de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
de Isac Mihai | oct. 25, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Sistemul strategic de la Deveselu, o problema spinoasa in relatiile Rusia-NATO
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a salutat, in timpul unei recente convorbiri telefonice cu presedintele roman Traian Basescu, începerea lucrărilor la situl pentru amplasarea sistemului antirachetă de la Baza din Deveselu, o componentă a securității și a structurii de apărare a NATO, relateaza serviciul de presa al Administratiei Prezidentiale de la Bucuresti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, vicepreşedintele SUA și-a exprimat recunoștința față de președintele României pentru modul în care țara noastră se implică în proiectele politice și militare care privesc securitatea internațională, precum și pentru participarea trupelor românești în misiunile militare din Afganistan.
Reamintim ca preşedintele roman Traian Băsescu a participat la Reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, convorbirea dintre cei doi oficiali avand loc la scurt timp după ce premierul roman Victor Ponta a fost primit la Casa Albă de către Joe Biden.
Start pentru Deveselu
La randul sau, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, joi, la Sibiu, că lucrările la baza de la Deveselu (Olt) vor începe de luni, statul român având misiunea de a realiza lucrări de amenajare, iar americanii de dotare a bazei, care trebuie să fie operaţională din 2015. „Vă anunţ în premieră că, luni, la Deveselu, împreună cu partea americană, cu partenerii din Statele Unite, de la Pentagon, de la Ministerul Apărării, vom inaugura la Deveselu lucrările la acea locaţie, la ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi ca scut anti-rachetă, dar, de fapt, este vorba despre interceptări de rachete balistice, lucrare care trebuie să se realizeze în perioada următoare. Acest scut anti-rachetă trebuie să fie funcţional în 2015. Este prima facilitate de acest gen care se realizează în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene. Chiar domnul Hagel (Chuck Hagel, secretarul american al Apărării – n.r. ) aprecia că, deşi nu s-a ajuns la o înţelegere cu partenerul rus, vor începe lucrările”, a declarat Mircea Duşă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, citat de mass-media regionala.
Parteneriat romano-american
Conform sursei citate, o parte dintre lucrări trebuie realizate de statul român, iar o altă parte, respectiv cele care ţin de dotarea bazei, revin în sarcina partenerului american. „În acest parteneriat o parte de lucrări se realizează de către partea română, prin MApN, iar cele privind interceptările, de către partea americană. Noi am început încă din vară lucrările de amenajare la Deveselu şi le-am şi finalizat, mai sunt câteva lucrări cu termen anul viitor. Toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare a bazei se fac şi sunt în grafic”, a mai precizat Mircea Duşa.
Potrivit acestuia, statul român a alocat 8 milioane de lei în 2013 pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând a aloca bani şi în 2014 şi 2015 pentru această facilitate militară, chiar dacă suma pentru următorii doi ani nu a fost încă stabilită. Dusa a mai declarat ca, în 2014 statul român trebuie să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români.
„Prin Ministerul Dezvoltării sunt bani alocaţi administraţiei din Deveselu pentru amenajarea drumului de acces din drumul naţional către această locaţie, realizarea staţiei de epurare, a canalizării şi a aducţiunii de apă. Sigur că de aceste facilităţi va beneficia şi comunitatea de la Deveselu, dar vor deservi şi facilitatea militară de la Deveselu. Acum elaborăm bugetul şi vom vedea (câţi bani se vor aloca în 2014 – n.r), dar vom asigura banii astfel încât facilitatea de la Deveselu să fie operaţională şi lucrările pe care le mai are partea română de realizat să se realizeze conform graficului”, a mai spus Mircea Duşa.
NATO și Rusia, eşec în discuțiile privind apărarea antirachetă
Țările membre NATO și Rusia nu au reușit să-și rezolve profundele divergențe în legătură cu dosarul sensibil al apărării antirachetă, în cursul recentei lor de la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu am reușit să găsim împreună o soluție la acest dosar, iar îngrijorările ruse rămân, însă vom continua să discutăm”, a declarat ministrul rus al apărării rus, Serghei Șoigu, la sfârșitul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din 2011.
Cele două părți trebuie „să continue să discute sincer și direct pentru a depăși divergențele”, a afirmat la rândul său secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în ceea ce privește apărarea antirachetă”, a afirmat oficialul.
Ingrijorare rusa
Acest program, bazat pe tehnologie americană, este de mai mulți ani principalul motiv de discordie între NATO și Rusia. NATO afirmă despre acest program că are drept scop protejarea membrilor europeni ai Alianței în fața unei eventuale amenințări balistice iraniene, însă Rusia îl consideră o amenințare pentru securitatea sa.
„Înainte de a analiza proiecte comune, am dori să obținem garanții juridice că acest program nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a reiterat Serghei Șoigu. În pofida neînțelegerilor privind acest dosar, NATO și Rusia „colaborează acum mai mult decât oricând înainte”, a dat asigurări Rasmussen. „Lupta împotriva terorismului se află în centrul acestei cooperări”, a afirmat el, referindu-se la exercițiile comune desfășurate în ultimele luni.
NATO: Construcția AEGIS începe până la sfârșitul lunii
Construcția în România a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, în conformitate cu proiectul scutului antirachetă în Europa, va începe până la sfârșitul lunii octombrie, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Bruxelles, după reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, relateaza mass-media rusa. Într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși înainte de începerea reuniunii, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a afirmat, de asemenea, că scutul antirachetă din Europa va proteja până în 2018 întreaga populație a țărilor membre ale NATO.
„Considerăm amenințarea unui atac cu rachetă ca fiind reală, de aceea avem nevoie de un sistem corespunzător de apărare. Până în anul 2018, acest sistem de apărare antirachetă va proteja întreaga populație a Europei și a țărilor membre ale NATO”, a afirmat Rasmussen, într-o declarație de presă făcută pentru ziariștii ruși, înaintea reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale blocului nord-atlantic și a Consiliului Rusia-NATO, relatează RIA Novosti.
Oferta occidentala
Anders Fogh Rasmussen a mai insistat că scutul antirachetă are un caracter strict defensiv și a propus Rusiei, țară care consideră că acest sistem este îndreptat împotriva sa, să participe la acest proiect. „Nu pretindem că Rusia ne crede pur și simplu pe cuvânt. În acest context, propunem să fie puse la punct două centre de apărare antiaeriană — unul rus și unul al NATO—, care să poată face schimb de informații, să pregătească exerciții comune, să analizeze amenințările externe”, a subliniat secretarul general al NATO.
În opinia sa, cea mai bună modalitate de a convinge Rusia de obiectivele reale ale scutului antirachetă european este de a face ca această țară să participe la proiect. „Noi suntem deschiși pentru continuarea dialogului și pentru a răspunde la toate întrebările pe care Rusia ar putea să ni le pună”, a adăugat Rasmussen, potrivit aceleiași surse.
Turcia continua razboiul declaratiilor cu NATO
NATO a cerut Turciei sa nu uite de apartenenta ei la Alianta Nord-Atlantica in cadrul achizitiei unui sistem anti-racheta de productie chineza. La randul sau, premierul turc a subliniat ca „nimeni nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale tarii sale. Recep Tayyip Erdogan, a revenit miercuri asupra subiectului, confirmand ca Ankara a ales o companie chineza din domeniul apararii care sa echipeze Turcia cu rachete cu raza medie de actiune. O decizie care a derajat atat Statele Unite, cat si NATO.
Poate pentru a calma spiritele si a preveni o deteriorare nedorita a relatiilor cu Occidentul, Erdogan a afirmat ca decizia finala va fi anunta in zilele urmatoare. „Dar deocamdata, China a oferit cele mai bune conditii”, a adaugat seful guvernului de la Ankara, amintind ca societatea China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC), aflata sub embargo si care este pasibila de sanctiuni pentru ca a livrat armament Iranului si Siriei, s-a angajat la o productie comuna cu Turcia. O conditie sine qua non pentru tara sa.
NATO suparat
In acest context, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat speranta ca Turcia va respecta punctul de vedere al Aliantei in cazul semnarii unui acord cu China privind achizitia de rachete. „Din punctul de vedere al NATO, esential este ca sistemele pe care un stat membru doreste sa le cumpere sa poata functiona in concordanta cu sistemele similare prezente in alte tari ale Aliantei”, a explicat Rasmussen la o conferinta de presa.
„Tarile membre au intotdeauna in inventarul lor material si arme rusesti”, a venit replica premierului Erdogan. Nimeni, a continuat el, „nu are dreptul sa intervina in deciziile independente” ale Turciei. „Pozitia noastra este foarte clara. Alegerea pe care o tara o face in privinta echipamentului militar pe care vrea sa-l cumpere releva suveranitatea ei nationala”, a raspuns secretarul general al NATO.
Reamintim ca Turcia este membru NATO si un aliat regional cheie al Statelor Unite, desfasurand la frontiera sa cu Siria sisteme de racheta americane Patriot pentru a descuraja orice eventual atac provenit din aceasta tara. Luna trecuta, Ankara a anuntat deschiderea de negocieri cu societatea CPMIEC, care produce rachete Hongqui (sau HQ-9 SAM).
Expert rus: Sistemul antirachetă de la Deveselu, un mare pericol pentru Rusia
Directorul Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, a declarat pentru postul de radio Vocea Rusiei că încă o bază NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina. „România este o alegere logică pentru Statele Unite din punct de vedere logistic” a spus expertul. Acesta este motivul pentru care de mai mulţi ani acolo există două baze NATO, iar acum va fi şi a treia, la Constanţa. „Acolo este un aeroport destul de serios, de aceea alegerea americanilor este logică“, a subliniat Gusev. Cu toate acestea, retragerea SUA din Kîrgîzstan ridică multe întrebări. Baza „Manas“ a fost de importanţă strategică pentru Washington. Potrivit lui Gusev, armata americană ar putea cu uşurinţă să mai rămînă cîţiva ani în Kîrgîzstan. „60 milioane de dolari plătite anual, pentru SUA nu erau o sumă mare, a explicat expertul. „Sunt convins că aceasta este o acţiune politică bine gândită a armatei SUA. Sistemul de apărare antirachetă al SUA va fi implementat în România în 2015, pe locul fostei baze sovietice din Deveselu. Acesta este un mare pericol pentru Rusia, pentru Flota Mării Negre. Între ea şi baza noastră de la Sevastopol sunt doar 1500 km”. Preocuparea este că în regiune apar prea multe baze militare, dar este prematur să vorbim despre un conflict. „Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“,a spus Gusev.
de Isac Mihai | oct. 25, 2013 | Caucaz, Marea Neagra, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Protestatarii turci si-au infiintat partid politic pentru a continua lupta cu premierul Erdogan
Un grup de muzicieni și artiști turci a creat un partid politic, Partidul Gezi, după numele micului parc din Istanbul a cărui preconizată distrugere a declanșat în iunie un val de proteste antiguvernamentale fără precedent în Turcia, relatează mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Vrem să trăim toți într-o țară democratică. Pentru a ne face cunoscute revendicările, am ieșit în stradă și am pierdut vieți (…) Este timpul acum de a intra în parlament”, proclamă liderii noii mișcări, într-un comunicat publicat pe pagina lor de Facebook.
Constituție ”mai democratică”
Președinția Partidului Gezi, care a fost oficial înregistrat pe 1 octombrie pe lângă Ministerul turc de Interne, a fost încredințată unui talentat chitarist și compozitor în vârstă de 37 de ani, Cem Koksal. Mișcarea are intenția de a prezenta candidați la alegerile legislative din 2015, cu ambiția de a revizui Constituția turcă pentru a o face ”mai democratică”.
Mass-media locala reaminteste că, în iunie 2013, peste 2,5 milioane de turci au manifestat în întreaga țară pentru a cere demisia guvernului islamo-conservator aflat la putere din 2002. Mișcarea de contestare a pornit de la reprimarea violentă, de către poliția turcă, a mobilizării unui mic grup de ecologiști care s-a opus distrugerii Parcului Gezi în cadrul unui contestat proiect de amenajare a Pieței Taksim din Istanbul.
Manifestațiile s-au soldat cu moartea a șase persoane și rănirea altor peste 8.000, potrivit Uniunii Medicilor din Turcia. Amnesty International a denunțat ”încălcările la scară mare” a drepturilor omului în cursul acestor evenimente.
de Marcu Viadi | oct. 24, 2013 | Balcani, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria a inceput constructia unui zid pe frontiera sa cu Turcia pentru a preveni intrarea pe teritoriul sau a emigrantilot via Turcia, relateaza portalul Novinite, preluat de Karadeniz Press. Armata bulgara a inceput constructia acestui zid ca masura menita sa restrictioneze numarul refugiatilor care intra pe teritoriul Bulgariei din Turcia, a informat Ministerul Apararii de la Sofia. Constructia zidului a fost ordonata joi de catre ministrul bulgar al Apararii, Angel Naidenov. Anterior, el a anuntat planuri pentru ca armata sa urgente reabilitarea drumurilor si a zonelor invecinate unde urmeaza a fi instalata aparatura speciala de monitorizare. Constructia a fost demarata in concordanta cu o decizie a Guvernului de la Sofia luata in urma unei intalniri extraordinare tinuta marti. Potrivit deciziei, statul bulgar va trebui sa intreprinda masuri serioase in directia securizarii granitei de sud cu Turcia. Nu mai putin de 8.000 de oameni au fugit din calea razboiului din Siria si au intrat pe teritoriul bulgar dinspre Turcia in cautarea unui adapost. In prezent, cele mai afectate tari de acest val de refugiati sunt Turcia, Grecia, Cipru si Malta.
de Marcu Viadi | oct. 16, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Pe fondul asteptatii raportului anual al UE privind progresele democratice si respectarea drepturilor fundamentale este asteptat cu incordare in Turcia, autoritatile de la Ankara devin tot mai dezinteresate de apropierea de Bruxelles. Potrivit ministului pentru Integrare Europeana, Egemen Bagis, Turcia nu va deveni probabil niciodata membra a UE. „Privit pe termen lung, sunt de parere ca Turcia va avea o situatie comparabila cu cea a Norvegiei. Vom indeplini standardele europene, vom actiona in stransa cooperare cu UE, dar nu vom fi niciodata membru cu drepturi depline”, a declarat Bagis pentru ziarul turcesc Hürriyet, citat de Deutsche Welle. Turcia este incepand din 2005 candidat oficial la integrarea in UE. Cu toate acestea, interesul pentru Europa se estompeaza in societatea turceasca. Potrivit unui sondaj recent, mai putin de 50 la suta din turci sunt pentru aderarea la UE. in 2004, trei din patru turci se declarasera pentru. Totodata, o treime din cei chestionati s-au declarat acum strict impotriva integrarii. Cu noua ani in urma, impotriva erau doar noua la suta.
Protestele din Piata Taksim, un punct de cotitura
in 2013 s-a produs o racire considerabila a relatiilor dintre Turcia si UE. Mai ales interventia brutala a politiei impotriva protestatarilor din Istanbul, nemultumiti de proiectata transformare a Parcului Gazi, a produs iritare la Bruxelles. Comisia Europeana intentiona sa deschida deja din iulie negocierile legate de capitolul 22 privind „politicile regionale si coordonarea instrumentelor de structura politica”, dar Olanda si Germania s-au opus tocmai din cauza felului in care guvernul turc a reactionat la demonstratii. in plus, controversat ramane felul in care Ankara interpreteaza conceptul de libertate a presei. Presedintele delegatiei UE pentru Turcia, Maurice Ripert, vorbeste de existenta unor neajunsuri la acest capitol. De aceea, el se asteapta ca raportul Comisiei, ce va fi publicat pe 16.10, sa se refere si la tentativele politicienilor de a intimida presa, precum si la atotprezenta autocenzura. Diplomatul francez vorbeste de asemenea despre o „situatie mediocra” in privinta respectarii drepturilor omului. Totusi, Turcia nu este doar criticata la Bruxelles. Saptamana trecuta UE s-a aratat satisfacuta de noul „pachet democratic” adoptat de Ankara si a elogiat reformele premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Pachetul, calificat drept progres de comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, confera intre altele mai multe drepturi minoritatilor.
Si Turcia are nevoie de UE
Totusi, din punct de vedere economic, Turcia are nevoie de UE. Potrivit economistului Mustafa Sönmez, este important pentru o tara sa fie membra a UE sau candidata oficiala la aderare, cand este vorba de investitii straine. Numai eforturile Ankarei de integrare in structurile europene atrag investitori straini in Turcia, a declarat el pentru DW. Senem Aydin, politolog, crede ca UE este un motor de democratizare a Turciei. „Mai ales in ultimii cinci ani, s-a putut constata ca democratia ar fi avut de suferit in Turcia fara influenta exercitata de UE”, a afirmat ea pentru DW. Totusi, experta nu crede ca noul „pachet democratic” al lui Erdogan va produce o ameliorare a relatiilor cu UE. Mult mai importanta este in acest sens solutionarea problemei Ciprului. Or, in absenta unei solutionari, Aydin nu crede ca negocierile de aderare vor progresa.
