de Isac Mihai | iul. 13, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Turcia, Ucraina, UE
Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului
În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.
La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.
Trump nefericit
În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.
Soluții noi pentru întregul Atlantic
În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.
Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump
Război cald pe flancul estic
În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en
Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.
Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk
de Isac Mihai | iul. 9, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin
Două nave de război ale flotei SUA au intrat în Marea Neagră pentru a participa la exercițiile militare comune „Sea Breeze 2018”, organizate pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al comandamentul forțelor navale americane în Europa, citat de KARADENIZ PRESS. Sursa citată a menționat că manevrele militate comune cu participarea navei-amiral a flotei a șasea, USS Mount Whitney sunt îndreptate către asigurarea păcii și stabilității economice în regiune.
Siguranță pentru statele NATO
În comunicatul citat se arată că prezența celor două nave de război la exerciții vor asigura aliații NATO și partenerii din zona Mării Negre că SUA este gata să apere securitatea lor pe mare. În acest context, în data de 6 iulie 2018, distrugătorul american USS Porter a făcut o escală în portul Odesa.
Manevrele „Sea Breeze” au loc începând cu anul 1997, iar din 2014 ele au început să fie organizate anual. Ele se vor desfășura în perioada 9 – 21 iulie, cu participarea a militari din mai mlte țări, membri și non-membri NATO, inclusiv Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite, Turcia, Ucraina și Suedia.
„Sea Breeze” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace.
Avertismente dure
Anterior, administraţia rusă a avertizat că efectivele ruse din Crimeea pot respinge orice atac inamic, denunţând suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, Polonia, Bulgaria şi ţările baltice. „În Peninsula Crimeea a fost creată o combinaţie unică de forţe militare, iar această forţă este consolidată în mod constant. Sistemul avansat de arme ultramoderne nu va lăsa nicio şansă unui potenţial inamic care ar îndrăzni să atace acest teritoriu autohton rus”, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol.
„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a subliniat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass.
Ministrul rus al Apărării a dat asigurări că Rusia nu mobilizează efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO. „Vreau să menţionez că nu mobilizăm trupe pe linia de conact cu state membre NATO, nici în regiunea baltică”, a subliniat el.
Însă Serghei Şoigu a observat că Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat capacităţile ofensive în apropierea frontierelor Rusiei. „Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a amintit Serghei Şoigu.
USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre
„Voronej-SM”, ochii și urechile Kremlinului în Crimeea
Rusia intenţionează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său naţional de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunţând astfel la ideea modernizării staţiei radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat recent RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. „Staţii de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balşah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) şi Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ‘Voronej-SM’. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat şeful SPRN, Serghei Boev.
În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanţa strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ‘Voronej-SM’ aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci şi a zonei Caucazului şi a estului Mării Mediterane.
Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării staţiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 şi el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum şi în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse în scopul îmbunătăţirii sistemului de apărare antirachetă al ţării”, a declarat analistul militar rus.
Salbă de radare
În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar staţii radar de tipul ‘Voronej-SM’, ci şi ‘Voronej-D’, care funcţionează în gamă decimetrică, cu o distanţa de acoperire de 6.000 km.
„Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant şi operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane şi care poate lansa şi rachete de croazieră tip Tomahawk”, susţine expertul citat.
În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global şi în România. Acest sistem, susţine Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croaziera tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF).
Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 şi o ameninţare imediată la adresa securităţii sale naţionale, notează Rueconomics.ru, citat de presa de la București.
Consolidare militară
Rusia a creat pe teritoriul Peninsulei Crimeea anexate Corpul 22 de armată şi şi-a suplimentat efectivele de aici, a declarat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Olexandr Turcinov, potrivit căruia construcţia podului peste strâmtoarea Kerci permite acum Moscovei să-şi crească rapid contingentul militar din peninsulă, informează agenţia de presă ucraineană Unian. ‘Ceea ce este foarte periculos e că podul Kerci face posibilă creşterea semnificativă a contingentului militar rus din Crimeea într-un timp scurt’, şi-a exprimat îngrijorarea Turcinov.
Autorităţile militare ruse au anunţat în februarie înfiinţarea Corpului 22 de armată pe lângă Flota Rusiei din Marea Neagră. ‘La ora actuală, au fost create şi au trecut la instruirea militară Divizia 150-a motorizată din regiunea Rostov, Divizia a 42-a motorizată din Cecenia şi Corpul 22 de armată de pe lângă Flota rusă din Marea Neagră în Crimeea. În plus, a fost formată escadrila de elicoptere de atac Ka-52 în Krasnodar şi o serie de alte unităţi’, anunţase în 10 februarie comandantul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, generalul Aleksandr Dvornikov, citat de RIA Novosti.
Concomitent, Kremlinul a demarat un ampl proces de consolidare a prezenței flotei militare în Marea Azov, inclusiv prin detașarea unor unități din Flota militară rusă a Mării Caspice.
Montreux, zid împotriva NATO
În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de situl veștidinrusia.ro.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Parlamentul Macedoniei a votat a doua oară pentru a ratifica acordul cu Grecia în vederea redenumirii ţării drept „Republica Macedonia de Nord”, trecând astfel peste vetoul impus de preşedintele Gjorge Ivanov, informează agențiile de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS.
Blocul social-democrat, condus de premierul Zoran Zaev, a ratificat deja acordul în 20 iunie, însă Ivanov a impus veto împotriva acordului, obligând legislativul la un al doilea vot, joi, în timpul căruia 69 dintre cei 120 de parlamentari macedoneni au votat pentru.
Acuzații politice
Partidul de opoziţie VMRO a boicotat votul de ambele dăţi, pentru a protesta împotriva acordului, pe care îl consideră o „capitulare” şi o renunţare la numele şi identitatea macedonene.
Este de aşteptat ca Gjorge Ivanov să refuze din nou să-şi pună semnătura sub acest acord, însă el nu mai poate zădărnici aplicarea lui în urma publicării în Monitorul Oficial.
Acordul în vederea schimbării numelui a fost convenit între Zoran Zaev şi omologul său grec Alexis Tsipras, pentru a pune capăt disputei de 27 de ani pe marginea numelui de ‘Macedonia’. Din cauza acestei dispute, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi demararea negocierilor pentru un statut de membru în Uniunea Europeană.
Skopje-vrea-să-adere-la-NATO
Referendum controversat
După ratificarea acordului, guvernul lui Zoran Zaev va trebui să verifice modificarea în cadrul unui referendum şi apoi să o consolideze în textul Constituţiei. Analiștii politici consideră că va fi extrem de greu pentru autoritățile actuale de la Skopje să obțină aprobarea populației cu drept de vot.
Abia după acest pas, Tsipras, supus unei puternici presiuni din partea naţionaliştilor greci, care se opun ca ţara vecină să păstreze numele vechii şi actualei provincii greceşti, chiar şi însoţit de o specificaţie geografică, va putea să ratifice schimbarea în parlamentul de la Atena. Dacă cel puţin unul dintre aceşti paşi va eşua, acordul va eşua la rândul lui, menționează surse diplomatice de la Skopje, citate de KARADENIZ PRESS.
Macedonia, obiectiv strategic al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat recent speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice. Aceste declarații au fost condamnate de diplomația rusă, Kremlinul depunând eforturi pentru a împiedica acest lucru.
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale
Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Poroșenko a mai declarat că „Ucraina dorește sincer ca Serbia să adere la UE în 2025, după ce va depăși toate obstacolele”. „Vreau să subliniez că poporul ucrainean are acelaşi obiectiv” a subliniat Poroșenko, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
Angajamente electorale
În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.
Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.
În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea să câștige un nou mandat jucând cartea integrării euro-atlantice
Ambiții geopolitice
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Poroșenko vrea ca Ucraina să adere la UE și NATO
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, reales pe 24 iunie, va depune luni jurământul, ce marchează intrarea într-un nou sistem constituţional, care îi conferă puteri larg sporite, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Erdogan a fost reales pe 24 iunie pentru un nou mandat de cinci ani, câştigând alegerile prezidenţiale din primul tur, cu 52,59% din voturi.
Puteri absolute
Recep Tayyip Erdogan va depune jurământul luni în parlament, a indicat miercuri o sursă prezidenţială, citată de mass-media internațională şi îşi va prezenta în context noul guvern.
Ceremonia va avea loc la ora locală 16:00 (13:00 GMT), a precizat agenţia de presă Anadolu. Peste 3.000 de invitaţi, inclusiv şefi de stat străini, vor fi prezenţi la eveniment, a indicat cotidianul Hurriyet, fără să le precizeze identitatea.
Depunerea jurământului va fi urmată de o ceremonie la palatul prezidenţial ce marchează oficial trecerea la noul sistem prezidenţial, în baza unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum în aprilie 2017.
În acest nou cadru, postul de premier este desfiinţat şi ansamblul puterilor executive îi revine preşedintelui. Erdogan va numi direct miniştrii guvernului său şi va desemna unul sau mai mulţi vicepreşedinţi.
Acest sistem a fost larg criticat de opoziţie, care denunţă deriva autoritară a şefului statului turc şi tentativa de slăbire a parlamentului, deoarece preşedintele va putea guverna prin decrete.
Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie
Rezultate definitive
Înaltul Comitet Electoral din Turcia (YSK) a publicat miercuri rezultatele definitive ale alegerilor legislative şi prezidenţiale din 24 iunie, oficializând victoria preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său. Rezultate neoficiale, cvasi-identice celor anunţate miercuri, au fost deja publicate de YSK la câteva ore după închiderea secţiilor de votare.
Şeful statului turc a câştigat astfel oficial un nou mandat din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 52,59% din voturi, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la Ankara, preşedintele YSK, Sadi Guven.
Mult în urmă, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Muharrem Ince, a obţinut 30,64% din voturi.
Parlament loial liderului
În Parlamentul unicameral de la Ankara, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan a obţinut 295 de locuri din totalul celor 600, iar aliatul său ultranaţionalist MHP a obţinut 49 de locuri. Împreună, cele două partide dispun de o majoritate ce le permite să controleze parlamentul.
La rândul lor, CHP şi aliatul său naţionalist de dreapta, partidul Iye (‘Bun’), au obţinut 146 şi, respectiv, 43 de locuri.
Concomitent, Partidul Democrat al Poporului (HDP, prokurd) a obţinut 67 de mandate, dar mai mulți parlamentarii acestui partid au dificultăți în preluarea mandatelor, datorită legislației electorale dure.
Noii parlamentari vor depune jurământul sâmbătă după-amiaza, în timp ce Erdogan va depune jurământul luni şi îşi va prezenta apoi noul guvern, pe care îl va conduce de acum în mod direct, în virtutea noului sistem adoptat de referendum în aprilie 2017 şi care a instaurat un sistem prezidenţial.
Într-un raport preliminar, o misiune comună de observatori ai OSCE şi Consiliului Europei a deplâns absenţa ‘de şanse egale’ pentru candidaţi, în special în ceea ce priveşte acoperirea mediatică. Cu toate acestea, misiunea a subliniat că ‘în ziua alegerilor, procedurile au fost în general respectate’.
Tur diplomatic victorios
După depunerea jurământului, Erdogan va merge marţi în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), entitate statală recunoscută doar de Ankara, unde sunt desfășurați zeci de mii de militari turci. Experții locali, citați de KARADENIZ PRESS, consideră că desantul diplomatic al lui Erdogan are rolul de a reaminti comunității internaționale, în mod special liderilor europeni, de faptul că fără acceptul turc nu poate fi identificată nicio soluție politică pentru diferendul cipriot.
Deplasarea în RTCN este urmată de o vizită în Azerbaidjan, aliat strategic al Turciei și unul din pilonii noii politici externe promovate de Erdogan, care vizează consolidarea poziției de putere regională a Ankarei.
Turul diplomatic victorios se va încheia triumfal la Bruxelles, unde miercuri şi joi va avea loc summitul NATO, Erdogan urmând să aibe întrevederi bilaterale cu majoritatea șefilor de stat participanți, inclusiv președintele SUA, Donald Trump. (Mihai Isac)
