de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Alte regiuni, Principal, Știri
Angelina-Jolie-se-gândește-să-candideze-la-prezidențialele-americane-din-2020
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA se apropie cu pași repezi, iar candidații încep să intre pe rând în cursă. O surpriză ar putea fi o candidatură a actriței Angelia Jolie, care a declarat că nu exclude o astfel de variantă, relatează BBC, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Dacă mă întrebai acum 20 de ani, aş fi râs. Întotdeauna am spus că merg acolo unde este nevoie de mine. Nu ştiu dacă sunt potrivită pentru politică, dar, de asemenea, am glumit că nu ştiu dacă am vreun schelet în dulap. Aşa că sunt deschisă şi disponibilă. Pot îndura multe, ceea ce e bine. Voi face tot ceea ce voi crede că va aduce schimbare”, a declarat Angelina Jolie într-un interviu pentru BBC.
Angelina Jolie, în vârstă de 43 de ani, nu a spus, însă, când ar urma să facă pasul spre politică. Divorțată în septembrie 2016 de Brad Pitt, Angelina Jolie este cunoscută pentru implicarea în campanii privind refugiații, combaterea violenței sau protecția mediului.
Varianta Oprah Winfrey
În urmă cu câteva luni cunoscuta prezentatoare de talk-show Oprah Winfrey a confirmat că nu doreşte să candideze la preşedinţia SUA, chiar dacă simte că este ”responsabilă” de promovarea dreptăţii în lume.
După un discurs foarte inspirat susţinut la ceremonia de decernare a Globurilor de Aur, desfăşurată la începutul lunii ianuarie, care a alimentat speculaţiile privind posibila sa candidatură în 2020, cea pe care toată lumea o numeşte simplu ”Oprah” a declarat că s-a gândit la această posibilitate.
„O mulţime de oameni bogaţi m-au sunat, mi-au spus că ar putea să-mi conducă campania şi să strângă un miliard de dolari pentru mine”, a povestit într-un interviu acordat postului de televiziune CBS antreprenoarea în vârstă de 64 de ani, prima femeie de culoare din lume care a devenit miliardară. ”Cred că atunci când ai atât de mulţi oameni ale căror opinii le apreciezi şi care te susţin, merită să te gândeşti la asta”, a spus ea.
Preşedintele Donald Trump a declarat la 9 ianuarie că se îndoieşte că Oprah Winfrey va candida. „Îmi place Oprah. Nu cred că va candida”, a declarat Trump presei în timpul unei şedinţe de cabinet de la Casa Albă, relatează Agerpres, citată de KARADENIZ PRESS.
Semn divin
Oprah Winfrey, cunoscută susținătoare a fostei candidate democrate Hillary Clinton, a precizat că a luat decizia de a nu candida. „Dacă Dumnezeu voia să candidez, nu mi-ar spune? Şi nu am auzit asta”, a explicat ea mass-media.
”Cred că am o responsabilitate, ca persoană cu o voce influentă în această ţară, să o folosesc pentru a promova dreptatea, bunătatea şi bunăvoinţa în această lume. Dar n-am avut niciodată impresia că aceasta ar trebui să fie politică”, a precizat Oprah. ”Sunt impresionată de faptul că lumea crede că aş putea fi un lider al lumii libere, însă pur şi simplu nu este în spiritul meu. Nu este în ADN-ul meu”, a adăugat ea confirmând declaraţiile similare făcute în ianuarie 2020.
Un sondaj realizat de institutul Marist Poll publicat la câteva zile după discursul de la Globurile de Aur a indicat că deşi 64% dintre americani au o părere bună despre Oprah, doar 35% ar dori să o vadă în cursa pentru Casa Albă. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Criticile exprimate de preşedintele american Donald Trump faţă de proiectul gazoductului Nord Stream 2, promovat de grupul rus Gazprom, nu sunt un motiv pentru a stopa acest proiect iar orice încercare în acest sens ar fi dificilă în condiţiile în care lucrările de construcţie au început, a declarat comisarul european din Germania, Guenther Oettinger, transmite Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Trump a criticat autorităţile de la Berlin pentru că sprijină acest gazoduct în valoare de 11 miliarde de dolari destinat să asigure transportul de gaze naturale ruseşti spre Germania via Marea Baltică, iar în luna iulie a acestui an a acuzat chiar Germania că este „prizonierul Rusiei” din cauza dependenţei sale de resursele energetice ruseşti.
La rândul său, secretarul american al Energiei, Rick Perry, a declarat luna trecută că Washingtonul îşi rezervă dreptul de a impune sancţiuni companiilor care sunt implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2.
Refuz german
Germania refuză să se alăture altor state europene care se opun proiectului Nord Stream 2 şi susţin că acesta va creşte dependenţa energetică a UE de Rusia, apreciind că Nord Stream 2 este un proiect al unor companii private. În schimb, Washingtonul este îngrijorat de posibilitatea ca această conductă, amplasată prin Marea Baltică, să priveze Ucraina de o sursă importantă de venituri. Aproximativ 3% din PIB-ul Ucrainei este asigurat de sumele plătite de Rusia pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Europa.
Guenther Oettinger a cerut grupului rus Gazprom, care conduce consorţiul care este responsabil de proiectul Nord Stream 2, să ajungă la un „acord corect pentru utilizarea în continuare a actualei reţele de gazoducte din Ucraina”.
Investiție strategică
Gazprom va suporta jumătate din costurile de construcţie ale gazoductului Nord Stream 2, estimate la 9,5 miliarde euro (10,89 miliarde dolari). Cealaltă jumătate este suportată de partenerii europeni ai grupului rus Gazprom, respectiv firmele germane Uniper şi Wintershall, grupul anglo-olandez Shell, grupul francez Engie şi cel austriac OMV.
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Intelligence, Orientul Mijlociu, Uncategorized @ro
Liderul brazilian Bolsonaro, aliat strategic pentru premierul israelian Netanyahu
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat în urma unei întâlniri cu preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că mutarea ambasadei Braziliei de la Tel Aviv la Ierusalim este doar o chestiune de timp, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Bolsonaro mi-a spus că nu se pune problema dacă, ci când va muta ambasada la Ierusalim”, a declarat duminică Netanyahu, aflat într-o vizită oficială în Brazilia.
Tropical Trump
Liderul de dreapta Jair Bolsonaro îl găzduieşte pe Netanyahu şi pe liderii mai multor ţări pentru ceremonia oficială de preluare a funcţiei. Preşedintele brazilian a declarat că doreşte să urmeze modelul preşedintelui american Donald Trump şi să mute ambasada la Ierusalim. Decizia lui Bolsonaro reprezintă o schimbare de poziţie în politica externă a Braziliei, care a susţinut mereu soluţia celor două state în conflictul israelo-palestinian.
„Considerăm Brazilia foarte importantă, mai ales în contextul Americii Latine. Este o schimbare istorică”, a adăugat Netanyahu. În urma întâlnirii celor doi de vineri, Netanyahu a anunţat şi că preşedintele brazilian a acceptat invitaţia de a vizita Israelul, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în luna martie.
„Avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a transmis Jair Bolsonaro.
Parteneriat strategic
Netanyahu, primul premier israelian care efectuează o vizită în Brazilia, a zburat până la Rio de Janeiro pentru a se întâlni cu Bolsonaro, un aliat ideologic care îşi începe mandatul la 1 ianuarie 2019 după ce a câştigat alegerile în octombrie 2018.
„Israelul este pământul promis. Brazilia este pământul promisiunii”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul ar putea ajuta în domenii precum economia, securitatea, agricultura şi resursele de apă.
Mass-media din cele două țări a relatat, citând surse militare braziliene, că statul sud-american este interesat de lansarea unor proiecte comune în domeniul producție militare și a modernizării unor sisteme diverse de armament aflate în dotarea armatei braziliene, precum sistemul lansator multiplu de rachete ASTROS 2. Sursele citate au mai menționat că se așteaptă la o intensificare a coperării dintre serviciile de informații din cele două state în timpul mandatului președintelui Bolsonaro.
Netanyahu a mai menționat că l-a invitat pe Bolsonaro să viziteze Israelul, iar liderul brazilian i-a spus că intenţionează să facă acest lucru în martie 2019. „Vom începe o guvernare dificilă din ianuarie, dar Brazilia are potenţial. Aşa că, pentru a depăşi obstacole, avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a declarat Bolsonaro.
Israel obține o nouă victorie în războiul pentru Ierusalim
Amenințări arabe
Principalii consilieri ai președintelui Bolsonaro au declarat în mod repetat că el va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, dar după alegerile prezidențiale a fost presat să renunţe la ideea de puternicii săi susţinătorii din sectorul agricol, care se tem că decizia le afecta vânzările de carne halal în ţările musulmane, mai ales cele arabe.
Liga Arabă i-a transmis lui Bolsonaro că mutarea ambasadei la Ierusalim ar fi un pas înapoi pentru relaţiile cu ţările arabe, potrivit unei scrisori consultate de Reuters în decembrie.
O astfel de decizie a lui Bolsonaro ar fi o schimbare radicală în politica externă braziliană, aşa cum a fost şi pentru SUA atunci când preşedintele Donald Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în luna mai. Brazilia a sprijinit în mod tradiţional o soluţie cu două state la conflictul israeliano-palestinian, oficiali ai ONU recomandând diferitelor state să își mute ambasadele la Ierusalim după rezolvarea diplomatică a diferendului.
Discuții Bolsano-Bolton
Bolsonaro a discutat despre Israel în timpul unei întâlniri de la Rio, de luna trecută, cu John Bolton, consilierul pentru securitate al SUA, care a susținut poziția oficialului brazilian. „Salutăm comentariile preşedintelui ales Bolsonaro privind mutarea ambasadei Braziliei în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim în semn de susţinere a dreptului suveran al Israelului de a avea capitala sa de la Ierusalim recunoscută de naţiuni din întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare să primim mulţi alţi prieteni şi aliaţi la Ierusalim”, a spus oficialul anterior citat.
La rândul său, secretarul de stat american Mike Pompeo va avea o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Brazilia, unde tema mutării ambasadelor unor aliați ai SUA la Ierusalim va fi discutată, consideră experții politici israelieni, citați de mass-media.
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Război politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Vizita premierului Netanyahu, anulată
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 27, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Israel se confruntă cu un an electoral greu
Parlamentul israelian a votat miercuri în a doua şi a treia lectură în favoarea unui proiect de lege vizând dizolvarea acestei adunări şi organizarea de alegeri legislative anticipate pe 9 aprilie, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Adoptată cu 102 voturi pentru şi două contra, această lege a intrat în vigoare imediat, Knessetul fiind dizolvat până la noi alegeri, la patru ani de la ultimul scrutin, organizat în martie 2015.
Coaliţia premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a decis luni dizolvarea parlamentului, în contextul în care mai dispunea numai de un vot pentru asigurarea majorităţii (din totalul de 120) după demisia, luna trecută, a ministrului apărării, Avigdor Lieberman, lider al partidului de dreapta Yisrael Beytenu (Israel Casa Noastră).
Netanyahu, dat câștigător
Guvernul de la Ierusalim rămâne în funcţie, dar nu poate lua decizii care necesită aprobarea parlamentului, ca adoptarea de noi legi.
La putere de aproape 10 de ani, după un prim mandat în anii 1990, Benjamin Netanyahu, 69 de ani, a eşuat de curând în adoptarea unei legi asupra recrutării obligatorii a evreilor ultrareligioşi în armată, faţă de care se opun două partide religioase ale majorităţii.
Pe altă parte, prim-ministrul este ameninţat să fie pus sub acuzare pentru „corupţie” în trei dosare, ca urmarea recomandării poliţiei în acest sens.
Toate sondajele arată însă că Benjamin Netanyahu va continua să rămână la putere, depăşind astfel recordul de longevitate (apeoximativ 13 ani) al părintelui fondator al statului Israel, David Ben Gourion. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 27, 2018 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a indicat miercuri la Belgrad, în cadrul întâlnirii sale cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, că România va susţine politica de extindere a Uniunii Europene în timpul preşedinţiei sale, care va debuta la 1 ianuarie 2019, relatează agenţia Tanjug, citată de KARADENIZ PRESS.
În cursul convorbirilor privind relaţiile bilaterale, situaţia din regiune şi priorităţile preşedinţiei române a UE, preşedintele Vucic şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu relaţiile tradiţionale bune şi prieteneşti dintre cele două ţări, subliniind faptul că trebuie intensificată cooperarea în domeniul economiei, al infrastructurii şi al energiei.
Potrivit unui comunicat al biroului de presă al preşedinţiei sârbe, în primele 10 luni ale acestui an, volumul schimburilor comerciale dintre Serbia şi România a ajuns la 1,29 miliarde de euro, fiind cu 21,8 % mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Şeful statului sârb a exprimat mulţumiri României pentru că a votat împotriva aşa-numitei admiteri a Kosovo în Interpol şi pentru poziţia sa principială privind integritatea teritorială şi suveranitatea Serbiei. (M.B.)
