de Isac Mihai | ian. 10, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Romania, ultimul loc in UE la democratie
Democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, relevă ‘Indexul democraţiei’ pe 2018 realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), conform căruia România ocupă ultimul loc între ţările membre ale Uniunii Europene, relatează Euronews pe site-ul său, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
Rusia, cea mai puțin democrată
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia. Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe.
Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Îmbunătăţiri substanţiale
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative, consideră sursa citată. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018.
De asemenea, în Europa de Est, „îmbunătăţiri substanţiale” au fost înregistrate în Armenia, Estonia şi Macedonia. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 2, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Slovacia preia președinția OSCE
Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.
Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.
OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.
OSCE în Marea Azov
Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.
Monitorizarea Crimeei
„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.
Merkel refuză militar Ucraina
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Campania pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc la 31 martie, a început luni, pe fondul tensiunilor privind starea de urgenţă, în vigoare în 10 regiuni din această ţară până în urmă cu câteva zile din cauza incidentului naval din Marea Neagră cu Rusia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Candidaţii au termen până la 3 februarie pentru a se înscrie în cursa electorală şi până la 8 februarie pentru a-şi înregistra candidaturile la Comisia Electorală Centrală (CEC).
Timoșenko, favorită în sondaje
Potrivit ultimelor sondaje, fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, conduce în intenţiile de vot, cu un procent de 16-18%. Timoșenko conduce în preferințele electoratului din majoritatea regiunilor Ucrainei, mai ales în zona de vest și centrală a fostei republici sovietice.
Actualul şef al statului, Petro Poroşenko, a câştigat teren şi este creditat în acest moment cu 14% din intenţiile de vot, ocupând poziţia a doua în topul preferinţelor electoratului, în condiţiile în care la jumătatea lui noiembrie se situa abia pe poziţia a cincea.
Poroşenko, care a devenit preşedinte după câştigarea alegerilor convocate în mai 2014 după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, era până de curând criticat pentru felul defectuos în care gestiona economia ţării şi pentru corupţia generalizată, iar realegerea sa părea puţin probabilă.
Însă incidentul naval cu Rusia din Marea Neagră din 25 noiembrie şi impunerea stării de urgenţă l-au ajutat să câştige popularitate, el fiind de altfel criticat de detractorii săi, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, că a recurs la ”o provocare preelectorală”.
Turul 2 de scrutin
Analiștii politici consideră că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, la care tot Timoşenko pleacă din poziția de favorită, experții opinând că Poroşenko va continua să crească în sondaje pe măsură ce se apropie data alegerilor și a măsurilor militare luate în ultoma perioadă.
Candidatul clasat pe poziţia a treia în preferinţele electoratului este actorul şi comicul Vladimir Zelenski, cu 8-12% din intenţiile de vot. În pofida ratingului ridicat, acesta nu este susținut de o formațiune electorală importantă, care să îi ofere o capacitate organizatorică și de mobilizare a electoratului similară celei de care se bucură Timoșenko ori Poroșenko.
Între alţi candidaţi se numără fostul ministru al apărării Anatoli Griţenko, prorusul Iuri Boiko, fost ministru al energiei, şi populistul Oleg Liaşko.
Campania începe pe fondul acuzaţiilor formulate de Poroşenko şi de atotputernicul ministru de interne, Arsen Avakov, conform cărora Rusia intenţionează să se amestece în procesul electoral din Ucraina, notează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică
Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.
Monitorizarea Crimeei
„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov și din strâmtoarea Kerci.
Merkel refuză militar Ucraina
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Războiul declarațiilor
Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Kremlinul, pregătit pentru mutarea NATO
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită. Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Reamintim că, într-un interviu acordat recent ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.
Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Info Militar, Intelligence, Principal, Ucraina, Uncategorized @ro
Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul
Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.
Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.
Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.
Asistență militară NATO
Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.
La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.
Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică
Presiuni britanice
Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.
Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.
„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.
Noi baze navale
Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019.
”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”.
Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.
Acuzații ruse
Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.
“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.
Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.
Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.
Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici
Echo în Marea Neagră
O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.
Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..
Invazie rusă, evitată
Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.
Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.
“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.
Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.
În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.
Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))
