de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat joi speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută de Stoltenberg la sosirea la summitul Uniunii Europene ce are pe agendă şi apărarea europeană. La summit-ul UE27, liderii europeni se reunesc la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, primul mare summit comunitar în acest format.
Declarații cu repetiție
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.
NATO vrea să se extindă în Balcani
Opoziție internă
La rândul cău, preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat marţi să semneze acordul în vederea schimbării numelui ţării, care ar rezolva disputa cu Grecia, calificându-l drept „act criminal” care încalcă textul Constituţiei. Refuzul preşedintelui de a semna este puţin probabil să blocheze acordul propriu-zis: este de aşteptat ca parlamentul să anuleze acest veto cu o simplă majoritate, printr-un al doilea vot.
Reamintim că în această luna aceasta, miniştrii de externe grec şi macedonean au convenit asupra redenumirii acestei mici republici ex-iugoslave în „Republica Macedonia de Nord”, soluţionând astfel o dispută veche de decenii care a blocat aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Parlamentul macedonean a ratificat acordul săptămâna trecută, însă, într-un comunicat citat de agenţia de presă MIA, Ivanov a declarat că „nu are mandatul pentru a semna acordul”, care „încalcă textul Constituţiei şi face Macedonia dependentă de o parte terţă, de Grecia”.
Act criminal
Cu toate acestea, afirmaţiile dure ale lui Ivanov constituie un semn al mizelor politice înalte din această problemă care alimentează pasiuni atât printre macedoneni, cât şi printre greci, şi ar putea semnala viitoare probleme pentru guvern, care mai trebuie să amendeze Constituţia şi care s-a angajat să supună schimbarea numelui unui vot la referendum.
„Implementarea acestui acord va avea implicaţii legale şi din acest motiv el constituie un act criminal”, a declarat Ivanov.
Premierul macedonean Zoran Zaev a spus că va demisiona în cazul în care acordul nu va primi susţinerea populaţiei în cadrul referendumului promis. „Macedonia nu are un plan B”, a declarat Zaev la 1TV.
Numele Macedoniei a dus la o dispută cu Grecia după ce aceasta dintâi a devenit independentă în urma destrămării Iugoslaviei, la începutul anilor 1990. O provincie a Greciei se numeşte de asemenea Macedonia, iar mulţi greci consideră numele ca o revendicare a teritoriului lor.
Grecia a blocat aderarea Macedoniei la UE şi NATO şi a cerut ca aceasta să adere la ONU sub denumirea de „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”. Naţionalişti atât din Grecia, cât şi din Macedonia se opun în continuare acordului, care mai trebuie aprobat şi de parlamentul grec.
NATO, deziderat geopolitic pentru autoritățile de la Skopje
Raport alarmant
Un recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.
Dughin, așteptat la Skopje
La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.
Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje
Portret de oligarh
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.
Stare de semi-inerție
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat atunci Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Jens-Stoltenberg-secretarul-general-al-NATO-mulțumit-de-organizarea-summit-ului-Putin-Trump-din-iulie
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internațională, a salutat anunţul privitor la primul summit bilateral între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, care va avea loc pe 16 iulie, la Helsinki. ”Salut viitoarea întâlnire între preşedinţii Trump şi Putin întrucât eu cred în dialog şi că abordarea NATO faţă de Rusia este dublă: există apărare şi dialog”, a explicat secretarul general al NATO.
Casa Albă şi Kremlinul au anunţat joi că preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, se vor întâlni pe 16 iulie, la Helsinki, pentru primul lor summit bilateral.
Anunț simultan
Cu prilejul întrevederii de la Helsinki vor fi abordate ‘stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor ruso-americane’, precum şi principalele subiecte internaţionale, menţionează comunicatul emis de Kremlin.
La rândul său, Casa Albă a precizat că ‘cei doi lideri vor discuta despre relaţiile între Statele Unite şi Rusia, precum şi despre o serie de subiecte legate de securitatea naţională’.
Anunţul a fost făcut simultan la Moscova şi Washington, potrivit celor convenite în timpul discuţiilor purtate în ajun de consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, în capitala rusă, unde s-a întâlnit cu preşedintele Putin, care a declarat că doreşte o revigorare a relaţiilor ruso-americane. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, Uncategorized @ro
Statele-NATO-unite-în-fața-amenințării
Țările NATO trebuie să reacționeze împreună în fața amenințărilor moderne precum terorismul, atacurile cibernetice și agresiunea Rusiei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale la Londra, informează site-ul Alianței, citat de KARADENIZ PRESS. „Ne confruntăm cu cea mai imprevizibilă situație în sfera securitatii de generatii. Terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, atacurile cibernetice și, desigur, Rusia, care utilizează intimidarea și forță împotriva vecinilor săi“ a mai spus Stoltenberg.
El a menționat că fiecare dintre cele 29 de țări membre NATO are propria sa istorie, geografie și cultură, dar si diferențe, însa ele sunt în măsură să se unească în jurul unui scop comun.
„Anexarea ilegala a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei, amestecul în treburile noastre interne și încercarea de a ucide un cetățean britanic și pe fiica sa în Salisbury, folosind arme chimice interzise – sunt provocările noastre comune. În interesul nostru comun trebuie să le ținem piept împreună“, – a adăugat seful NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, convins de faptul că NATO va rezista
Legături puternice vs. „angajamentul său personal”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ieri, 21 iunie, că el consideră că legătura dintre Europa şi SUA va supravieţui diferenţelor de opinie în privinţa pieţei de schimb, climei sau a acordului nuclear cu Iranul.
Potrivit news.ro, preluat de KARADENIZ PRES, într-un discurs ţinut la Londra, Stoltenberg a declarat că: „legătura noastră este puternică dar unii pun la îndoială puterea ei. Da, vedem diferenţe de opinie între SUA şi alţi aliaţi privind piaţa de schimb, clima sau acordul nuclear cu Iranul”.
„Nu este bătut în cuie că legătura transatlantică va supravieţui pentru totdeauna dar cred că o vom păstra”, a adăugat el.
Washingtonul a început să impună taxe pentru importurile de aluminiu şi oţel din Uniunea Europeană, Canada şi Mexic de la 1 iunie. În plus, Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris privind schimbările climatice dar şi din acordul nuclear cu Iranul, ambele decizii fiind criticate dur de liderii europeni.
Secretarul general al NATO a insistat că a primit asigurări de la preşedintele american cu privire la „angajamentul său personal” faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Trump caracterizase în mod repetat NATO drept „inutil” în timpul campaniei electorale, provocând îngrijorare în rândul aliaţilor Washingtonului.
NATO-pregătit-să-confrunte-noile-amenințări
Marea Britanie, putere militară importantă
Premierul britanic, Theresa May, și-a exprimat determinarea de a menţine Marea Britanie o importantă putere militară la nivel mondial, a declarat purtătoarea ei de cuvânt, citată de mass-media. „Suntem în acest moment o putere militară la nivel global şi doamna prim-ministru se va asigura că situaţia va rămâne aşa”, le-a spus purtătoarea de cuvânt reporterilor. „Avem cel mai mare buget destinat apărării din Europa şi al doilea din NATO şi vom continua să fim dedicaţi în această privinţă”, a adăugat aceasta.
Declaraţia a avut şi rolul de a dezminţi o informaţie apărută săptămâna aceasta în cotidianul Financial Times, legată de o discuţie dintre Theresa May şi ministrul Apărării, Gavin Williamson. Conform publicaţiei, May l-ar fi întrebat pe ministru de ce este important ca Marea Britanie să fie o putere militară „de primă mână”, declanşând astfel un val de reacţii din partea organizaţiilor de apărare, la doar câteva săptămâni înainte de un important summit NATO.
La această informaţie a reacţionat joi şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a insistat asupra faptului că alianţa are nevoie de capacităţile de apărare ale Marii Britanii. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Dmitri-Rogozin-a-beneficiat-de-încrederea-lui-Vladimir-Putin-liderul-incontestabil-de-la-Moscova
Autoritățile de la Kremlin au anunțat înlocuirea lui Dmitri Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În luna mai, după alegerile prezidențiale ruse, Rogozin a devenit directorul Roskosmos, iar Administrația Putin a decis să numească alți doi oficiali care să gestioneze relațiile dintre Moscova și Transnistria.
Purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat pentru RBK că decretul privind demiterea lui Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol a fost deja semnat.
Mandat eșuat
Surse apropiate Kremlinului au comunicat că locul lui Rogozin va fi luat de două persoane. Un specialist va fi din cadrul Ministerului Economiei, care va conduce Comisia economică interguvernamentală, iar o altă persoană va fi responsabilă de relația politică dintre Moscova și Tiraspol.
Analistul politic Dmitrii Fetisov a declarat că Rogozin nu a dus la bun sfârșit principala sarcină care i-a fost trasată în 2012, și anume apropierea recunoașterii independenței Transnistriei la nivel internațional. Rogozin nu a putut nici măcar să asigure o bună colaborare între companiile transnistrene cu piața rusă, peste jumătate din exporturile Tiraspolului pleacând pe piața Uniunii Europene.
Republica Moldova, amenințată de federalizare
Conflict politic
De activitatea lui Dmitrii Rogozin s-a arătat nemulțumit și vicepreședintele Comitetului pentru CSI din cadrul Dumei de Stat de la Moscova, Constantin Zatulin, unul din arhitecții politicii ruse față de regiunile secesioniste pro-ruse din spațiul CSI și membru al conducerii partidului pro-prezidențial Edinnaia Rossia. Oficialul, care se bucură de relații privilegiate cu Abhazia (unde este cetățean de onoare și deține proprietăți importante), Oseția de Sud și Transnistria, a declarat că în urma lui Rogozin au rămas o serie de probleme nerezolvate care vor trebui să fie prioritare pentru succesorul său. „Rogozin era concentrat pe alte probleme prioritare, iar Transnistria stătea și aștepta când îi va veni rândul pe lista de priorități”, a subliniat Zatulin.
Deputatul rus îi mai reproșează că Rogozin nu a fost în stare să asigure balansarea bugetului regiunii separatiste, fapt ce a dus la scăderea cu 30% a pensiilor și plăților sociale și nici nu a încurajat acordarea de pașapoarte rusești populației din stânga Nistrului.
Delapidare euroasiatică
Rogozin a fost numit în funcția de reprezentat special al președintelui rus pentru Transnistria în luna martie 2012, când la conducere era Dmitri Medvedev. Rogozin și-a menținut funcția și după revenirea la Kremlin a lui Vladimir Putin în mai 2012. Rogozin a fost responsabil de mai multe proiecte din regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind executate prin intermediul Fundației de Integrare Euroasiatică. O parte dintre aceste proiecte au rămas în paragină după ce a fost stopată finanțarea, o parte din conducerea fundației fiind acuzați de delapidare de fonduri.
Rogozin a fost unul dintre principalii susținători ai fostului lider separatist Evgheni Șevciuk în perioada în care acesta a condus regiunea trannistreană. După ce a pierdut pretinsele alegeri și i-au fost intentate mai multe dosare penale, Șevciuk ar fi mers în repetate rânduri la Moscova unde s-ar fi întâlnit cu Rogozin, însă urmărirea penală nu a fost întreruptă.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Federalizare eșuată
Conform opiniei mai multor experți politici de la Chișinău, consultați de KARADENIZ PRESS, un alt motiv al mazilirii lui Dmitri Rogozin este eșecul acestuia de a obține semnarea de către Chișinău a unui nou acord de federalizare a Republicii Moldova, similar memorandumului Kozak din 2003. Partea rusă dorește adoptarea unui acord prin care Transnistria să devină parte cu drepturi egale cu autoritățile legitime din Republica Moldova, precum și obligativitatea autorităților de la Chișinău de a își menține cu orice preț neutralitatea, punând astfel capăt oricăror demersuri de aderare a fostei republici sovietice la NATO, și eventual la Uniunea Europeană.
În ultimii ani, mai mulți analiști și oameni politici din Ucraina au avertizat asupra faptului că Federația Rusă vrea să stabilească un precedent transnistrean pentru Donbas, care să ducă treptat la federalizarea Ucrainei. Acest demers a fost aspru criticat de clasa politică de la Kiev, dar și de mediile politice occidentale și europene.
Menționăm că și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de facto de președintele fostei republici sovietice, liderul pro-rus Igor Dodon, un apropiat al lui Dmitri Rogozin, susține federalizarea Republicii Moldova, propunând chiar un plan de federalizare propriu în 2016.
Vladimir Putin vrea să federalizeze Republica Moldova și Ucraina
Rogozin nongrata
În data de 28 iunie 2017, Rogozin intenționa să viziteze Transnistria pentru a celebra 25 de ani de la introducerea trupelor de pacificatori ruși în raioanele de est al Republicii Moldova. Avionul la bordul căruia se afla Rogozin nu a fost lăsat să traverseze spațiul aerian al României din cauza că acesta se afla în lista sancțiunilor UE. Atunci, Rogozin promitea pe Twitter un răspuns dur. Câteva zile mai târziu, Guvernul de la Chișinău l-a declarat pe Rogozin persona non grata.
Transnistria, țintă teroristă?!
Delegația Federației Ruse la Comisia Unificată de Control, Ilia Uvarov, a avut mai multe explicații cel puțin bizare vis-a-vis de recentele mișcările de trupe din regiunea transnistreană, consideră mass-media de la Chișinău. Astfel, reprezentanții Moscovei în mecanismul care supraveghează situația din zona de securitate de la Nistru a justificat recentele mișcări ale trupelor ruse în regiunea transnistreană prin faptul că au existat pretinse amenințări teroriste, venite înaintea Campionatului Mondial de fotbal. Ca urmare, conform părții ruse din CUC, tehnica militară a avut menirea de a întări paza depozitelor de la Colbasna.
Declarația părții ruse a fost făcută în baza unui document venit de la Ministerul Apărării de la Moscova, relatează reporterul Deschide.MD aflat la Bender, citat de KARADENIZ PRESS.
Tot în cadrul ședinței de azi, delegația moldovenească și cea ucraineană au cerut explicații asupra motivului pentru care Moscova nu a înștiințat Chișinăul de deplasarea coloanelor cu tehnică militară, fără a primi un răspuns satisfăcător.
Reamintim că în data de 14 iunie, trei coloane cu tehnică militară auto și blindate de diferite tipuri (TAB, DRM), aparținând prezumptiv trupelor ruse de ocupație, s-au deplasat pe traseul Râbnița – Tiraspol spre zona Grigoriopol – Dubăsari, încălcând tratatele semnate de părți. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, R. Moldova, România, UE, UE, Uncategorized @ro
România-14-ani-în-NATO
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Institutul Transfrontalier de Studii Internaţionale şi Justiţie Penală, a organizat recent evenimentul de informare publică #WeAreNATO, în parteneriat cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Camerei Deputaţilor şi Consiliul Judeţean Galaţi, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi al Jandarmeriei Române.
Institutul transfrontalier este rezultatul colaborării Universităţii “Dunărea de Jos” cu Academia de Ştiinţe din Republica Moldova, precum şi cu două universităţi din orașul Odessa din Ucraina, Universitatea Naţională Maritimă a Ucrainei şi Universitatea de Stat Mechnikov.
„Modelul acestui institut l-am luat de la Haga, acolo unde există un astfel de centru care analizează până şi resturile avioanelor căzute. Cred că e un proiect bun, urez viaţă lungă Institututului şi susţin dezvoltarea lui”, a declarat prof. univ. dr. ing. Iulian Gabriel Bârsan, rectorul Universităţii gălățene în 2016, în momentul inaugurării institutului.
Colaborare strânsă
„Suntem singura universitate din țară care avem o extensiune în Republica Moldova. Suntem singura universitate din țară care dezvoltăm programe de predare a limbii române în Ucraina. (…) Universitatea din Galați este una dintre cele mai bune universități din domeniul cercetării. Ceea ce noi reușim să construim, armata apară. Prin cercetare dezvoltă viitorul. O colaborare foarte strânsă cu domeniul militar este absolut necesară. Suntem o universitate unde cercetarea în domeniile de vârf ale tehnologiei este foarte avansată” a declarat prorectorul Universității Dunărea de Jos, Ștefan Baltă, în marja evenimentului.
În cadrul unei emisiuni a postului Realitatea, prorectorul Ștefan Baltă a mai adăugat că universitatea din Galați „este recunoascută pentru buna colaborare cu universitățile din străinătate, și în particular cu cele din Republica Moldova și Ucraina. (…) Universitatea din Galați are aproximativ 2000 de stundeți basarabeni, ceea ce reprezintă un număr foarte important. Mai nou ne extindem și oferim și o serie de programe în limba română în Ucraina, la Ismail. Avem o colaborare foarte bună cu Odessa (n.r.-universitățile din Odessa). Ce este de menționat este faptul că studiile se fac în limba română în ambele țări. Deci relația noastră cu cele două țări este foarte bună. Acesta este un motiv în plus pentru care noi considerăm că este necesar să ne implicăm și în alte activități care țin de zona transfrontalieră România-Moldova. (…) Credem că putem fi un pilon serios și pentru ceea ce va urma”.
Ștefan Baltă, prorectorul Universității Dunărea de Jos, susține colaborarea dintre mediul academic și armată
Cercetare ștințifică avansată
„Avem un colectiv de cadre didactice și studenți doctoranzi care lucrează la un material special folosit ca blindaj. Rezultatele sunt foarte bune, această cercetare fiind făcută în strictă colaborare cu armata. Aceste exemple pot continua. Ne interesează foarte mult și ce putem face pe viitor, iar eu cred că avem câteva domenii prioritare atât pentru Universitate, cât și pe plan național, inclusiv pentru armată. (…) Partea de cybercrime este de actualitate. Din păcate nu se vede, dat toți suntem dispuși la atacuri cibernetice. Din păcate ne apărăm foarte puțin. (…) Universitatea a demarat procedura de a organiza o serie de cursuri postuniversitare, în primă fază, pentru studenții absolvenți de IT, care să dobândească competențe în acest domeniu. Sper ca în această toamnă să fim printre primele universități care vom oferi aceste cursuri ” a mai declarat oficialul universității gălățene.
” (…) Există și parte de cercetare în domeniul naval unde suntem singura universitate nde avem specialitatea arhitectură navală”, a declarat prorectorul referindu-se la capacitatea Universității de a se implica în construcția unor nave de război. „Dacă suntem apărați, întotdeauna suntem în siguranță” a adăugat prorectorul gălățean la postul de televiziune Realitatea.
Universitatea gălățeană, pregătită de colaborare cu NATO
Platformă de diseminare
„Împreună dorim să creăm pentru tinerii gălăţeni o platformă de diseminare a acelor valori, politici şi activităţi care definesc Alianţa, garant al libertăţii şi securităţii în spaţiul nord-atlantic. Evenimentul se va desfăşura sub cupola #WeAreNATO, proiect organizat în mai multe ţări aliate pentru a creşte încrederea publicului tânăr în capacitatea structurii de a proteja populaţia şi teritoriul aliat. Tinerii vor avea oportunitatea de a înţelege modul de funcţionare al organismului politico-militar NATO, cât şi implicarea comună a forţelor armate în cadrul operaţiilor şi exerciţiilor conduse sub această egidă”, se arată în comunicatul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi.
”Provocările complexe ale mediului de securitate dinamic necesită un răspuns adaptat, care să construiască şi să consolideze autonomia strategică specifică prin încurajarea cercetării şi inovării în domeniul apărării”, susţin organizatorii.
Conferința #weareNATO, o noutate pentru mediile academice din România
Circuit în forță
La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a avut loc conferința „#We are NATO”, organizată în cadrul unei campanii naționale pentru a le prezenta în primul rând tinerilor date despre misiunile Armatei României în cadrul NATO, prezența NATO în România, Misiunea de Poliţie Aeriană de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, argumentele politicii externe ale aliaţilor din cadrul NATO şi despre participarea militarilor români la misiuni şi operaţiuni NATO. Este a cincea conferință organizată în țară, după ce campania a fost lansată în luna decembrie, printr-o conferință care a avut loc la Facultatea de Drept din București și au mai fost organizate alte conferințe „#We Are NATO” la Iaşi, Braşov, Cluj Napoca şi Timişoara.
Au participat generalul de brigadă Thomas Carden, locţiitorul comandantului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est, generalul de brigadă Iulian Berdilă, şeful Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major al Apărării, reprezentanți MApN și membri ai Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților.
#WEARENATO la Dunărea de Jos
Campania „#We are NATO” pentru tineri
Scopul campaniei „#We are NATO” este ca, împreună cu aliații din NATO, reprezentanții sistemului de Apărare să le explice românilor, în special tinerilor, rolul NATO în politica de apărare a țării. „Scopul acestei campanii este unul fundamental, mai ales că ne aflăm în anul Centenarului și încercăm să reliefăm această importanță a Alianței pentru cetățenii României, să le explicăm de ce Alianța are ca scop fundamental apărarea cetățenilor ei”, ne-a declarat generalul de brigadă Iulian Berdilă, şeful Direcţiei Planificare Strategică din Statul Major al Apărării.
Reprezentatul Marelui Stat Major a spus că această campanie se adresează în special tinerilor pentru că ei vor construi viitorul începând de la un prezent pe care trebuie să îl înțeleagă. „În primul rând este datoria nostră să le explicăm momentul în care se găsește Alianța, caracterul de aliat responsabil al României și modul în care România participă la misiunile și operațiunile NATO. Bineînțeles că toți cetățenii sunt bineveniți la asemenea manifestări, dar această campanie se adresează unei grupe de vârstă între 16 și 24 de ani. Această grupă de vârstă este importantă, pentru că ei vor trebui să construiasă viitorul prin înțelegerea acestui prezent”, a mai precizat generalul de brigadă Iulian Berdilă.
NATO, o oportunitate pentru tinerii români
Generalul Thomas Carden: „militarii români sunt unii din cei mai buni din lume”
Generalul de brigadă Thomas Carden jr, locţiitorul comandantului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a apreciat rolul României, ca unul dintre membrii de bază a NATO, din 2004, de când a aderat la Alianţa Nord Atlantică şi până acum, ţara noastră participând la misiuni de menţinerea păcii cu aproximativ 60.000 de militari, situându-se pe primele locuri între statele membre contributoare la operaţii şi misiuni NATO. Generalul american a apreciat faptul că România este printre cei șase membri ai Alianței care alocă 2% din PIB pentru Apărare și a spus că militarii români sunt printre cei mai buni din lume.
„Este o plăcere pentru mine să fiu aici astăzi la evenimentul #WeAreNATO pentru a prezenta informaţii legate de NATO pentru că acest eveniment este înainte de toate despre transparenţă. Totodată sunt aici şi pentru a sublinia succesul României ca membru NATO, unul din cele 6 state membre care, anul trecut, a alocat 2% din PIB pentru armată, lucru pe care îl consider un exemplu demn de urmat pentru toţi ceilalţi aliaţi NATO.
Vreau să vă spun că eu cred cu adevărat că militarii români sunt unii din cei mai buni din lume. Am avut recent o analiză a pregătirii trupelor Diviziei Multinaţionale de Sud Est iar militarii români au primit calificativul excelent în toate domeniile evaluate, ceea ce cred eu că reflectă profesionalismul şi devotamentul forţelor armate române”, a mai subliniat înaltul oficial NATO. (Mihai Isac)
