Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

, , , , ,
 
Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un “viitor securizat”.

Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.

OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.

OSCE în Marea Azov

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *