de Isac Mihai | ian. 16, 2019 | Balcani, Caucaz, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE
UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic
Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul European, relatează mass-media de la București. ”Sunt 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic, sunt cinci ani de la încheierea a trei acorduri de asociere – cu Republica Moldova, cu Ucraina şi cu Georgia, ţări care fac parte din Parteneriatul Estic. Trebuie să oferim o perspectivă viitoare pentru toate ţările”, a spus Meleşcanu.
Priorități de politică externă
Potrivit acestuia, Parteneriatul Estic şi problema Balcanilor de Vest fac parte din nişte priorităţi bine stabilite ale politicii externe a Uniunii Europene, domeniu în care Preşedinţia română a Consiliului UE lucrează strâns cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, existând dorinţa ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie mult mai bine coordonate pe temele de acţiune externe. ”Suntem foarte ambiţioşi, dar în acelaşi timp suntem şi realişti. Şi înţelegem foarte bine că rolul nostru este acela de a facilita consensul între statele membre ale Uniunii Europene, şi nu de a ne promova doar interesele noastre ca ţară. Din acest punct de vedere am făcut un efort deosebit ca toţi miniştrii să participe la activităţile anterioare ale Preşedinţiei austriece astfel încât să poată prelua din mers dosarele pe care le au de rezolvat”, a explicat ministrul român.
Parteneriatul, dimensiune specifică
Parteneriatul Estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate având obiectivul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a şase ţări partenere din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Tot în domeniul politicii externe a UE, şeful diplomaţiei române a menţionat şi colaborarea Uniunii Europene cu ONU pe probleme de pace, de dezvoltare şi de rezilienţă împotriva dezastrelor naturale, care va fi şi un ajutor pentru candidatura României din acest an pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.
Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a făcut parte din delegaţia guvernamentală prezentă la Strasbourg unde premierul Viorica Dăncilă a prezentat în sesiunea plenară a legislativului european priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.
Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic
Teme arzătoare
Reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi relaţiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA sunt „temele arzătoare” de care trebuie să se ocupe preşedinţia României a Consiliului UE în următoarele şase luni, care mai are ca prioritate, printre altele, şi valorificarea din punct de vedere comercial a Parteneriatului Estic, a declarat, la Bruxelles, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea. „Am prezentat în cadrul Comisiei INTA priorităţile pe care preşedinţia României le are în domeniul comerţului internaţional. Şi aici vorbim despre ‘Europa, actor global’ ca pilon principal în care ne înscriem şi noi ca priorităţi în domeniul comerţului exterior, vorbim despre modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului – este un subiect care devine extrem de important pentru că noi credem în comerţul bazat pe reguli şi nevoia de a avea un organ de apel care să fie valid şi care să poată aduce plus valoare în comerţul internaţional”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români după prezentarea priorităţilor sectoriale ale preşedinţiei României a Consiliului UE în Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European.
Comerțul, măsură a valorizării Parteneriatului
El a adăugat că o altă prioritate importantă este Curtea multilaterală de investiţii, precizând că România susţine „ideea şi nevoia de a avea judecători care să fie extrem de competenţi în acest domeniu”.
De asemenea, în contextul în care în acest an se împlinesc zece ani de Parteneriat Estic, ministrul a spus că trebuie stimulată „partea de comerţ în raport cu ţările care au deja încheiate acordurile cuprinzătoare de comerţ, cum sunt Republica Moldova, Ucraina sau Georgia”. „Comerţul poate să fie o măsură a valorizării acestui Parteneriat Estic şi atunci se află pe agenda noastră ca prioritate”, a subliniat ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.
Teme arzătoare
O altă temă foarte importantă de discuţie se anunţă a fi şi relaţia dintre Europa şi Marea Britanie, „un alt element unde astăzi nu avem toate răspunsurile”.
„Întrebările ridicate de către colegii noştri au fost referitoare la acordurile care sunt în curs de perfectare, cum este cel cu Singapore, care va fi votat în PE, cum este cel cu Vietnam, care este pe agenda noastră de priorităţi şi ne dorim ca aceste acorduri să fie încheiate în cursul preşedinţiei României astfel încât să-şi urmeze parcursul procedural şi să fie ratificate şi de PE în cât mai scurt timp”, a mai afirmat Oprea.
„Este un subiect pe care comisia de specialitate din Parlamentul European şi-l doreşte şi au fost întrebări foarte precise referitoare la timp, la paşii de parcurs, şi cum vedem posibil acest lucru, ţinând cont şi de contextul în care ne aflăm astăzi, şi acela este dat o dată de Brexit, şi apoi de alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unei foarte bune coordonări cu comisia de specialitate a PE.
Negocieri dificile
În ceea ce priveşte dosarele dificile din domeniul comercial pe care le va avea de gestionat România, ministrul a desemnat relaţia comercială UE-SUA şi reforma OMC.
„Relaţia dintre Uniunea Europeană şi SUA este unul dintre acele dosare despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. Ştiţi că acum se discută două mandate şi în calitate de preşedinte al Consiliului astăzi (miercuri – n.r.) sunt în procesul în care sunt în discuţii cu toţi colegii mei miniştri ai comerţului din statele membre astfel încât să pot avea acel consens de care avem nevoie pentru a putea da mandat de negociere într-un timp cât mai scurt. Pe agenda noastră, la reuniunea informală care va avea loc în 21-22 februarie, la Bucureşti, este unul dintre subiectele importante”, a subliniat Oprea.
El a precizat că s-a întâlnit cu comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, pentru a discuta despre acest subiect. „L-am invitat la Bucureşti pe directorul general al OMC, Roberto Azevedo. De asemenea, preşedintele Comisiei INTA, dl (Bernd) Lange, este invitat să ia parte la cina informală pe care o vom avea la Bucureşti, pentru că eu cred că implicarea tuturor actorilor, a PE, a Comisiei, a Consiliului, este singura modalitate de a putea progresa foarte rapid în temele arzătoare pe care le avem astăzi şi care sunt reforma OMC şi relaţiile, negocierile dintre SUA şi UE”, a mai spus Radu Ştefan Oprea. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 14, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan
Preşedintele armean Armen Sarkissian l-a desemnat pe reformatorul Nikol Pashinyan în funcţia de prim-ministru, cu ocazia primei sesiuni a parlamentului rezultat din alegerile legislative anticipate convocate de liderul mişcării din mai pentru a-şi consolida puterea, relatează mass-media de la Erevan, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În faţa Parlamentului nou-ales din această fostă republică din Caucaz, preşedintele armean Armen Sarkissian a salutat „gradul înalt de legitimitate” al noii majorităţi conduse de Nikol Pashinyan, un fost jurnalist în vârstă de 43 de ani.
Luptă politică
La mijlocul lunii decembrie 2018, coaliţia condusă de partidul ‘Contract civil’ al lui Pashinyan a obţinut o mare victorie, adunând 70,43% din voturi. Conform Constituţiei armene, el dispune acum de 15 zile pentru a forma un guvern.
Pashinyan devenise deja prim-ministru în mai 2018 după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive împotriva guvernului. Însă el nu controla şi Parlamentul, care era dominat de Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan, motiv pentru care, blocat în reformele sale, el a convocat alegeri anticipate.
El a lansat de la venirea la putere o campanie puternică împotriva corupţiei – din armată sau vamă şi până la şcoli – şi a promis o ‘revoluţie economică’, într-o ţară unde circa 30% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, conform statisticilor oficiale.
Întărirea alianţei cu Rusia
Pe partea politică, liderul ‘revoluţiei de catifea’ armene promite atât „întărirea alianţei strategice cu Rusia”, cât şi „consolidarea cooperării cu SUA şi Uniunea Europeană”, echilibrând o diplomaţie dominată de relaţiile bune cu Moscova.
La alegerile anticipate, Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan nu a obţinut decât 4,7% din sufragii, nereuşind să depăşească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a salutat scrutinul, spunând că a fost organizat ‘prin respectarea libertăţilor fundamentale’ şi că s-a bucurat ‘de o mare încredere din partea publicului’.
Democrație îmbunătățită
În Armenia, Estonia și Macedonia există „îmbunătăţiri substanţiale” în domeniul democrației, se arată în ‘Indexul democraţiei’ pe 2018, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, iar ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia.
Rusia, cel mai puțin democrată
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe. Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 11, 2019 | România, Știri
Papa-Francisc-vine-in-Romania
Liderul Bisericii Catolice, Papa Francisc, va efectua o călătorie apostolică în România la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, a anunţat serviciul de presă al Statului Vatican, citat de Vatican News, preluat de KARADENIZ PRESS. Vizita a fost anunţată şi de Administraţia Prezidenţială de la București. „Primind invitaţia preşedintelui României, a autorităţilor statului şi a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în ţară noastră în perioada 31 mai-2 iunie 2019”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de KARADENIZ PRESS.
Pelerinaj strategic
Potrivit sursei citate, cu această ocazie, Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc. Programul detaliat al vizitei Papei în România va fi publicat la o dată ulterioară.
Agenţia EFE scrie că Vaticanul a comunicat şi tema acestei călătorii – „Să mergem împreună” – fiind aceeaşi pe care Ioan Paul al II-lea a ales-o în timpul vizitei sale în 1999. Francisc va călători în România pentru a „invita la unitate şi pentru a confirma credinţa”, conform notei de prezentare a temei călătoriei, citată de agenţia spaniolă de presă.
Anunţul acestui voiaj papal vine la o lună după cel privind o altă călătorie în regiune a Suveranului Pontif, între 5 şi 7 mai, în Bulgaria şi Macedonia, alte două ţări majoritar ortodoxe, la fel ca România, scrie mass-media regională.
Papa Francisc, în vârstă de 82 de ani, are o agendă extrem de încărcată pentru lunile următoare. El este aşteptat în Panama între 22 şi 27 ianuarie pentru Ziua Mondială a Tineretului, apoi în Emiratele Arabe Unite între 3 şi 5 februarie. Papa se va deplasa în Maroc la sfârşitul lunii martie (30 şi 31 martie), apoi la începutul lunii mai în Bulgaria şi Macedonia.
Pentru restul anului 2019, Francisc şi-a anunţat în septembrie intenţia de a călători în Japonia, iar o călătorie în Madagascar și Mozambic este, de asemenea, în pregătire. Alegerea acestor ţări consolidează imaginea Papei de susţinător al dialogului cu alte confesiuni creştine şi alte religii, consideră experții.
Întrevedere Papa Francisc-Patriarhul Daniel
Papa Francisc va avea o întrevedere cu patriarhul Daniel, cu ocazia vizitei pe care Suveranul Pontif o va efectua în România între 31 mai şi 2 iunie, a declarat pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc. Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, preşedintele României şi prim-ministrul României”, a precizat Vasile Bănescu.
„Să mergem împreună!”
Logo-ul vizitei pe care Suveranului Pontif o va efectua în România, care cuprinde motto-ul „‘Să mergem împreună!’ Papa Francisc în România 31 mai – 2 iunie 2019”, invită la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, se explică pe site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore.
„Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea ‘grădina Maicii Domnului’, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică mottoul ‘Să mergem împreună!'”, se arată în postarea de pe e-communio.ro.
Potrivit materialului citat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun: „Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică”.
Culorile utilizate în logo fac trimitere la cele ale drapelului naţional, respectiv albastru, galben şi roşu.
Turneu balcanic
Papa Francisc va face o vizită oficială în Bulgaria şi în Macedonia în 5 și 7 mai anul viitor, au anunţat anterior reprezentanții Vaticanului, citați de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Acceptând invitaţia înaltelor autorităţi şi ale Bisericii Catolice, sanctitatea sa papa Francisc va efectua o vizită în Bulgaria între 5 şi 7 mai (…) şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la 7 mai”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke.
Vizita în Bulgaria și Macedonia, două ţări majoritar ortodoxe, este a patra călătorie apostolică internațională anunțată oficial pentru prima parte a anului viitor. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 10, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Romania, ultimul loc in UE la democratie
Democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, relevă ‘Indexul democraţiei’ pe 2018 realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), conform căruia România ocupă ultimul loc între ţările membre ale Uniunii Europene, relatează Euronews pe site-ul său, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
Rusia, cea mai puțin democrată
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia. Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe.
Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Îmbunătăţiri substanţiale
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative, consideră sursa citată. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018.
De asemenea, în Europa de Est, „îmbunătăţiri substanţiale” au fost înregistrate în Armenia, Estonia şi Macedonia. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 2, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Slovacia preia președinția OSCE
Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.
Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.
OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.
OSCE în Marea Azov
Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.
Monitorizarea Crimeei
„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.
Merkel refuză militar Ucraina
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)
