de Isac Mihai | iun. 21, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje
Summitul NATO, programat pentru 11 şi 12 iulie la Bruxelles ar putea oferi ocazia „începerii negocierilor de primire a Macedoniei de Nord în alianţa nord-atlantică, graţie acordului la care a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire” a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.
Raport alarmant
In recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.
Dughin, așteptat la Skopje
La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev, aliați politici
Portret de oligarh
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.
Macedonia, a făcut un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.
Stare de semi-inerție
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat miercuri, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit cunoscutei politicianei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Integrarea-europeană-a-Ucrainei-armă-electorală-la-prezidențialele-din-2019
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iun. 13, 2018 | Editorial, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Mitingul PSD a divizat Romania
La aproximativ 28 de ani de la Mineriada soldată cu cel puțin 4 morți, 1.388 de răniți și 1.250 de arestați, vinovații sunt tot liberi. Între timp, rândașii, tractoriștii și atârnătorii de pe lângă aparatul activ al PCR au ajuns la putere și au încercat, asemenea stăpânilor lor, să organizeze o „Teleormaniadă”. Un eșec total, dar pericolul intenției nu poate fi ignorat, cu atât mai mult cu cât efectele asupra siguranței naționale sunt dezastruoase.
Nu are rost să trecem în revistă „calitățile” celor aduși cu japca în Piața Victoriei, acțiune care a avut drept rezultat doar eșecul evident și o maimuțăreală a protestatarilor sinceri anti-PSD. Într-un acces de frică viscerală, Guzganul de Belina, secondat de șobolănimea roșie, s-a făcut de hândel în fața disperaților aduși la București.
Liviu Dragnea, contestat de o mare parte a populatiei
Și mai grav, acest „Licurici al Teleormanului” a reușit să ducă în derizoriu poziția României în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO. Nu nepărat prin discursul său plin de platitudini și minciuni, citit cu greutate, mai ales din cauza unei evidente intoxicații alcoolice. Ci, mai ales, din cauza reacțiilor ulterioare, la televiziunile aservite, unde, ce să vezi, a demonstrat vorba strămoșilor noștri romani: „Post coitum, omne animal triste est”!
Liviu Dragnea: „Am vrut să arătăm și partenerilor noștri străini, pentru că după Revoluție, NATO, UE au spus că ne învață democrația. Ar trebui să-și asume cu toții această responsabilitate, pentru că parțial au finanțat și susținut public acest stat paralel. La ei acasă nu sunt protocoale secrete, nu se fac arestări pentru spectacol. S-a tot spus, am vorbit și cu oficiali și îmi spuneau: Românii protestează. Acuma au venit câteva sute de mii de români care au protestat. Noi am început această acțiune de protest, dintr-un șir de proteste. Am tot sperat că nu este nevoie să ducem lupta și pe partea economică, de a corecta, odată dusă lupta în stradă nu mai poate fi luată de acolo. Eu știu mai bine ca oricine ce forță are PSD. Au prins gustul””
Personajul sinistru de Teleorman a reuși „performanța” de a distruge zeci de ani de diplomație românească și periclitează, fără să clipească, doar pentru a-și salva blana, poziția României în sistemul de apărare comun euro-atlantic. Iar, pentru asta, își aruncă în luptă tot aparatul de propagandă intoxicantă, de sorginte moscovită!
Marius-Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | iun. 7, 2018 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha, promițând intensificarea colaborării.
Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia și Japonia.
Conflict regional
Menționăm că acum un an, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul şi Egiptul au rupt brusc toate legăturile cu Qatarul, acuzându-l de „finanţarea terorismului“ şi reproşându-i apropierea de regimul de la Teheran, marele rival al Riadului, liderul monarhiilor petroliere arabe din Golf.
Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.
Bomba Gazprom-OMV
Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.
Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE
Nord Stream-2, sprijinit de Austria
Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.
Ofertă de pace
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Vizită strategică
Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.
Falanga austriacă
Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Nerăbdare italiană
Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.
Reduta poloneză
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Gazprom joacă tare în UE
Opoziție americană
SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)
