Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă
Şefii diplomaţiei israeliene şi marocane au semnat mai multe acorduri, privind în special cooperarea politică, aviaţie şi cultură. Ceremonia a avut loc în cadrul primei vizite în Maroc a unui înalt oficial israelian, la şapte luni după normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări,
Aceste acorduri „vor aduce ţărilor noastre inovaţie şi oportunităţi în beneficiul copiilor noştri”, a declarat ministrul israelian de externe Yair Lapid, care a salutat „restabilirea păcii şi a prieteniei” determinată de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Maroc.
Normalizarea relațiilor
Regatul este a patra ţară arabă – după Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan – care a normalizat relaţiile cu Israelul în 2020 sub impulsul administraţiei Donald Trump în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii sale asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.
Două acorduri şi un memorandum de cooperare în domeniul aviaţiei, culturii şi sportului, precum şi cu privire la crearea mecanismelor de consultare politică au fost semnate în prima zi a acestei vizite descrise ca istorică de către şeful diplomaţiei israeliene.
Cele două ţări au semnat deja acorduri în domeniul apei, aviaţiei şi finanţelor cu ocazia primei vizite a unei delegaţii de oficiali israelieni care au sosit în decembrie 2020 cu un prim zbor direct între Rabat şi Tel Aviv.
Discursuri diferite
În cadrul întrevederii de miercuri, ministrul Yair Lapid şi omologul său marocan Nasser Bourita au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi, în special, despre conflictul israeliano-palestinian, ministrul marocan subliniind necesitatea „reluării negocierilor” pentru „a se ajunge la o soluţie pe baza a două state”.
Şeful diplomaţiei israeliene nu a menţionat problema palestiniană, preferând să sublinieze importanţa normalizării relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, ceea ce indică, potrivit acestuia, că „ceva este pe cale să se schimbe în regiune”.
După anunţul normalizării relaţiilor cu Israelul, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauză dreaptă palestiniană”.
Cauza palestiniană continuă să mobilizeze o parte din societatea marocană, în special unele mici partide de extremă stânga şi cercurile islamiste radicale, care continuă să se opună oricărei normalizări a relaţiilor cu statul evreu, calificată ca o trădare de către palestinieni.
Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă
Istorie comună
Marocul şi Israelul au întreţinut relaţii oficiale în perioada 1993 – 2000, până la izbucnirea celei de-a doua intifade din teritoriile palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
În declaraţia sa, Lapid a subliniat legăturile culturale profunde dintre regat şi israelienii de origine marocană.
Ministrul israelian de externe urmează să inaugureze joi o reprezentanţă diplomatică la Rabat şi să viziteze Beth-El, una din cele mai emblematice sinagogi din Casablanca.
Comunitatea evreiască din Maroc, care există din perioada Antichităţii, este cea mai mare din Africa de Nord (circa 3.000 de persoane) şi a reprezentat până la 10% din populaţie la sfârşitul anilor 1940. Mulţi din cei aproximativ 700.000 de israelieni de origine marocană au păstrat legături puternice cu ţara lor de origine.
Vizita şefului diplomaţiei israeliene survine la doar două săptămâni după lansarea liniilor aeriene comerciale directe între cele două ţări.
Înaintea pandemiei de COVID-19, între 50.000 şi 70.000 de turişti israelieni, majoritatea de origine marocană, vizitau regatul în fiecare an, dar trebuiau să tranziteze prin alte ţări.
Vizita ministrului Lapid în Maroc este „un progres important (…) care va crea noi oportunităţi de pace şi prosperitate” în regiune, a scris ambasada SUA în Maroc pe Twitter.
Cele două ţări au semnat deja un acord de cooperare în domeniul apărării cibernetice la Rabat, în luna iulie, privind cooperarea operaţională, cercetarea, dezvoltarea şi schimbul de informaţii. (K.P.)
SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
În asaltul clădirii parlamentului american ar putea fi implicate grupuri militante aflate sub influența serviciului de informații militare rusesc GRU, se arată în analizaIGTDS.
„Grupuri militante asociate cu serviciile de informații de militare rusești ar fi putut participa la operațiunea violentă de ocupare a clădirii Capitolului SUA în timpul protestelor organizate de organizațiile care îl susțin pe Donald Trump. Analiza pozelor și videoclipurilor din surse deschise conțin dovezi că membrii serviciilor de informații militare de la Moscova au intervenit în recentele violențe din Statele Unite”. GRU a mai fost acuzat de organizarea unor atacuri cibernetice împotriva agențiilor federale americane
Analiștii IGTDS consideră că tactică folosita în timpul asaltului Capitolului „seamănă cu metodele folosite de ruși în timpul protestelor vestelor galbene din Franța și cele ale susținătorilor independenței catalane”. Este vorba despre infiltrarea propriilor militanți în mulțimea protestatarilor cu scopul de a incita și escalada protestele, precum și de a oferi sprijin în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor guvernamentale. În plus, asaltul Capitoliului amintește de tactică folosită de forțele de operațiuni speciale rusești iî timpul preluarea clădirilor guvernamentale din Crimeea și Donbass din 2014.
Tactică extinsă
Analiștii IGTDS susțin că autoritățile de la Kremlin folosesc protestele și revoltele pentru de a implementa acțiuni camuflate de influență peste hotare. Acest lucru se realizează prin infiltrarea reprezentanților serviciilor speciale rusești în cadrul mișcării de protest și crearea unei „aripi militante”. Din strategie mai fac parte si participarea la acțiunile de stradă, recrutarea de membrii influenți ai mișcării și răspândirea teoriilor conspiraționiste.
În 2016, pozând în calitate de naționaliști muntenegreni, agenți GRU au participat la o tentativă de lovitură de stat în fosta republică iugoslavă.
În 2017 oficialii ruși au discutat cu susținătorii independențe catalane posibilitate de a trimite soldați în regiune, precum și de a sprijini financiar Catalonia, se mai arată în analiza.
GRU, acuzat că a participat la tentativă de lovitură de stat de la Podgorica pentru a împiedica aderarea la NATO a statului balcanic
Obiectiv Capitoliu
În timpul violențelor din SUA, agenții ruși ar fi putut juca un rol organizatoric, determinând protestării să acționeze mai agresiv. Acest lucru poate fi demonstrat, consideră analiștii, de unul dintre videoclipurile filmate în timpul asaltului în care strigătele în limba rusă se aud foarte clar „Mai îndrăzneț, mai îndrăzneț”. În plus, într-un alt videoclip, unul dintre participanții la asalt strigă în limba rusă: „Mai repede, mai repede”.
„În opinia noastră, invazia Capitolului a pus în pericol rețeaua de calculatoare a Congresului și ar putea duce la sustragerea de documente. În timpul asaltului biroului liderului Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, au fost furate scrisori și documente a Nancy Pelosi” mai menționează analiza IGTDS.
Analiștii mai atrag atenția asupra faptului că atacul asupra clădirii Capitolului a fost pe larg prezentat de mass-media asociată cu GRU, promovând agresiv narațiunea prăbușirii democrației americane.
Terorism de stat
„Participarea Rusiei la protestele din SUA și la asaltul Capitoliului este privită ca un act de terorism de stat, similar cu atacurile din 11 septembrie. Recunoașterea Rusiei ca țară care sponsorizează terorismului, impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva economiei rusești și restabilirea imaginii internaționale a Statelor Unite ca stat atacat din exterior pot deveni priorități pentru noua administrație de la Casa Albe”, – se mai arată în material.
Reamintim că la 6 ianuarie, Congresul SUA urma să aprobe rezultatele votului colegiului electoral, care a confirmat victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, ședința a trebuit să fie amânată pentru câteva ore din cauza protestelor susținătorilor lui Trump care au asaltat clădirea. Cinci oameni au fost uciși în ciocniri în apropierea Congresului. Poliția a reținut zeci de persoane. (Marianna Prysiazhniuk)
Președintele Donald Trump a anunțat că va fi asigurat un „transfer de mandat pașnic” către Joe Biden. Anunțul vine după ce Legislativul SUA a confirmat victoria candidatului democrat, relatează mass-media locală.
Trump a declarat că aceasta reprezintă „sfârșitul celui mai bun prim mandat din istoria prezidențială” a țării.
„Chiar dacă nu sunt total de acord cu rezultatul alegerilor, iar faptele mă susțin, totuși va exista o tranziție pașnică”, a spus Trump. Acceptarea înfrângerii de către președintele în exercițiu al SUA a liniștit piețele financiare mondiale.
Aliații europeni din cadrul NATO au salutat decizia președintelui Trump de acceptare a rezultatului alegerilor. Semnale similare au venit și din partea aliaților asiatici, precum Japonia.
SUA are un nou președinte
Morți și răniți la Capitoliu
„Am spus mereu că ne vom continua lupta pentru a ne asigura că vor fi numărate doar voturile legale. Deși acest lucru reprezintă sfârșitul celui mai bun prim mandat din istoria prezidențială, este doar începutul luptei noastre pentru a face din nou America măreață”, a adăugat Trump.
Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, au ocupat o parte din Capitoliu. În urma confruntării cu poliția au decedat cel puțin 4 persoane. Sute de persoane au fost arestate ori au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Vicepreşedintele republican Mike Pence a certificat votul celor 306 mari electori în favoarea democratului şi celor 232 în favoarea lui Trump. (N.G.)
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
