii neo-otomane ține cu sufletul la gură cancelariile occidentale.
Schimbarea situaţiei de pe teren a afectat şi alianţele din sudul Caucazului, o zonă unde convieţuiesc multe etnii şi unde îşi dispută influenţa Rusia, Turcia, Iranul şi Statele Unite. Armenia, aliată tradiţională a Rusiei, a ajuns la diferende publice cu Moscova, care l-a avertizat pe premierul armean Nikol Paşinian – oricum presat să demisioneze de protestatari din ţara sa – să nu mai cocheteze cu Occidentul.
Foto: Facebook
Negocieri dure
Şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, a cerut recent Turciei şi Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO, citată de mass-media internațională. „Ne-ar plăcea să vedem Suedia în NATO şi ne-ar plăcea să vedem cum Turcia şi Ungaria îşi pun în practică angajamentul”, a declarat Colonna la Helsinki, într-o conferinţă de presă alături de omoloaga ei finlandeză, Elina Valtonen.
Turcia şi Ungaria au renunţat în iulie la exercitarea dreptului de veto faţă de primirea Suediei în alianţa nord-atlantică, dar parlamentele de la Ankara şi Budapesta întârzie ratificarea.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat în iulie că ratificarea nu va avea loc mai devreme de octombrie. El face de câteva luni presiuni asupra guvernului de la Stockholm, cerând măsuri împotriva profanării Coranului, în urma unor manifestaţii publice care au tensionat relaţiile bilaterale.
Finlanda, care a cerut aderarea la NATO simultan cu Suedia, în mai anul trecut, a devenit membră a alianţei în aprilie anul acesta, punând capăt unei perioade de trei decenii de neutralitate. Cele două ţări nordice au luat decizia de a renunţa la deceniile de neutralitate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
F16, obiectiv strategic
Parlamentul turc îşi va ţine promisiunea de a sprijini aderarea Suediei la NATO dacă Statele Unite vor deschide calea pentru vânzările de avioane de luptă F-16 către Ankara, a declarat marţi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit presei de stat, citată de mass-media internațională. „Dacă ei (SUA) îşi ţin promisiunile, şi parlamentul nostru îşi va ţine promisiunea”, a declarat Erdogan, citat de agenţia de ştiri Anadolu, în timpul zborului său de întoarcere din Azerbaidjan.
Erdogan a declarat că ministrul turc de externe Hakan Fidan şi secretarul de stat american Antony Blinken au negociat recent problema.
Parlamentul de la Ankara se întoarce din vacanţa de vară până la începutul lunii octombrie. Nu a fost imediat clar când va vota legislativul turc ratificarea aderării Suediei la NATO. Suedia nu are aprobarea Turciei şi nici pe cea a Ungariei.
După o opoziţie de luni de zile faţă de aderarea Suediei la NATO din cauza presupusului sprijin al Stockholmului pentru grupurile pe care Ankara le consideră „teroriste”, Erdogan şi-a încheiat blocada la summitul NATO de la Vilnius din iulie.
Preşedintele american Joe Biden susţine vânzarea, în ciuda unei anumite opoziţii în Congres.
Turcia încearcă separat să-şi modernizeze flota existentă de F-16. Statele Unite au exclus Turcia dintr-un proiect de dezvoltare a avionului de luptă F-35 după ce Ankara a achiziţionat sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400 în 2017.
Problema euro-turcă a refugiaților
Recentul război din Caucazul de Sud, intensificarea conflictului din Siria, precum și situația explozivă din regiunea Sahel pun o presiune imensă asupra Uniunii Europene în problema refugiaților.
Astfel, statul elen vrea înnoirea şi ‘extinderea’ acordului încheiat în 2016 între Uniunea Europeană şi Turcia vizând stoparea sosirilor de migranţi în Europa, a declarat recent ministrul grec al migraţiei, Dimitris Kairidis. ‘Vrem un acord. Climatul este pozitiv’, a declarat Dimitris Kairidis la televiziunea publică ERT. ‘Acest acord va fi în principal euro-turc. Este o problemă euro-turcă’, a adăugat el. După criza din 2015, statele UE au încheiat cu Turcia un acord pentru ca aceasta să reţină pe teritoriul său migranţii, mai ales sirieni, în schimbul a 6 miliarde de euro, dintre care o parte încă nu a fost livrată. Potrivit ministrului Kairidis, obiectivul este de a amenda şi de a ‘extinde’ acordul din 2016 ‘la iniţiativa Greciei, pentru că noi avem un interes mai imediat’, ca ţară europeană în prima linie a migraţiei. Subiectul urmează să se afle în centrul unei întâlniri pe care o vor avea pe 7 decembrie, la Salonic, responsabili de rang înalt greci şi turci. Premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au avut o întrevedere la New York, trezind speranțe pentru relansarea relațiilor. Ca şi Italia, Grecia a cunoscut o recrudescenţă a sosirilor de migranţi în acest an. Potrivit autorităţilor elene, mai mult de 18.000 de persoane au sosit în primele opt luni, o creştere de 106% faţă de 2022, relatează mass-media .
Foto: Facebook
Arbitrul Caucazului
Recenta victorie a armatei azere împotriva separatiștilor armeni din egiunea Nagorno-Karabach a cimentat poziția Turciei în Caucazul de Sud. Erdogan este beneficiarul geopolitic direct al acestor schimbări manu militari.
La rândul său, consilierul pentru politică externă al preşedintelui azer, Hikmet Hajiyev, a declarat recent că Azerbaidjanul nu intenţionează escaladeze conflictul și să întreprindă acţiuni militare pentru a crea un coridor terestru în sudul Armeniei.
Operaţiunea militară a Azerbaidjanului de săptămâna trecută de a prelua controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, dominată de etnici armeni, a stârnit temerile armenilor că Baku ar putea folosi acum forţa pentru a crea un coridor prin Armenia către exclava Nahicevan din Azerbaidjan.
Hikmet Hajiyev, consilier pentru politică externă al preşedintelui Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat că Baku doreşte doar să creeze legături de transport către Nahicevan prin Armenia, despre care a spus că ar aduce beneficii ambelor ţări, cât şi regiunii.”Azerbaidjanul nu are niciun scop sau obiectiv militar pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, asta… este complet în afara agendei Azerbaidjanului”, a declarat el pentru Reuters.
„Sugestia noastră pentru Armenia este de a construi linii de conectivitate, linii de transport, într-un mod foarte paşnic”, a spus Hikmet Hajiyev la Bruxelles, după discuţiile găzduite de UE cu omologul său armean, Armen Grigoryan, şi oficiali europeni.
Războiul declarațiilor
Declaraţiile lui Hajiyev au fost făcute a doua zi după ce preşedintele Aliyev a purtat discuţii cu omologul său turc, Tayyip Erdogan, în care a făcut aluzie la perspectiva creării unui astfel de coridor terestru, care i-ar oferi în plus Azerbaidjanului o legătură directă cu aliatul său apropiat, Turcia.
Un canal influent pe Telegram, care are conexiuni cu armenii din Karabah, numit „Republic of Arţah”, a apreciat ca fiind de rău augur cuvintele lui Aliyev.”Noua ţintă a Azerbaidjanului şi Turciei este Syunik (o provincie din sudul Armeniei prin care ar trece un astfel de coridor). Deja o declară deschis. Pregătiri active pentru război sunt în curs de desfăşurare”, se afirmă pe acest canal.
La discuţiile de la Bruxelles, oficialii au discutat despre o posibilă întâlnire între preşedintele Aliyev şi premierul armean Nikol Pashinyan la un summit european ce va avea loc la Granada, în Spania, pe 5 octombrie.
Într-o declaraţie după discuţiile de marţi de la Bruxelles, UE şi-a exprimat opinia că „posibila întâlnire de la Granada ar trebui folosită atât de Erevan, cât şi de Baku, pentru a reitera public angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea celuilalt”.
Turul victoriei
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în exclava azeră Nahicevan, a celebrat „victoria” Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, care deschide, în opinia sa, „noi oportunităţi pentru normalizare” în regiune. „Este un motiv de mândrie pentru Turcia de a vedea operaţiunile antiteroriste ale Azerbaidjanului îndeplinite cu succes într-un timp scurt şi cu respectarea drepturilor civililor”, a afirmat preşedintele turc într-o declaraţie făcută presei alături de omologul său Ilham Aliev. „Cu această victorie, noi ferestre de oportunitate se deschid pentru o normalizare generală în regiune”, a continuat el.
Şeful statului turc efectuează o vizită de o zi în exclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran şi la frontiera cu Turcia. El a fost primit de preşedintele Aliev, care l-a îmbrăţişat călduros la scara avionului, la câteva zile după preluarea controlului militar asupra Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan. „Sperăm ca Armenia va sesiza mâna paşnică întinsă către ea”, a adăugat el.
La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a dat asigurări luni că drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah vor fi „garantate”, potrivit mass-media internațională. „Locuitorii din Nagorno-Karabah, indiferent care este etnia lor, sunt cetăţeni ai Azerbaidjanului. Drepturile lor vor fi garantate de statul azer”, a declarat el. „Am încredere în procesul de reintegrare a armenilor din Karabah în societatea azeră”, a adăugat Aliev, menţionând „interesul comun” al Turciei şi Azerbaidjanului pentru ca „pacea” să domnească în Caucaz.
Armata azeră a repurtat săptămâna trecută o victorie militară fulgerătoare împotriva „republicii” autoproclamate în Nagorno-Karabah, regiune populată în majoritate de etnici armeni, alipită în 1921 Azerbaidjanului de puterea sovietică. În ultimele zile, mii de locuitori din Nagorno-Karabah s-au refugiat în Armenia.
Oficial, cei doi lideri urmează să lanseze construirea unui gazoduct de 85 km între estul Turciei şi Nahicevan şi să prezideze inaugurarea unui complex militar. Dar, potrivit presei turce, ei urmează să discute de asemenea despre deschiderea coridorului Zanghezur pentru azeri prin Armenia.
Deschiderea coridorului Zanghezur, de-a lungul frontierei armene cu Iranul, ar permite Baku să stabilească o continuitate teritorială până la Nahicevan şi, de acolo, cu Turcia. Ankara speră că în acest context va avea o legătură directă terestră cu Azerbaidjan, Marea Caspică și statele Asiei Centrale.
Azerbaidjanul a recâştigat teritorii în şi în jurul Nagorno-Karabah într-un al doilea război în 2020, încheiat cu un acord de pace negociat de Moscova şi desfăşurarea de trupe ruse de menţinere a păcii.
Turcia, care a susţinut Azerbaidjanul cu arme în conflictul din 2020, a declarat săptămâna trecută că sprijină obiectivele ultimei operaţiuni militare a Azerbaidjanului, dar că nu a jucat niciun rol în aceasta.
Foto: wikipedia
Axa Turcia-Israel
După summitul de la Soci, Erdogan a făcut noi eforturi de a reveni pe scena politică internațională. El a avut o întrevedere cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, la New York, demers ce marchează o piatră de hotar majoră, în contextul în care cele două ţări sunt într-un proces lent de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale. Cândva aliaţi regionali apropiaţi, relaţiile dintre Israel şi Turcia au fost tensionate timp de mai bine de un deceniu. Ankara l-a expulzat pe ambasadorul israelian în urma unui raid israelian din 2010 asupra unei nave care transporta ajutoare în Fâşia Gaza în care şi-au pierdut viaţa zece cetăţeni turci. Relaţiile diplomatice au fost restabilite în 2016, dar doi ani mai târziu, Turcia şi-a rechemat diplomaţii şi i-a expulzat pe cei israelieni, după ce forţele israeliene au ucis mai mulţi de palestinieni care luaseră parte la protestele din Fâşia Gaza. O vizită în Turcia a preşedintelui israelian Isaac Herzog în martie 2022, urmată de vizite ale ambilor miniştri de externe, au ajutat la încălzirea relaţiilor după mai bine de un deceniu de tensiuni. Cei doi lideri au discutat subiecte politice, economice şi regionale, precum şi problema israeliano-palestiniană, a declarat preşedinţia turcă într-o postare pe platforma de socializare X despre întâlnirea din marja Adunării Generale anuale a ONU. Preşedintele Erdogan i-a comunicat premierului Netanyahu că cele două ţări pot coopera în materie de energie, tehnologie, inovare, inteligenţă artificială, precum şi securitate cibernetică, conform sursei citate. Energia a devenit un domeniu principal de cooperare potenţială.”În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunităţi de cooperare energetică, în primul rând în domenii precum explorarea, producţia şi comerţul cu gaze naturale”, a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, care a participat la discuţii. Din 2020, Turcia a început o ofensivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu rivalii săi, făcând paşi în dialogul cu Emiratele Arabe Unite, Israel, Arabia Saudită şi Egipt.
Califul politic al lumii musulmane
Președintele turc Erdogan a folosit tribuna ONU pentru a face noi eforturi de a se erija în purtător de cuvânt al lumii musulmane. Alături de liderii altor state musulmane, precum Qatar și Republica Islamică Iran, Erdogan a profitat de prezența la tribuna Adunării Generale a ONU pentru a condamna state europene, printre care Suedia, unde au avut loc acte „josnice” de profanare şi de ardere a Coranului.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost primul care a denunţat aceste presupuse atacuri „intolerabile” asupra islamului în Europa. În timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, şeful statului turc a declarat că „rasismul, xenofobia şi islamofobia”, în ţări europene pe care nu le-a menţionat, au atins praguri „intolerabile”.
Acuzând „politicieni populişti din multe ţări că se joacă în continuare cu focul”, Erdogan a mai spus că „atacurile josnice din Europa împotriva Coranului (…) întunecă viitorul” Bătrânului Continent.
Ankara exercită de luni de zile presiuni asupra Suediei pentru a lua măsuri împotriva acestor profanări, într-un context de tensiuni ridicate între cele două ţări: Ankara a ajuns în iulie, după 14 luni de impas, să renunţe la veto-ul său privind aderarea Suediei la NATO. Turcia acuză Stockholmul de presupusă indulgenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său.
Foto: Facebook
Oportunități economice
Turcia condusă de Erdogan are nevoie de investiții imense, iar industria turistică rămâne una din principalele surse de valută pentru Ankara.
33,4 milioane de vizitatori străini au fost în Turcia în perioada ianuarie-august 2023, o creştere de 13,95% faţă de perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Culturii şi Turismului.
Cea mai populară destinaţie a fost Istanbulul, centrul cultural şi financiar al ţării, care a atras 11,5 milioane de vizitatori, în primele opt luni din acest an.
Provincia Antalya, celebră pentru plajele sale, s-a situat pe locul doi, cu 10,2 milioane de turişti, iar pe trei se află provincia Edirne, cu 3,2 milioane de vizitatori, în special din ţările vecine Grecia şi Bulgaria.
În perioada ianuarie-august 2023, cei mai mulţi turişti au venit din Rusia, Germania şi Marea Britanie.
Guvernul turc se aşteaptă ca în acest an să genereze venituri de 56 de miliarde de dolari din turism. Anul trecut, 51,4 milioane de turişti au vizitat Turcia, iar veniturile s-au situat la peste 46 de miliarde de dolari.
Turismul este responsabil pentru aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al Turciei şi aproximativ 1,7 milioane de persoane lucrau în sectorul turismului în 2022, adică aproximativ 5% din forţa de muncă totală.
Ofensivă gaziferă
Turcia vrea să devină un jucător principal pe piața europeană a gazelor. Recent și OMV Petrom a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Botas, compania naţională de petrol şi gaze din Turcia, document care prevede achiziţia a până la 4 milioane metri cubi pe zi.
Contractul a fost semnat pentru o perioadă de 18 luni, începând cu luna octombrie 2023. Gazele urmează să fie livrate în afara Turciei, în punctul Malkoclar/Strandja, iar principala piaţă de destinaţie a gazelor este România.
„Gazele naturale sunt esenţiale pentru o tranziţie energetică de succes. Prin contractul semnat cu Botas asigurăm accesul la o nouă sursă de gaze naturale pentru România şi contribuim la consolidarea aprovizionării cu energie a ţării. În plus, memorandumul va permite diversificarea accesului la GNL al României”, a declarat Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze şi Energie, potrivit unui comunicat al companiei.
Totodată, cele două companii îşi vor extinde colaborarea prin intermediul unui memorandum de înţelegere în domeniul GNL.
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.
Fondată la 15 august 1974, Botas (Petroleum Pipeline Corporation) este una dintre cele mai mari şi mai prestigioase companii din Turcia care operează în domeniul energiei. Una dintre cele mai mari instituţii publice din sectorul energetic al Turciei, principalele domenii de activitate ale companiei sunt: exploatarea conductelor de petrol şi gaze naturale – operarea terminalelor GNL/FSRU – servicii portuare – proiectare, inginerie, amenajare, expropriere şi lucrări de construcţie pentru conducte de petrol şi gaze naturale şi staţii de compresoare – comerţ cu gaze naturale şi GNL – activităţi de stocare a gazelor naturale şi GNL – proiecte internaţionale de Transport de gaze naturale şi petrol.
Investiții Tesla
Directorul general al constructorului american de automobile electrice Tesla, Elon Musk, s-a întâlnit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care l-a încurajat pe Musk să construiască următoarea uzină Tesla în Turcia.
Întâlnirea a avut loc la Turkish House, un zgârie nori amplasat în apropiere de sediul ONU din New York, precizează agenţia de presă Anadolu, citată de mass-media regională. Cu prilejul acestei întâlniri, Erdogan a mai spus că Turcia este deschisă la cooperare în domenii precum inteligenţa artificială şi Starlink, reţeaua de sateliţi de comunicaţii a companiei SpaceX, deţinută tot de Musk. Acesta din urmă a spus că SpaceX vrea să lucreze cu autorităţile turceşti pentru a obţine autorizaţiile necesare astfel încât să ofere servicii de comunicaţii prin satelit Starlink în Turcia.
În prezent, Tesla are şase uzine şi construieşte a şaptea uzină în statul Nuevo Leon din nordul Mexicului, în cadrul unui plan destinat extinderii operaţiunilor sale mondiale. În luna mai, Musk a anunţat că este foarte probabil ca Tesla să aleagă până la finele anului o locaţie pentru o nouă uzină iar luna trecută Tesla şi-a exprimat interesul pentru a construi o uzină în India unde să producă vehicule electrice ieftine.
De la începutul anului şi până în prezent, acţiunile Tesla au înregistrat o creştere de 123% iar zilele trecute firma a anunţat că a produs automobilul cu numărul cinci milioane.
Intenții chineze
Gigantul chinez din domeniul e-commerce Alibaba Group Holding Ltd a anunţat că intenţionează să investească două miliarde de dolari în Turcia, la finalul unei reuniuni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite Bloomberg.
Preşedintele Alibaba, Michael Evans, a făcut acest anunţ după o reuniune cu Erdogan care a avut loc vineri la Istanbul, a informat Trendyol, divizia din Turcia a Alibaba, într-un comunicat de presă. În comunicat nu se precizează când anume ar urma să fie făcută investiţia.
Michael Evans precizează în comunicat că firma are „încredere în fundamentele economice sănătoase ale Turciei” şi a investit deja 1,4 miliarde de dolari în Turcia via Trendyol, cea mai mare platformă de e-commerce din Turcia.
Evans şi-a exprimat sprijinul pentru planurile de expansiune internaţională ale Trendyol şi a adăugat că Turcia are potenţialul de a deveni una dintre principalele ţări de e-export.
Trendyol a ajuns la o evaluare de 16,5 miliarde de dolari în 2021, strângând fonduri de la investitori precum SoftBank Group, General Atlantic, Qatar Investment Authority şi fondul suveran din Abu Dhabi. Trendyol precizează că grupul chinez Alibaba are o participaţie de 76,1% din operatorul de e-commerce.
Datele oficiale arată că volumul total de e-commerce din Turcia a crescut cu 109% anul trecut până la 800 de miliarde de lire şi aproape o cincime din toate achiziţiile au fost făcute online.
Refuzul Austriei, dar și presiunile politice interne obligă autoritățile de la București să-și intensifice eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Premierul român Marcel Ciolacu a declarat mai devreme luna aceasta că Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi. Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.
Sprijin european
România aşteaptă şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene cu privire la extinderea spaţiului Schengen, a declarat marţi preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, care s-a arătat optimistă în legătură cu intrarea ţării noastre şi a Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie, relatează mass-media de la București.
”Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. /…/ Parlamentul (European) şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări înalte de la această preşedinţie (spaniolă a Consiliului UE, n.red.) pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile”, a declarat Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, la sediul PE din Bruxelles.
Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei. ”Eram în Consiliu şi îmi amintesc fiecare Consiliu European, cu acest punct ce era prezentat de preşedintele dumneavoastră, care spunea: ‘Ceea ce merită concetăţenii mei ar trebui să obţină’. Am fost la Bucureşti la două zile după non-decizia de la Consiliul (JAI din decembrie 2022, n.red.). Nu puteam să îi privesc în ochi pe aceşti tineri. Aşadar, sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă. Am vorbit cu preşedintele şi cu prim-ministrul, atât cu precedentul, cât şi cu cel actual, domnul Ciolacu, pentru a găsi o soluţie”, a spus Metsola.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, rostit la începutul acestei luni în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.
Opoziție asutriacă
Ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular, ÖVP), a reiterat recent preocupările Austriei legate de o extindere a spaţiului Schengen, după ce guvernul de la Bucureşti a ameninţat că va da în judecată Viena dacă aceasta nu va renunţa la vetoul său în privinţa aderării României la Schengen, transmite agenţia austriacă APA, citată de Agerpres.
‘Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem care nu mai funcţionează’, a declarat Karoline Edtstadler.
Ministrul austriac a arătat totuşi înţelegere faţă de poziţia Bucureştiului. ‘Respectăm poziţia şi înţelegem intereselor partenerilor noştri români. În acelaşi timp, nu putem însă să închidem ochii şi să extindem un sistem deja defect’, a subliniat ea.
Uniunea Europeană ar trebui ‘să îşi facă temele şi să asigure o protecţie a graniţelor UE care să funcţioneze. Doar frontiere sigure la exterior fac posibilă viziunea noastră a unei Europe fără frontiere la interior’, a adăugat Edtstadler.
Într-un interviu apărut în cotidianul austriac Standard, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a declarat că, ‘în cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim-ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare’, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.
În ce-l priveşte, ministrul de interne austriac Gerhard Karner (ÖVP) a reacţionat indicând spre numărul în prezent în creştere al migranţilor în Europa: ‘Într-un asemenea moment, mi se pare că nu are niciun sens să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine controale’, a afirmat el.
Europarlamentarii români Eugen Tomac şi Vlad Botoş au transmis recent o scrisoare oficială responsabilului european cu implementarea sancţiunilor UE, David O’Sullivan, în care cer Comisiei Europene să iniţieze o anchetă cu privire la respectarea de către Austria a sancţiunilor împotriva Rusiei.
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Miză politică
Premierul român Marcel Ciolacu a declarat că atât timp cât este prim-ministru nu o să accepte ca românii să fie în continuare „umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Schengen, menţionând că poziţia acestuia este de „neacceptat”.
Ciolacu a reiterat că, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, va ataca la Curtea Europeană de Justiţie şi va cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să se alăture în acest proces.
„Categoric. În primul rând ce nu înţelege Austria sau cred că înţelege foarte bine – şi aţi văzut că poporul austriac înţelege mai bine decât politicul în acest moment. Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând, şi eu, în funcţie de prim-ministru, şi domnia sa suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare că România merită acest lucru de 10 ani, a îndeplinit absolut toate cerinţele tehnice. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim-ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare românii şi România”, a afirmat Ciolacu, la Antena 3 CNN, întrebat dacă confirmă informaţia potrivit căreia România ar bloca participarea Austriei la reuniunile NATO, doi ofiţeri austrieci aşteptând de luni întregi acreditarea la Alianţă, iar accesul lor este întârziat de România care a cerut timp de gândire.
România și Ucraina
El a subliniat că, „de fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina”. „În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia, şi în acest moment vă pot spune de câteva săptămâni Republica Moldova este independentă în ceea ce priveşte gazul rusesc, tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea armatei. România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să ţină în acest moment, să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are drept în Schengen, fără să justifici deloc veto-ul tău”, a adăugat Ciolacu.
Premierul a mai susţinut că Austria „în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro, de când a pornit războiul.
„Din punctul meu de vedere, sunt bani pe care Putin îi foloseşte în economia rusească, mai departe în susţinerea războiului din Ucraina, bani murdari, bani pătaţi. Dar tu vii, cu toate că toată lumea demonstrează că nu e nicio migraţie prin teritoriu, 2% – 3% trec prin România, tu vii şi spui: ‘Domnule, eu mă opun’. Eu voi ataca, ca şi Guvern, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou veto-ul, voi ataca la Curtea de Justiţie Europeană. Mai mult, voi cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să fie parte, împreună cu România, în acest proces. România pierde minimum 2% din PIB prin neaderarea la spaţiul Schengen”, a mai spus premierul.
El a menţionat că România nu va impune sancţiuni economice Austriei, ci respectă sancţiunile impuse Rusiei. „Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte”, a mai adăugat premierul.
Răspuns de la București
România blochează, din câte se pare, participarea Austriei la reuniuni ale NATO, relata recent mass-media austriacă. Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă NATO, accesul lor fiind întârziat de România.
Conform publicaţiilor austriece ‘Salzburger Nachrichten’ şi ‘Oberösterreichischen Nachrichten’, citate de agenția APA, este dat ca sigur că este vorba despre o replică la veto-ul guvernului federal de la Viena faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.
Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect pentru ‘Salzburger Nachrichten’.
Un purtător de cuvânt al NATO a evidenţiat, într-o declaraţie, aprecierea faţă de Austria ca partener de lungă durată al Alianţei şi a explicat: ‘Contăm pe România şi Austria să îşi rezolve orice probleme bilaterale ar putea afecta munca ofiţerilor austrieci în posturi NATO’.
Răspunzând unei solicitări a APA, Ministerul de Externe austriac a transmis că România a cerut mai mult timp pentru decizia sa cu privire la detaşarea voluntară a doi ofiţeri ai armatei austriece la cartierul general al NATO, mai precis o prelungire a termenului până la mijlocul lui octombrie. Detaşarea voluntară trebuie aprobată de toate cele 31 de state aliate.
‘O conexiune cu subiectul aderării la Schengen nu a fost făcută’, a adăugat ministerul.
Acesta s-ar afla, în coordonare cu Ministerul Apărării, în contact strâns cu România, pentru a facilita un acord în scurt timp. În cazul de faţă, Ministerul Apărării, ‘prin reprezentanţa militară de la Bruxelles, a luat legătura cu autorităţile relevante din NATO’, a comunicat purtătorul de cuvânt al armatei, Michael Bauer, pentru ‘Salzburger Nachrichten’. Totodată, ministerul se află în contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria federală de la Viena.
Austria nu este stat membru al NATO, dar este ancorată în Alianţă prin Parteneriatul pentru Pace şi operaţiuni conduse de NATO cu mandat al Consiliul de Securitate al ONU.
Determinare românească
La rândul său, șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu a subliniat „determinarea” României de a continua demersurile în vederea identificării unei soluţii în ceea ce priveşte dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, evidenţiind, totodată, contribuţia ţării noastre la consolidarea securităţii Uniunii Europene şi la promovarea de mecanisme eficiente pentru gestionarea migraţiei ilegale.
Ea a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, eveniment organizat de Ambasada Spaniei în România, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, a informat MAE.
Şefa diplomaţiei române şi ambasadorii au abordat principalele teme ale agendei europene, precum sprijinul pentru Ucraina, procesul de pregătire a noii Agende Strategice, avansarea extinderii UE, evoluţiile privind migraţia, revizuirea bugetului european.
Odobescu a reiterat, în contextul agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, angajamentul concret şi multidimensional al României pentru susţinerea ţării vecine, accentuând importanţa continuării acordării unui sprijin substanţial din partea Uniunii Europene.
Ripostă juridică
Premierul Marcel Ciolacu, lider al social-democraţilor, a declarat recent că, în cazul în care Austria va vota, la Consiliul JAI din luna decembrie, împotriva aderării României la Schengen, va ataca decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), demers în care va dori să aibă instituţiile europene drept parteneri.
„Sunt două momente. În octombrie este prima şedinţă JAI, în decembrie avem a doua şedinţă JAI – amândouă sunt sub preşedinţia Spaniei şi ţin legătura cu prim-ministrul Spaniei în ceea ce priveşte trecerea pe ordinea de zi. Există toată deschiderea din partea prim-ministrului Pedro Sánchez şi toată susţinerea ca România să adere la Spaţiul Schengen. În acest moment, cu Reprezentanţa şi cu Ministerul de Externe, vedem care sunt paşii cei mai buni. Există şi un vot împotriva Bulgariei, exercitat de către Olanda. Între timp s-a ridicat MCV-ul. Aşteptăm şi o decizie a Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria, să vedem dacă putem merge în continuare la pachet. (…) Eu cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Schengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers – şi e un atac al statului român, nu al unei persoane fizice – eu vreau să am partener în acest atac pe care îl fac la CJUE Consiliul European, care ne susţine şi a declarat, Parlamentul European, care susţine România şi a declarat, şi Comisia Europeană, care ne susţine şi a declarat. Deci lucrurile nu sunt chiar aşa de comode pentru domnul prim-ministru Nehammer (premierul austriac – n.r.)”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei conducerii PSD.
Şeful Executivului a dat asigurări că va folosi cu certitudine toate mijloacele pe care le are la îndemână, tot ce este legat de acest subiect şi tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în Schengen.
„Eu n-am să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun (…) că Spaţiul Schengen este depăşit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croaţia? E o întrebare legitimă a românilor pentru prim-ministrul Nehammer. Nu pot să am această abordare. Dacă e aşa de distrus Schengen-ul, eu n-am nicio problemă ca Austria să iasă din Spaţiul Schengen, să-şi facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată şi electrice, n-am nicio problemă. Dacă Austria doreşte această abordare, cu garduri, să şi le plătească, să iasă din Schengen, şi noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a susţinut Marcel Ciolacu.
Posibilitatea de a da în judecată Austria, dacă se împotriveşte din nou aderării României la Schengen, „trebuie foarte bine analizată”, a afirmat și preşedintele român Klaus Iohannis. „Această abordare trebuie foarte bine analizată şi, dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a arătat şeful statului, într-o declaraţie pentru presa din România.
Șansa spaniolă
Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie la 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne din UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicaţia austriacă Der Standard, citată de mass-media de la București.
El a afirmat că va da în judecată Austria dacă îşi va exercita din nou abuziv dreptul de veto împotriva aderării României la Schengen.
”În cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim-ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.
Însă, în opinia sa, cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. ”În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru”, a spus Marcel Ciolacu.
El a relevat în interviu că Nehammer a informat autorităţile române abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE din decembrie 2022 că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române. ”Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect”, a susţinut şeful executivului român.
”Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi aceleiaşi Românii un drept fundamental ca aderarea la Schengen!”, a comentat Ciolacu.
Recenta declarație a premierului de la București, Marcel Ciolacu, cu privire la intenției României de a cumpăra portul Giurgiulești din sudul Republicii Moldova, a repus pe tapet fragilitatea comunicațiilor maritime și fluviale ale fostei republici sovietice. Fragilitatea și reziliența scăzută a Republicii Moldova a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, pe fondul atacurilor repetate cu drone asupra porturilor dunărene Reni și Ismail.
Chiar dacă harta geopolitică nu este foarte darnică cu Republica Moldova, aceasta este un stat riveran Mării Negre, având o ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic, moștenire a politicii sovietice, Republica Moldova are acces potențial și la Oceanul Planetar, prin Marea Neagră. Lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse. Chișinăul încearcă să remedieze această problemă prin participarea la diferite demersuri regionale, precum Inițiativa Celor 3 Mări.
Foto: https://gifp.md/ro/home/
Intenții românești
Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit planurile autorităților de la București de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează că atât România, cât și Republica Moldova vor deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei.
Premierul român, citat de mass-media de la București, a menționat că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub” a menționat Marcel Ciolacu.
„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.
Pe fondul invaziei militare ruse, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor, scrie Deschide.md.
BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești. Banca spune că va atrage investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta portul. Până în prezent, BERD a investit 1,4 miliarde de euro în R. Moldova, devenind cel mai mare investitor instituțional.
Giurgiulești, poarta comerțului moldovenesc
Un imbold pentru dezvoltarea comerțului în regiunea Mării Negre a fost construirea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, situat la km 133,8 ( 72,2 mile marine) pe Dunăre, folosește aproape toate opțiunile comerciale posibile pentru fragila economie moldovenească. Terminalul petrolier a fost lansat la 26 octombrie 2006, un terminal separat pentru pasageri construit de guvern a fost deschis în martie 2009, iar terminalul de transbordare a cerealelor a fost deschis patru luni mai târziu. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui.
foto: https://gifp.md/ro/home/
Coridoarele solidarității cerealiere
Războiul din Ucraina a reliefat importanța accesului maritim pentru Republica Moldova. Blocarea accesului la porturile din Ucraina a provocat o situație inedită, Republica Moldova devenind una din porțile maritime ale Kievului, mai ales pentru exportul de cereale. Transbordarea altor grupuri de mărfuri, cum ar fi importul de cărbune și îngrășăminte, a fost reluată după ce sursele alternative și rutele de import prin Ucraina au fost întrerupte. Terminalul existent de marfuri de uz general este utilizat pe deplin, fiind lansată faza finală de proiectare a contrucției unui nou stand universal. Noul terminal, în valoare de peste 5 milioane USD, va fi utilizat în principal pentru vrac uscat și mărfuri de uz general, și este programat să fie dat în exploatare în a doua jumătate a anului 2023. Portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. A fost creată o nouă platformă de 5.000 de metri pătrați de manipulare și depozitare a containerelor, care poate fi extinsă în continuare în funcție de evoluția cererii. Proprietarii portului planifică achiziționarea echipamentelor suplimentare de manipulare pentru a face față cererii în acest domeniu.
Procesul de reconstrucție al Ucrainei va aduce noi oportunități pentru firmele din Republica Moldova, iar funcționarea portului Giurgiulești este un avantaj evident.
Amenințări ruse
Recent, autorități separatiste din estul Ucrainei, susținute de Federația Rusă au amenințat cu lovirea zonei Giurgiulești, iar Chișinăul a condamnat „cu fermitate” declarațiile reprezentantului Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct țara noastră.
„Astfel de declarații sunt total inacceptabile. Nu vom tolera un astfel de limbaj îndreptat împotriva R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va convoca, în regim de urgență, șeful misiunii diplomatice al Federației Ruse in Republica Moldova, solicitându-i explicații corespunzătoare”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău.
Așa-zisul guvernator al regiunii Herson anexate ilegal de Federația Rusă, Vladimir Saldo, a declarat că cunoaște coordonatele podului Odesa și a celui de la Giurgiulești, în contextul unui atac, care ar fi fost efectuat de forțele ucrainene, asupra mai multor poduri care leagă Crimeea ocupată de Ucraina continentală. Acesta a mai spus că în scurt timp „va exista un răspuns foarte serios”.
Foto: Facebook
Infrastructură reabilitată și planuri de dezvoltare
Prim-ministrul de la Chișinău, Dorin Recean, a prezidat, în luna august, o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în cadrul căreia au fost adoptate mai multe decizii. Principalul subiect a vizat un proiect de infrastructură feroviară, a relatat mass-media de la Chișinău.
CSE a decis alocarea a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești, km 74. Astfel, lucrările de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată localizat în apropierea satul Văleni au fost autorizate imediat, urmând ca documentația de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) va transfera mijloacele financiare către Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, responsabilă de proiect.
Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău.
Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.
Dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.
Ministrul de la Chișinău a mai menționat că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.
„În cadrul Proiectului, vor fi realizate mai multe lucrări cum ar fi construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză estimată de 1500 t/h, amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară, construcția unei parcări pentru camioane, a unei stații de descărcare a camioanelor etc”, a anunțat oficialul.
Costul estimativ al proiectului este de aproximativ 34 milioane dolari, sau peste 600 milioane de lei.
Planuri ambițioase
„Planul nostru este să realizăm acest proiect într-un termen cât mai restrâns. Totuși, înțelegem cu toții complexitatea și volumul de lucru necesar, de aceea l-am împărțit pe etape. Până la jumătatea anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate și procesul de licitație, iar până la sfârșitul anului 2025 ne propunem să semnăm contractul și să atragem finanțarea necesară pentru proiect. Construcția propriu-zisă a infrastructurii va dura 2 ani, din 2026 până în 2027. Iar din anul 2028, portul va activa la maximum potențial”, a precizat la ministrul Andrei Spînu.
Participând la evenimentul de prezentare, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a spus că „proiectul ambițios ilustrează cum parteneriatele, dacă ar fi aplicate corect, ar putea genera rezultate extrem de pozitive”. „Guvernul nu va cheltui resursele statului. Ne așteptăm ca construcția și dezvoltarea portului să se realizeze cu investiții private. Republica Moldova are o infrastructură portuară strategică, iar angajamentul nostru este de a o valorifica la întreaga capacitate”, a afirmat Cojuhari.
Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la răscrucea mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre, se arată pe pagina de prezentare a portului.
Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.
Foto: Wikipedia
Probleme juridice
Serviciile de specialitate de la Chișinău au menționat anterior, că la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a autorizat aplicarea sechestrului de aproximativ 150.000.000 de lei pe active care formează capitalul social al companie care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Este vorba de compania Danube Logistics SRL.
Potrivit Procuraturii Generale, cauza penală a fost inițiată în 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.
„Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”, subliniază oamenii legii.
În urma investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS.
Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat, afirmă Procuratura.
Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal.
La 7 mai 2021, BERD a devenit singurul proprietar legal efectiv al operatorului portului Giurgiulești. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics. Prin achiziția acestuia, BERD și-a propus să promoveze continuarea activității portului și să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare acest activ de infrastructură esențial.
Statul caucazian se află pe linia frontului în războiul hibrid lansat de Federația Rusă împotriva statelor europene, pe fondul invaziei militare ruse împotriva Ucrainei. Forțele politice de la Tbilisi se află într-o confruntare internă fără precedent, cele două tabere fiind susținute de diferiți actori globali.
Acuzații dure
Serviciul de securitate de stat georgian a declarat că în țară se pregătește o schimbare violentă a puterii cu coordonarea și sprijinul financiar al unor țări străine, folosind un scenariu similar cu cel al „Euromaidanului” ucrainean.
„În interesul securității statului și al conviețuirii pașnice a cetățenilor, dorim să informăm publicul că, potrivit informațiilor primite în cadrul anchetei în curs de desfășurare în cadrul Serviciului de Securitate de Stat, pe teritoriul Georgiei și în afara granițelor sale acționează un anumit grup de persoane care intenționează să organizeze destabilizarea și tulburările civile în Georgia în perioada octombrie-decembrie a acestui an, al căror scop final este o schimbare violentă a puterii. Perioada octombrie-decembrie a acestui an, cînd urmează să fie publicate rapoartele intermediare și finale ale Comisiei Europene, a fost aleasă ca dată de începere a proceselor distructive. Așteptarea conspiratorilor care se pregătesc pentru răsturnarea puterii de stat vizează faptul faptul că raportul publicat va fi negativ, ceea ce, cu ajutorul rețelelor de informații de care dispun, atașate artificial guvernului cu sloganul „pro-rusesc”, va crea un teren fertil pentru tulburări sociale și de altă natură.
Unul dintre autorii acestui plan este adjunctul fostului ministru de interne georgian Vano Merabishvili, Giorgi Lortkipanidze, în prezent adjunct al șefului Serviciului de informații militare al Ucrainei, și persoane de origine georgiană aflate sub comanda sa, printre care un fost membru al gărzii celui de-al treilea președinte, Mihail Baturin, precum și un membru al anturajului lui Saakașvili, comandantul Legiunii georgiene care operează în Ucraina, Mamuka Mamulashvili. Trebuie subliniat faptul că punerea în aplicare a acestui plan ar trebui să aibă loc cu coordonarea și sprijinul financiar al țărilor străine. Potrivit unor informații confirmate și verificate, pentru a pune în aplicare acest plan elaborat de Giorgi Lortkipanidze, ar trebui să se utilizeze un grup destul de mare de persoane de origine georgiană care luptă în Ucraina și o parte a tinerilor georgieni aflați sub influența părților interesate, a căror pregătire se desfășoară în apropierea frontierei de stat polono-ucrainene.
Foto: Wikipedia
Lovitură de stat
Pentru a pregăti grupurile de tineri pentru a fi utilizate într-un scenariu revoluționar, se folosește organizația Kanvas, avînd ca nucleu Otpor. Acestea sunt organizațiile care au participat activ la procesele revoluționare care s-au desfășurat în Serbia în trecut și, prin urmare, sînt utilizate în mod regulat în diferite țări pentru a pregăti tinerii și a-i implica în procese distructive. Persoanele menționate mai sus discută mai multe scenarii de desfășurare a evenimentelor, inclusiv crearea așa-numitului „oraș de corturi”, ridicarea de baricade pe bulevardele centrale și în apropierea obiectelor strategice din Georgia, ocuparea și baricadarea clădirilor guvernamentale, precum și alte acțiuni ilegale care conțin elemente de provocare gravă. În special, se confirmă faptul că organizatorii iau în considerare posibilitatea de a pune în aplicare în Georgia un scenariu similar cu cel al „Euromaidanului” care a avut loc în Ucraina în 2014.
De asemenea, se știe că, cu organizarea lui Giorgi Lortkipanidze și Mihail Baturin, organizatorii acțiunilor criminale intenționează să amplaseze un dispozitiv exploziv într-un cort preselectat la locul acțiunii din „orașul corturilor”, care va fi ulterior detonat. Conform planului lor criminal, acest lucru ar trebui să provoace victime în rîndul populației civile și al reprezentanților agențiilor de aplicare a legii care vor fi prezenți la acțiune. În cazul unui atac terorist, forțele distructive speră la focuri arbitrare între forțele de ordine și protestatari, ceea ce va crea un teren fertil pentru continuarea conflictului civil. Dorim să informăm publicul că provocările menționate mai sus nu au fost planificate pentru prima dată împotriva Georgiei, deși au fost dejucate în trecut datorită reacției eficiente și preventive a ofițerilor de aplicare a legii. Pentru a neutraliza aceste riscuri, Serviciul de securitate de stat pune și va continua să pună în aplicare toate măsurile preventive necesare în cooperare cu alte autorități competente. De asemenea, pentru a obține informații operaționale suplimentare, Serviciul Securității de Stat se va adresa agențiilor relevante din țările partenere în legătură cu problema menționată.
Război pentru influență
Uniunea Europeană pregătește propuneri de reformare a tratatului fundamental, pe fondul temerilor că o eventuală extindere a comunității va duce la o redistribuire a influenței în favoarea țărilor din Europa de Est. Potrivit ziarului Politico, UE se teme că o extindere majoră a comunității ar putea duce la „o deplasare a centrului de greutate al blocului spre est și la slăbirea influenței în mod tradițional decisive a Franței și Germaniei asupra deciziilor cheie”.
Potrivit surselor publicației, un grup de legislatori europeni „pregătesc deja propuneri de reformă a tratatului fundamental” al blocului, pe care o consideră necesară pentru o eventuală extindere. Articolul notează că extinderea UE va fi subiectul discursului anual al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, pe care aceasta îl va citi la 13 septembrie. Editorialiștii de la Politico estimează că „pentru a-și realiza ambițiile, liderii UE vor trebui să facă față provocărilor acute ale procesului de creștere a blocului”. În special, ziarul se așteaptă la „dezbateri aprinse între capitalele europene în ceea ce privește aptitudinea țărilor candidate” de a adera la comunitate.
Potrivit Politico, îngrijorările țărilor UE cu privire la corupția din Ucraina și Geoegia sunt „foarte mari”. Autorii publicației prevăd, de asemenea, tensiuni legate de politica agricolă a blocului în viitoarele negocieri de aderare cu Kievul. Se remarcă faptul că o serie de țări UE, inclusiv Polonia, au blocat deja importurile de cereale ucrainene pentru a proteja producătorii locali. Anterior, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului francez de Externe, Laurence Boon, a îndemnat Bruxelles-ul să intensifice eforturile pentru a include o serie de țări din Balcani în UE, pentru a împiedica Rusia să își consolideze influența în regiunea europeană.
Foto: Facebook
Campanie rusă
Potrivit acesteia, Rusia desfășoară o campanie care ar avea ca scop slăbirea sprijinului UE și împiedicarea aderării la blocul comunitar a unui număr de țări din Balcani cu statut de candidate. La 28 august, în cadrul ceremoniei de deschidere a celui de-al XVIII-lea Forum strategic internațional din orașul sloven Bled, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că UE ar trebui să fie pregătită să se extindă spre Balcanii de Vest pînă în 2030. Politicianul a subliniat că următorul buget multianual al UE (după 2027) ar trebui să fie elaborat ținînd cont de extinderea comunității. În prezent, Albania, Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Moldova, Ucraina și Bosnia și Herțegovina au statutul oficial de candidați la aderarea la UE. Bruxelles-ul face presiuni asupra Serbiei pentru ca aceasta să accepte să acorde acest statut Kosovo, ceea ce ar echivala efectiv cu recunoașterea oficială a independenței provinciei. Georgia speră, de asemenea, să obțină statutul de candidat, dar nu este clar cînd se va întîmpla acest lucru.
Discurs strategic
„Am început să construim o uniune a sănătăţii cu 27 de membri. Şi cred că o putem încheia cu peste 30. Am început să construim o Uuniune Europeană a apărării cu 27 de membri. Şi cred că o putem încheia cu peste 30. Am dovedit că putem fi o uniune geopolitică şi am demonstrat că putem acţiona rapid atunci când suntem uniţi. Şi cred că Echipa Europa funcţionează şi cu peste 30 de membri”, a subliniat Ursula von der Leyen în ultimul său discurs despre starea Uniunii, lăsând deschisă uşa altor viitoare candidaturi pentru aderarea la UE.
„Această instituţie a afirmat răspicat: viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Şi sunt conştientă cât de importantă este perspectiva aderării la UE pentru atât de multe persoane din Georgia”, a declarat Ursula von der Leyen.
Ea a arătat că extinderea UE este în cele din urmă un obiectiv strategic şi care aduce securitate cetăţenilor. „Istoria ne cheamă acum să depunem eforturi pentru completarea Uniunii noastre. Într-o lume în care unii încearcă să atace ţări una câte una, nu ne putem permite să-i lăsăm în urmă pe concetăţenii noştri europeni. Într-o lume în care mărimea şi greutatea contează, completarea Uniunii este clar în interesul strategic şi de securitate al Europei”, a spus Ursula von der Leyen într-o aluzie la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care a adus războiul la graniţele UE, după şapte decenii.
„Dar dincolo de politică şi geopolitică, trebuie să vedem care este miza”, a atras atenţia Ursula von der Leyen, care a explicat că UE trebuie să-şi pregătească instituţiile înainte de extindere.
„Nu putem – şi nu ar trebui – să aşteptăm modificarea tratatului (UE) pentru a avansa în direcţia extinderii. O Uniune pregătită pentru extindere poate fi realizată mai rapid”, crede preşedinta Comisiei Europene.
„Aceasta înseamnă să răspundem la întrebări concrete: cum va funcţiona în practică o Uniune formată din peste 30 de ţări? Şi, în special, care este capacitatea noastră de a acţiona? Vestea bună este că, odată cu fiecare extindere, s-a dovedit că cei care au declarat că aşa am deveni mai puţin eficienţi nu au avut dreptate”, a spus von der Leyen care a oferit câteva exemple de soliditate şi unitate. „Să luăm exemplul ultimilor ani. Am convenit asupra NextGenerationEU, noi, cei 27. Am convenit să cumpărăm vaccinuri, noi, cei 27. Am convenit asupra sancţiunilor în timp record – tot noi, cei 27. Am convenit să achiziţionăm gaze naturale – nu numai noi, cei 27, ci şi Ucraina, Moldova şi Serbia. Deci se poate”, a conchis şefa executivului european.
Eșec în Caucaz
Un eventual eşec al Georgiei în aderarea la UE va bucura Rusia, a afirmat recent, la Tbilisi, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, îndemnând Georgia să efectueze reforme democratice, relatează mass-media. UE a refuzat să-i acorde în iunie 2022 statutul de ţară candidată la aderare Georgiei, pe care l-au primit Ucraina şi Republica Moldova. Aspiraţiile europene ale Georgiei nu sunt văzute cu ochi buni de Moscova. Cu prilejul unei vizite la Tbilisi, Borrell a dat asigurări că „Georgia aparţine fără îndoială familiei europene”, subliniind în acelaşi timp că fosta republică sovietică din Caucaz nu a îndeplinit până acum decât trei din cele 12 criterii avansate de UE drept condiţie prealabilă pentru acordarea statutului de ţară candidată. „Rusia va fi încântată dacă noi eşuăm” să integrăm Georgia în UE, a declarat Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul georgian Irakli Garibaşvili, promiţând totuşi că „UE nu va abandona Georgia”. El a criticat, de asemenea, decizia recentă a guvernului de la Tbilisi de a relua zborurile directe spre Rusia, făcând apel la Georgia să se alinieze la politica UE – care a suspendat zborurile – faţă de Moscova. La rândul său, Irakli Garibaşvili a dat asigurări că Tbilisi este „în întregime” alături de UE „atunci când vine vorba despre invazia rusă a Ucrainei, democraţie şi drepturile omului”. „Singura decizie politică bună ar fi să i se acorde Georgiei statutul de candidată la UE spre sfârşitul anului”, a estimat el.
Foto: wikipedia
Decizie grea
Următoarea evaluare de către Consiliul European a progreselor realizate de Georgia este prevăzută în octombrie 2023. Bruxellesul cere în special autorităţilor de la Tbilisi reforme în materie de justiţie, ale sistemului electoral, libertăţii presei şi luptei împotriva oligarhilor. La începutul lui martie, zeci de mii de persoane au demonstrat la Tbilisi, acuzând guvernul că se îndepărtează de aspiraţiile prooccidentale ale ţării. Georgia, o fostă republică sovietică învinsă într-un scurt război de Rusia în 2008, îşi propune oficial să se alăture UE şi NATO, o aspiraţie susţinută de 80% din populaţia sa potrivit sondajelor.
Decizia Uniunii Europene de a nu acorda Georgiei statutul de candidată la aderare ”este incorectă”, a susţinut și ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit căruia este în joc credibilitatea blocului comunitar dacă ţara din Caucaz nu primeşte acest statut până la finalul anului, transmite MTI. Georgia ar fi trebuit să primească statutul de candidat la aderarea la UE anul trecut, aşa cum s-a întâmplat cu Ucraina şi Republica Moldova, a declarat Szijjarto în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său georgian Ilia Darciaşvili, la Budapesta, adăugând că a fost vorba despre o decizie politică. Şeful diplomaţiei ungare a evidenţiat rolul important al Georgiei în privinţa securităţii energetice şi protecţiei mediului şi a subliniat că acordul semnat de Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria la finalul anului trecut va duce la realizarea celui mai lung cablu electric submarin din lume.
Țintă politică
Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a anunţat anterior că va începe procedura de destituire a preşedintei Salome Zurabişvili ca urmare a vizitelor acesteia în Uniunea Europeană, care au fost efectuate împotriva voinţei guvernului de la Tbilisi, relatează mass-media regională. Societatea civilă din fosta republică sovietică și o serie de politicieni europeni au criticat demersul puterii.
Liderul partidului Visul Georgian, Irakli Kobakhidze, a declarat că şefa statului a ”încălcat flagrant” Constituţia ţării şi că formaţiunea politică va declanşa procedura de destituire.Kobakhidze a recunoscut că este improbabil ca această procedură să aibă succes întrucât partidul Visul Georgian, ce deţine o majoritate simplă în parlament, va trebui să atragă voturi din tabăra opoziţiei. Zurabişvili, fost diplomat francez de origine georgiană, a fost aleasă preşedintă a Georgiei în 2018 cu sprijinul partidului Visul Georgian. Ulterior, şefa statului georgian a renunţat la sprijinul din partea acestui partid, pe care l-a acuzat de mai multe ori că este pro-rus şi insuficient de angajat faţă de aderarea Georgiei la UE şi la NATO. În martie, Salome Zurabişvili a spus că se va opune unei legi controversate privind ”agenţii străini” susţinută de guvernul georgian şi despre care criticii afirmă că este inspirată din legile ruse utilizate de Moscova pentru a reprima opoziţia.
Vizite strategice
Președinta statului caucazian a lansat o serie de vizite pentru a promova statutul de candidat la UE al Georgiei În ciuda refuzului guvernului, președintele Zurabishvili a început o serie de vizite la liderii europeni pentru a-i convinge să acorde Georgiei statutul de candidat la UE până la sfârșitul anului.
La 1 septembrie s-a întâlnit cu președintele Consiliului European Charles Michel. Michel a salutat angajamentul președintelui Zurabishvili de a avansa Georgia pe calea europeană și a asigurat-o de sprijinul deplin al Uniunii Europene. El a subliniat că decizia Consiliului European de a acorda Georgiei o perspectivă UE reprezintă o oportunitate istorică. Michel a subliniat: „Este nevoie de alte reforme – justiție, depolarizare, deoligarhizare. Și construirea unei culturi politice incluzive”. Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului European, liderii au discutat despre relațiile UE-Georgia, despre evoluțiile mai ample din regiune și despre consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru Georgia și Caucazul de Sud. Președintele Michel a lăudat rolul președintelui georgiei în ceea ce privește contribuția la controlul legislativ, exercitarea dreptului său de grațiere a persoanelor, ceea ce a contribuit la depolarizare, iar accentul ei puternic pe agenda UE-Georgia a fost deosebit de apreciat. Președintele Michel a reafirmat sprijinul neclintit al UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei în cadrul granițelor sale internaționale recunoscute. El a subliniat că UE a rămas angajată alături de Georgia.
Georgia, amenințată de conflicte separatiste
Supărare europeană
Anunțul președintelui Georgian Dream, Irakli Kobakhidze, că partidul va iniția o procedură de demitere împotriva președintelui Georgiei pentru „încălcarea constituției” a provocat reacții din partea partenerilor din UE ai Georgiei. Decizia echipei de conducere a venit după ce președintele Salome Zurabishvili a întreprins o serie de vizite internaționale pentru a promova candidatura Georgiei la UE, în ciuda faptului că guvernului i-a refuzat permisiunea.
Europarlamentarul Miriam Lexmann a descris inițiativa de demitere drept „o mișcare complet absurdă”, adăugând: „Visul Georgian arată încă o dată că nu are niciun interes nici în abordarea polarizării politice, nici în viitorul european al Georgiei”. Potrivit europarlamentarului Markétka Gregorová, ea a fost șocată să audă despre intenția de a-l demite pe președinte, afirmând: „Dacă actuala putere vrea statutul de candidat, ar trebui să aprobe aceste discuții, nu să se teamă de rezultatul lor”. Europarlamentarul Thijs Reuten a considerat decizia partidului de guvernământ „hilară și tristă în același timp”, subliniind: „guvernul o acuză pe președinte că a încălcat constituția pentru că vrea să lucreze la viitorul UE al țării, care este de fapt inclus în… constituție!”
„Visul Georgian amenință visul european al poporului georgian. Sunt solidar cu președintele de stat Zourabichvili, un adevărat lider european”, a scris pe Twitter președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului german, Michael Roth, adăugând că nu ea este cea care amenință statutul de candidat la UE al Georgiei, ci mai degrabă această tentativă de orbanizare a Georgiei.
Pace pentru UE?
Conducerea georgiană este pregătită să coopereze cu forțele de opoziție din țară pentru a îndeplini condițiile pentru apropierea țării de Uniunea Europeană. Acest lucru a fost declarat de prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili în cadrul unei ședințe comune cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell. În același timp, premierul a subliniat că opoziția încearcă să „saboteze” procesul de obținere a statutului de candidat la UE de către Georgia. „Pentru ei [opoziția], principalul subiect de speculații este doar acordarea statutului de candidat pentru țară. Forțele radicale se folosesc de acest lucru pentru a destabiliza țara, astfel încît aceasta să nu primească statutul de candidat”, a precizat premierul georgian. În același timp, Irakli Garibashvili consideră că decizia luată de Uniunea Europeană în 2022 de a refuza țării sale statutul de candidat, care a fost acordat Moldovei și Ucrainei, este nedreaptă. „Ei (Moldova și Ucraina) au primit statutul [de candidat] în avans. Și li s-a spus că trebuie să îndeplinească obligații, recomandări. În cazul nostru a fost invers. Ni s-a spus că ar trebui să îndeplinim mai întîi obligațiile, iar apoi vom obține statutul. A fost destul de trist pentru noi, cred că a fost nedrept”, a declarat premierul georgian în cadrul unei conferințe de presă, după discuțiile de la Tbilisi cu șeful diplomației europene Josep Borrell. Michel: UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030 Garibashvili a mai adăugat că acordarea statutului de candidat Georgiei la sfîrșitul anului ar fi singura decizie corectă din partea Uniunii Europene. „Toată lumea ar trebui să spună tare și clar că Georgia ar trebui să primească statutul de candidat la sfîrșitul anului, deoarece aceasta este singura decizie corectă, istorică, aș spune, politică”, a menționat el. Șeful guvernului georgian a subliniat că Georgia și poporul georgian merită statutul de candidat. El a menționat că cea mai mare parte a celor 12 recomandări a fost pusă în aplicare. Borrel a sosit în Georgia la 7 septembrie, aceasta fiind prima sa vizită în această țară. Vineri, el a avut întîlniri cu ministrul de Externe Ilya Darchiashvili, cu parlamentari și cu prim-ministrul Irakli Garibashvili. De asemenea, are programate întîlniri cu președintele georgian Salome Zurabishvili și cu reprezentanți ai sectorului civil. În cadrul acestor întîlniri se va discuta despre perspectiva Georgiei de a deveni candidat la UE și despre activitățile care mai sînt necesare pentru punerea în aplicare a celor 12 recomandări. Liderii UE au acordat statutul de candidat Moldovei și Ucrainei în iunie 2022. Aceștia au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și, de asemenea, și-au exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat Georgiei odată ce cele 12 condiții vor fi îndeplinite. La sfîrșitul anului 2023, Georgia se așteaptă la o altă decizie a UE privind acordarea statutului de candidat.
Ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a declarat la televiziunea naţională că autorităţile de la Sofia analizează posibila reacţie la acţiunile Rusiei în zona exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. Înaltul oficial a precizat că principala reacţie nu va fi independentă, ci comună cu aliaţii din NATO, transmite agenția de presă Novinite, citată de mass-media de la București.
Presiuni rusești
„În ultimele luni, Rusia a folosit Marea Neagră şi zona economică exclusivă a Bulgariei pentru exerciţii militare, aşa că ţara noastră examinează diferite opţiuni de reacţie – de la cele diplomatice la accelerea achiziţiei de complexe de mine de coastă”, a afirmat Todor Tagarev.
„De la jumătatea lui iulie, Rusia a avertizat că va efectua exerciţii de tragere într-o parte a zonei economice exclusive bulgare. Astfel, blochează culoarele normale de trafic comercial, ceea ce înseamnă că este periculos să utilizăm economic această zonă. În mare măsură, ceea ce se întâmplă în Marea Neagră depinde de Turcia şi de acţiunile acesteia de a nu permite o escaladare mai puternică a tensiunii”, a adăugat Tagarev.
Novinite menţionează că Turcia respectă cu strictețe Convenţia de la Montreux, care limitează prezenţa navelor militare – inclusiv ruseşti – în Marea Neagră.
„Angajamentele aliaţilor noştri nu sunt doar cu nave, asta se poate face prin primirea de informaţii secrete, cu aviaţia care poate acţiona împotriva unor ţinte maritime, se poate face şi cu mijloace de pe coastă, acestea nu mai sunt limitate prin convenţie”, a subliniat ministrul bulgar.
Bulgaria, afectată de atacuri
Todor Tagarev a reamintit că „unele ţări aliate au suferit deja de pe urma conflictului din Ucraina”, referindu-se în acest sens la „fragmente de drone” care „cad în România”. Atacurile Rusiei împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar putea la un moment dat să afecteze şi Bulgaria, a avertizat el.
„Nu există nicio ameninţare de acţiune militară directă împotriva Bulgariei, însă există riscuri că va fi afectată într-un fel sau altul de aceste acţiuni provocatoare şi agresive”, a afirmat Tagarev.
Surse oficiale de la Sofia, citate de mass-media, au menționat că există planuri pentru crearea pe teritoriul bulgar a unui cartier general de divizie multinaţională a forţelor terestre NATO, care ar putea fi instalat în apropiere de Sofia.
Ministrul bulgar apărării a explicat: „Nu discutăm despre prezenţa de trupe, ci despre un cartier general pregătit să comande astfel de trupe. Va fi pe un teren folosit tradiţional de armata bulgară. Vorbim despre comanda regională a forţelor speciale din Bulgaria şi România, despre construcţia de infrastructuri de transport şi energie, depozite, aeroporturi”.
Foto: Facebook
Federația Rusă, agresor
„Politica principală a NATO este descurajarea unui agresor potenţial, însă şi de pregătire pentru cazul în care acest agresor decide să acţioneze. Agresorul nu este ipotetic – este Federaţia Rusă”, a spus Todor Tagarev.
„Mulţi oameni doresc ca războiul să se termine mâine sau anul viitor, dar sarcina noastră este să evaluăm continuu riscurile şi să ne pregătim pentru cele mai rele scenarii posibile”, a mai declarat el.
Potrivit acestuia, „Bulgaria are multe lucruri de interes pentru Ucraina – în acest moment le trimitem muniţie care nu este prevăzută de reglementările privind întreţinerea şi în afara necesităţilor directe ale armatei noastre. Necesităţile se schimbă, de exemplu, Ucraina caută acum fonduri pentru deminare, dar nu putem să îi ajutăm în această privinţă”.
Tagarev a apreciat că problema importanţei ajutorului bulgar pentru Ucraina este exagerată: „Dacă este ceva vital pentru partea bulgară, nu sunt fondurile pe care le putem scoate din depozitele armatei, ci producţia industriei noastre de apărare, care s-a specializat de decenii în producerea de muniţie, arme mici şi uşoare, şi acestea sunt folosite mult. Altfel, Bulgaria este una din cele 60 de ţări care participă la formatul Ramstein şi ajută Ucraina”.
Ministrul bulgar a refuzat să comenteze poziţia preşedintelui Rumen Radev privind furnizarea de armament. El a arătat că asistenţa pentru Ucraina înseamnă apărarea ordinii internaţionale, ceea ce este de interes strategic pentru Bulgaria, deoarece dacă Ucraina cedează, Rusia îşi poate reorienta agresiunea spre alte obiective.
Protestele, armă pro-rusă
Acţiuni de protest ale transportatorilor de cereale bulgari sunt considerate de o parte a mass-media de la Sud de Dunăre ca fiind influențate de Federația Rusă. Recent, astfel de acțiuni s-au desfășurat în zona adiacentă punctelor de trecere a frontierei Vama Veche şi Negru Vodă, circulaţia rutieră fiind afectată.
Potrivit unui comunicat de presă, începând cu ora 12,00 autorităţile bulgare nu mai permit intrarea în Bulgaria a tuturor mijloacelor de transport, indiferent de categoria din care acestea fac parte, prin PTF Negru Vodă.
„În cursul acestei zile, autorităţile bulgare au informat Garda de Coastă cu privire la faptul că, începând cu ora 10,00, vor fi desfăşurate acţiuni de protest ale transportatorilor de cereale bulgari, în zona adiacentă PTF Vama Veche şi Negru Vodă. Vor fi actualizaţi periodic timpii de aşteptare în funcţie de evoluţia protestului şi de modul cum acesta va afecta traficul. În prezent traficul autoturismelor nu este afectat, însă au apărut restricţii de circulaţie pentru camioanele înmatriculate în Ucraina şi Republica Moldova, în sensul că autorităţile bulgare nu permit în acest moment ieşirea acestora din România prin PTF Negru Vodă”, a anunţat iniţial Garda românească de Coastă .
Armata Ucrainei avansează încet pe frontul de sud în încercarea de a obţine mai multe rezultate înainte de sezonul de toamnă, în timp ce armata rusă a concentrat peste 420.000 de soldaţi pe teren pentru a opri contraofensiva ucraineană. „Trebuie să ne luăm pământul înapoi”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CNN.
Speranțe la Kiev
Declaraţia lui Zelenski intervine pe fondul unor rapoarte despre o înaintare a forţelor ucrainene spre Tokmak, un nod feroviar important în sud, folosit de armata rusă pentru a menține frontul din regiune. „Ucraina nu va da înapoi, nu îşi va părăsi propriul teritoriu. Nu vom face asta niciodată”, a adăugat Zelenski, care a reiterat că războiul va fi lung, deoarece un conflict îngheţat nu înseamnă pace. Zelenski recunoaşte încetinirea contraofensivei ucrainene, pe care a explicat-o prin superioritatea aeriană a Rusiei şi prin livrarea lentă a armelor occidentale. „Unele lucruri sunt pe drum. Mulţi oameni spun că contraofensiva este prea lentă, dar unele lucruri sunt pe drum”, a insistat el. În acest sens, el a dat asigurări că va discuta din nou cu partenerii americani despre necesitatea de a furniza Kievului rachete cu rază lungă de acţiune ATACMS, pe care se aşteaptă să le primească încă din toamna acestui an. În orice caz, războiul nu va avea un final fericit, a spus Zelenski. „Acesta nu este un film care să dureze o oră şi jumătate (…) Nu va exista un ‘happy end’ (‘final fericit’). Am pierdut o mulţime de oameni”, a afirmat preşedintele ucrainean.
Foto: wikipedia
Viceministrul apărării Hanna Maliar a indicat că, în ultima săptămână, contraofensiva ucraineană a reuşit să recucerească 4,8 kilometri pătraţi de teritoriu în sud-vestul regiunii Doneţk şi în regiunea vecină Zaporojie. Maliar a explicat că, odată cu recuperarea acestui teritoriu, forţele ucrainene care atacă pe aceste două segmente ale liniei frontului au eliberat în total 256,5 kilometri pătraţi de când Ucraina şi-a început contraofensiva la începutul lunii iunie. În timp ce înalţi oficiali americani afirmă că Ucraina are la dispoziţie între 30 şi 45 de zile pentru a continua contraofensiva înainte de înrăutăţirea condiţiilor meteorologice, şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a declarat că vremea rea nu va împiedica Kievul să îşi continue planurile. „În toamna anului trecut, acţiunile de luptă nu au încetat. Anul acesta va fi la fel”, a afirmat el şi a promis că ofensiva „în toate direcţiile va continua”. Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază în raportul său zilnic luni că „vremea rece şi umedă va afecta, dar nu va opri” operaţiunile Kievului. Rusia, la rândul său, ar fi concentrat aproximativ 420.000 de militari în teritoriile ocupate pentru a opri Kievul şi a-şi lansa propria ofensivă, potrivit unor surse ucrainene. Moscova încearcă astfel „să-şi ia revanşa” şi să recâştige o parte din teritoriile eliberate de Ucraina anul trecut, cum ar fi zone vaste din regiunea Harkov, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. În plus, forţele ruse urmăresc scopul de a prelua controlul deplin asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, în est, una dintre principalele sarcini ale intervenţiei lor militare în Ucraina, mai indică GUR.
Marea Neagră, teatru de război
Oficiali de la Kiev au declarat că Ucraina a recucerit de la ruşi două platforme de foraj petrolier şi gazier din Marea Neagră, aflate sub controlul Moscovei din 2015 şi aproape de Peninsula Crimeea anexată în 2014. „Ucraina a preluat controlul asupra ‘Vîşki Boika’ (Turnurile Boiko)”, a anunţat într-un comunicat serviciul de informaţii al Ministerului Apărării ucrainean (GUR). În timpul unei „operaţiuni unice”, „au avut loc lupte între forţele speciale ucrainene la bordul unor nave şi un avion de vânătoare rus Su-30”, adaugă comunicatul, afirmând că „avionul rus a fost avariat şi a trebuit să bată în retragere”. În timpul operaţiunii, au mai fost capturate alte „trofee valoroase”, precum muniţii pentru elicoptere şi un sistem radar care poate urmări mişcarea navelor în Marea Neagră, mai informează GUR. Comunicatul aminteşte că aceste platforme au fost ocupate din 2015 de Rusia, când aceasta a anexat Crimeea în 2014, şi erau folosite de Moscova în scopuri militare de la începutul invaziei sale în Ucraina, în februarie 2022. Rusia nu a făcut deocamdată vreun comentariu asupra acestei informaţii, iar agenţiile de presă citate nu au putut verifica din surse independente informaţia GUR. „Pentru Ucraina, reimpunerea controlului asupra Turnurilor Boiko are o importanţă strategică şi, drept urmare, Rusia şi-a pierdut abilitatea de a le folosi în scopuri militare”, subliniază GUR într-o înregistrare video postată pe Telegram. „Rusia este acum lipsită de abilitatea de a controla deplin apele din Marea Neagră, iar aceasta înseamnă că Ucraina a făcut paşi importanţi către eliberarea Crimeei”, se spune în comunicatul GUR. Înainte ca Rusia să anexeze Peninsula Crimeea, Ucraina extrăgea o parte însemnată din gazul natural din Marea Neagră, aprovizionând cu gaz nu doar Crimeea, ci şi regiunile continentale ale Ucrainei.
Miliarde pentru Ucraina
Ucraina va nevoie, în 2024, din partea SUA de un ajutor financiar cuprins între 12 şi 14 miliarde de dolari, în condiţiile în care cheltuielile bugetare rămân la un nivel ridicat, pe fondul invaziei ruseşti, a declarat luni ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marcenko. De asemenea, Marcenko a spus că speră că bugetul interimar al SUA va fi aprobat în curând şi Ucraina va putea primi alte 3,3 miliarde de dolari până la finele anului, astfel încât să poată acoperi deficitul bugetar. „Nu sunt discuţii încă, există foarte multe incertitudini şi nu avem încredere că acesta este un lucru garantat”, a spus Serghei Marcenko, la un forum de afaceri organizat la Kiev. Marcenko a adăugat că, în 2024, ministerul pe care îl conduce ar dori să primească din partea SUA o finanţare pentru bugetul de stat la un nivel similar cu cel din acest an. „Nu mai mic decât în acest an: undeva între 12 şi 14 miliarde de dolari. Asta este ceea ce aşteptăm”, a spus Serghei Marcenko. Ucraina a primit în acest an un ajutor financiar de aproape 10 miliarde de dolari din partea SUA, pentru acoperirea deficitului bugetar, iar autorităţile de la Kiev estimează că nevoile lor nu se vor diminua anul următor, pe măsură ce armata ucraineană înregistrează progrese lente în contraofensiva sa. Chiar dacă preşedintele SUA, Joe Biden, a cerut fonduri de urgenţă în valoare de 24 de miliarde de dolari pentru a răspunde la războiul din Ucraina, următoarea tranşă de ajutor american pentru Ucraina a întâmpinat obstacole politice, în condiţiile în care SUA au intrat într-un ciclu al alegerilor prezidenţiale. Noul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat săptămâna trecută că va cere Cabinetului o majorare a bugetului alocat apărării în acest an cu 251 miliarde de hrivna (6,8 miliarde de dolari), având în vedere că cheltuielile militare cresc de la o zi la alta. Ministrul de Finanţe, Serghei Marcenko, a menționat că Guvernul de la Kiev va discuta solicitarea ministrului Apărării la următoarea reuniune, dar a apreciat că „nu sunt sigur că vom putea acoperi toate nevoile” menţionate de Rustem Umerov.
Foto: Facebook
Războiul pentru pace
Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat marţi că nu se întrevede deocamdată o rezolvare paşnică a conflictului în Ucraina, în timp ce războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina se prelungeşte.
Deşi uneori a fost posibil de reunit actori-cheie la masa discuţiilor, Germania nu trebuie să întoarcă spatele brutalităţii zilnice a războiului, a afirmat Scholz, exprimându-se în cadrul forumului „Întâlnirea internaţională a religiilor şi culturilor în dialog” la Berlin, organizat anual de Comunitatea Sant’Egidio, o mişcare laică catolică.
„Aceasta necesită efort şi timp”, a spus cancelarul german despre negocierile de pace. „Timp pe care de fapt nu-l avem, pentru că între timp Rusia continuă să bombardeze, să tortureze şi să ucidă în Ucraina”, a adăugat el. Ca bază a oricărei păci, „conducerea rusă trebuie să înţeleagă că este vorba de retragerea trupelor”, a subliniat Olaf Scholz: „Atunci va exista posibilitatea de a purta discuţii şi guvernul ucrainean va participa, sunt sigur de asta”. La peste 18 luni de la lansarea invaziei în Ucraina de către Moscova, cancelarul a respins „naraţiunile” potrivit cărora un acord de pace pregătit ar fi fost deja negociat între Ucraina şi Rusia în primăvara anului 2022, dar ar fi fost sabotat de SUA sau de Marea Britanie. „Nu, nu este adevărat”, a afirmat tranşant Scholz, dezminţind astfel una din „naraţiunile” difuzate insistent în ultimul timp de către Moscova. El a afirmat că orice „înţelegere comună” care ar fi putut fi găsită în primele zile ale războiului „a fost distrusă pentru că preşedintele rus s-a folosit de acest timp pentru a-şi duce trupele în jurul Ucrainei după eşecul atacului asupra capitalei Kiev şi pentru a începe atacul asupra estului Ucrainei”. Scholz a apărat din nou livrările de arme germane către Ucraina: „Vom continua să sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare atât timp cât va fi necesar”.
Moscova pune condiții
În acelaşi timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că anularea decretului preşedintelui ucrainean Vladimir Zelenski de interzicere a dialogului cu Moscova ar trebui să fie primul pas pentru negocierile între Federaţia Rusă şi Ucraina, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS. Aceeaşi idee a fost exprimată în cursul zilei şi de către preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei), conform presei ruse. Cu cât Kievul va amâna mai mult negocierile cu Moscova, cu atât va fi mai dificil de negociat mai târziu, a opinat Lavrov. „Aceasta este poziţia noastră oficială, voi spune din nou, pe fundalul interzicerii negocierilor care a fost semnată de (preşedintele ucrainean Vladimir) Zelenski, această poziţie nu ar trebui să ridice întrebări”, a spus Serghei Lavrov într-o intervenţie la postul de televiziune Rossia-1. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat în octombrie 2022 un decret care declară în mod oficial ca ‘imposibilă’ perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul rus, Vladimir Putin, lăsând de fapt deschisă uşa pentru discuţii cu Rusia. Zelenski a promulgat decretul după ce Kremlinul a proclamat anexarea a patru regiuni ucrainene ocupate de armata rusă şi pe care Moscova le controlează şi la ora actuală doar parţial – Lugansk şi Doneţk, în est, Herson şi Zaporojie, în sud. „El (Putin) nu ştie ce sunt demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem dispuşi la un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte ale Rusiei”, a declarat atunci Zelenski.
Putin amenință
Ucraina ar putea începe negocierile de pace doar atunci când va rămâne fără resurse, şi va folosi orice potenţială încetare a ostilităţilor pentru a se reînarma cu ajutorul Occidentului, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin. Războiul a devastat zonele din estul şi sudul Ucrainei, a ucis sau rănit sute de mii de persoane şi a declanşat cea mai mare ruptură a legăturilor Rusiei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba în 1962. Vorbind la un forum economic în oraşul-port al Rusiei de la Pacific Vladivostok, Putin a spus că contraofensiva Ucrainei împotriva forţelor ruse până acum a eşuat şi armata ucraineană a suferit pierderi grele. „Am impresia că vor să muşte cât de mult pot şi apoi, când resursele lor vor fi aproape de zero, să obţină o încetare a ostilităţilor şi să înceapă negocieri pentru a-şi reface resursele şi restabili capacitatea de luptă”, a declarat Putin. Preşedintele a adăugat că mulţi potenţiali mediatori l-au întrebat dacă Rusia este pregătită să înceteze lupta, dar el a spus că Rusia nu se poate opri câtă vreme se confruntă cu o contraofensivă ucraineană. Ca să existe vreo şansă de discuţii, a notat Putin, Ucraina ar trebui mai întâi să anuleze interdicţia legală autoimpusă asupra discuţiilor de pace şi să explice ce vrea. Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea pe care a anexat-o în 2014 şi teritorii din estul şi sudul Ucrainei luate sub control în 2022. Putin a mai spus că decizia Occidentului de a furniza Ucrainei bombe cu dispersie şi muniţie cu uraniu sărăcit este o crimă, dar că, deşi astfel de livrări ar putea prelungi războiul, ele nu vor schimba rezultatul final al acestuia. El a criticat de asemenea decizia Occidentului de a furniza Ucrainei avioane F-16. Întrebat dacă Rusia trebuie să introducă o nouă mobilizare obligatorie, Putin a spus că 1.000 – 1.500 de ruşi semnează zilnic contracte voluntare pentru a se alătura armatei. În ultimele şase sau şapte luni, 270.000 de persoane au semnat contracte voluntare, a spus Putin – o cifră puţin mai mică decât cea de 280.000 anunţată de fostul preşedinte Dmitri Medvedev la începutul acestei luni.
Foto: Facebook/NATO Secretary General Jens Stoltenberg Vilnius Summit
Anexări ilegale
Kremlinul a insistat luni că negocierile cu Ucraina sunt posibile numai dacă Kievul recunoaşte realitatea care a fost creată pe teren, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022. „În orice caz, regimul de la Kiev va trebui să discute pe baza recunoaşterii realităţilor care au apărut după ce a refuzat să rezolve problemele prin mijloace paşnice în martie (2022)”, în urma negocierilor eşuate de la Istanbul între Rusia şi Ucraina, care au avut loc la o lună după începerea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că în acest moment nu există premise pentru revenirea la masa negocierilor. „La ora actuală, nu există premise pentru reluarea procesului de negocieri”, susţine Peskov. Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să negocieze. „Toată lumea vrea ca acest război să se termine, dar asta trebuie să se întâmple în condiţii echitabile şi durabile, care să reflecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”, a declarat Blinken într-un interviu acordat ABC News. La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un interviu acordat The Economist în weekend, că este pregătit emoţional pentru un război de lungă durată şi consideră că acum „nu este un moment favorabil” pentru eventuale negocieri cu Rusia, întrucât contraofensiva continuă, iar Moscova vede dificultăţile Ucrainei pe câmpul de luptă, potrivit Ukrainska Pravda.
Vise europene
Locul Ucrainei este în Uniunea Europeană, iar Kievul se poate baza pe noi şi pe viziunea noastră asupra extinderii UE ca o consecinţă geopolitică necesară a războiului lansat de Rusia, a declarat ministrul de externe german Annalena Baerbock, în timpul unei vizite la Kiev, relatează mass-media germană. ”Ucraina are deja statutul de candidat. Şi acum ne pregătim să luăm o decizie cu privire la deschiderea discuţiilor pentru aderarea la UE”, a spus Baerbock. Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi legislaţia privind media, rezultatele Ucrainei sunt deja impresionante, însă mai este un drum lung de parcurs în implementarea legislaţiei anti-oligarhi şi în combaterea corupţiei. Uniunea Europeană însăşi trebuie „să lucreze rapid pentru a ne asigura că suntem poziţionaţi adecvat pentru mai multe scaune la masă”, a explicat reprezentanta Berlinului. De asemenea, şefa diplomaţiei germane s-a referit la relatările despre cazurile de deportare a unor copii ucraineni în Rusia, afirmând că autorii infracţiunilor trebuie să răspundă în faţa justiţiei. Germania sprijină organizaţiile şi autorităţile ”care le oferă copiilor traumatizaţi un cămin în siguranţă şi securitate”, a spus ea. ”Primul pas către pace este ca Putin să îi lase pe aceşti copii să se întoarcă acasă”, a adăugat Baerbock. Chestiunea urmează să fie abordată şi în Adunarea Generală a ONU. Vizita Annalenei Baerbock în Ucraina este a patra de la începerea invaziei ruse în februarie 2022. Şefa diplomaţiei germane a ajuns la Kiev cu trenul din Polonia, întrucât spaţiul aerian ucrainean este încă închis. În mai anul trecut, Baerbock a devenit primul membru al executivului german care s-a deplasat în Ucraina după începerea războiului. Cu acest prilej, ea a vizitat oraşul Bucea, din apropiere de Kiev, locul unor atrocităţi terifiante ale trupelor ruse împotriva civililor. De asemenea, Annalena Baerbock s-a mai deplasat în Ucraina la jumătatea lui septembrie anul trecut şi în ianuarie acest an.
