de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Balcani, Caucaz, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si vicepresedintele SUA, Joe Biden, incearca relansarea parteneriatului strategic dintre SUA si Turcia
Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi preşedinte turc, Tayyip Erdogan, au discutat, în cadrul unei reuniuni oficiale desfăşurate la Istanbul, despre îndepărtarea guvernului Bashar al Assad din Siria, relatează mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Joe Biden a evidenţiat, după întâlnirea oficiala cu Tayyip Erdogan, că pe lista obiectivelor lor se află înfrângerea Statului Islamic, care a cucerit teritorii semnificative din Irak şi Siria, cât şi îndepărtarea regimului al Assad.
”Despre Siria, am discutat (…) nu numai pentru a contesta Statul Islamic din Siria şi Levant ca zonă sigură, a-i da înapoi şi a-i înfrânge, ci şi să se întărească opoziţia siriană şi să se asigure tranziţia de la regimul Assad”, a declarat Biden.
Partener reticent
Turcia s-a arătat a fi un partener reticent al coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva insurgenţilor Statului Islamic din Siria şi Irak, solicitând o strategie care să includă îndepărtarea preşedintelui Bashar al Assad de la putere.
Din informaţiile oficiale reiese că Statele Unite a încearcat să îndepărteze guvernul lui Bashar al Assad încă din 2011, de la începerea aşa numitului război civil sirian, care a provocat moartea a peste 190.000 de persoane. O parte semnificativă din militanţii rebeli sunt antrenaţi şi înarmaţi prin eforturile serviciilor de informatii din Statele Unite şi Turcia.
Gruparea radicală sunită Statul Islamic s-a făcut remarcată în aprilie 2014, când a declanşat o ofensivă brutală în Irak, extinzându-şi teritoriile ocupate în Siria şi Irak. Membrii sau au fost acuzati ca au declanşat o serie de crime în masă şi alte crime împotriva umanităţii, precum decapitări, atacuri teroriste sau crucificări.
Caracter coroziv
Vicepreședintele american Joe Biden a subliniat caracterul „coroziv” al concentrării puterilor, în cadrul unei vizite în Turcia, țară al cărei guvern islamo-conservator este acuzat de derivă autoritară de catre opozitia politica interna. „Părinții noștri fondatori (din SUA) au ajuns la concluzia că o concentrare a puterilor este cel mai coroziv lucru care se poate întâmpla oricărui sistem” politic, a declarat Biden în cadrul unui discurs susținut la Istanbul în fața reprezentanților societății civile turce. „Credem în continuare acest lucru”, a adăugat el. „Cel mai bun mijloc de a păstra libertățile este de a se evita concentrarea prea multor puteri în mâinile unei singure ramuri a guvernării”, a insistat, totuși, Biden, oficialul SUA evitand sa faca aluzie la situația politica actuala din Turcia, afirmând că nu se află la Istanbul pentru a face „prozelitism”.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, ales în august 2014 pentru un mandat de cinci ani după ce a condus timp de 11 ani guvernul țării sale, este supus mai multor critici care denunță deriva sa autoritară și presupusa sa dorința de a islamiza societatea turcă. Totodata, dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, lucru permis de actuala constituție turca, Erdogan ar putea conduce Turcia până în 2024.
Desant american
Reamintim ca vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit vineri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden a avut programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan.
Buturuga kurda
Totodata, Turcia a refuzat categoric pana in acest moment să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare “teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află “pe ordinea de zi”.
Atac mass-media
Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. “În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.
Esec diplomatic
În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
“Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. “Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.
de Anatol Terzi | nov. 24, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale
Președintele kârgâz Almazbek Atambayev, a declarat că țara sa a fost nevoită să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, in pofida faptului ca aceasta miscare va costa stabilitatea economica a tarii, relateaza mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dar, pe de alta parte, refuzul de aderare va amplifica riscurile macroeconomice si de securitate, mai afirma presedintele fostei republici sovietice. “Dacă refuzăm să aderam la aceasta organizație, atunci vom avea o versiune mai grava a acelorasi riscuri. Fără supărare pentru țările membre ale acestei organizații, dar suntem nevoiti sa alegem dintre doua rele pe cel mai mic, nu avem altă soluție” a mai declarat liderul kârgâz.
Așa cum a explicat Atambayev, Kârgâzstan ar trebui să adere la Uniunea Vamală acum, pentru a avea șanse și drepturi egale cu ale celorlalti membri fondatori ai asociației. “Suntem obligați să aderam la Uniunea Vamală cat timp o putem face cu capul sus, (…), intram si vom începe sa primim preferințe, împrumuturi și subvenții“ a mai declarat liderul Kârgâzstanului, pe fondul temerilor expertilor ca exportatorii din statul central-asiatic ar putea pierde o parte din piata chineza.
Foaie de parcurs
Liderii Republicii Kârgâzstan si-au anunțat decizia sa de aderare la Uniunea Vamală în primăvara anului 2011, iar in mai 2014 tara a aprobat un program de integrare economică cu Belarus, Kazahstan și Rusia. Potrivit “foii de parcurs” al acestei integrari, Kârgâzstanul ar trebui să devină membru cu drepturi depline al Uniunii vamale și să intre în Spațiul Economic Comun la 1 ianuarie 2015, dar pentru asta trebuie sa aprobe o serie de legi și acte normative, aspru constestate de o parte a opozitiei politice si a societatii civile din tara.
Anterior, mass-media locala a relatat că razboiul sancțiunilor dintre Rusia și statele occidentale a contribuit la consolidarea relațiilor comerciale dintre Moscova și Bishkek, Kârgâzstan dorind sa profite de embargoul alimentar impus asupra produselor din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia, pentru a înlocui o parte din aceste importuri cu propriile produse.
SUA, exclusa din regiune
Presa locala, citand surse oficiale, a mai precizat de că Federatia Rusa a platit mult pentru a se asigura de bunavointa elitei tarii central-asiatice. Astfel, pe langa cele aproximativ 500 milioane dolari promise de Moscova, Rusia a alocat din 2009 credite, cu dobanda preferentiala, în valoare de aproximativ patru miliarde de dolari și un grant de 150 de milioane de dolari. Totodata, in 2012 Moscova a anulat Biskekului o parte din datoria națională.
Raspunzand solicitarilor repetate din partea autoritatilor de la Bishkek, Fedratia Rusa a promis să furnizeze Kârgâzstanului arme și echipamente militare, preluand controlul asupra rețelei de alimentare cu gaz a ţarii. Ca urmare a acestei ofensive politico-economice ruse in Asia Centrala, autoritatile de la Biskek au refuzat prelungirea contractului de inchiriere a unei importante baze aeriene a SUA la Manas, punând astfel capăt prezenței militare americane în regiune.
Amenintari cu anexarea
Reamintim ca in urma cu cateva luni, ministerul kîrgîz de Externe a transmis o notă oficială de protest Rusiei după ce vicepreședintele Dumei ruse, Vladimir Jirinovski, a afirmat recent că ţările din Asia Centrală ar trebui incluse într-un nou district federal rus. Autorităţile de la Bişkek s-au declarat indignate de afirmaţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, şi au cerut Moscovei explicaţii oficiale. Politicianul rus a fost acuzat de falsificarea datelor istorice şi de aducerea unei ofense la adresa sentimentelor naţionale ale poporului kîrgîz.
Deputatul Vladimir Jirinovski a declarat în cadrul unui miting din luna februarie 2014, că este oportun să se creeze Districtul Federal Asia Centrală în componenţa Federaţiei Ruse, din care să facă parte Kîrgîzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
La declaraţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, au reacţionat şi autorităţile de la Astana, capitala kazahă. În Camera Inferioară a Parlamentului Kazahstanului, Mijilis, s-a propus ca politicianului rus să i se interzică accesul pe teritoriul Republicii Kazahstan.
de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin, pregatit pentru un nou mandat prezidential
Președintele rus Vladimir Putin nu dorește să rămână președinte pe viață al Federației Ruse, dar nu exclude o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din 2018, ceea ce l-ar menține la putere până în 2024, potrivit unui interviu pe care l-a acordat agenției TASS, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Da, este posibil să candidez. Nu știu încă dacă voi face aceasta sau nu”, a declarat Putin în interviul citat.
Liderul de la Kremlin a adăugat că, deși Constituția rusa i-ar permite să candideze pentru un nou mandat, aceasta nu înseamnă că va lua o astfel de decizie. „Voi lua în considerare contextul general, sentimentul meu profund, dispoziția mea”, a afirmat el. „Este cu adevărat necesar să se reflecteze la aceasta acum? Anul 2014 nu a trecut încă și vorbiți deja de 2018!” a exclamat Vladimir Putin. El a subliniat în continuare că nu intenționează să rămâne președinte pe viață. „Nu, aceasta nu este bine pentru țară. Este rău și nu am nevoie de aceasta. Constituția stabilește numărul mandatelor”, a precizat el.
Cortina de fier
Rusia nu intenționează să rivalizeze cu Occidentul sau să ridice o nouă „cortină de fier”, a mai declarat președintele Vladimir Putin, subliniind că țara sa își va apăra interesele geopolitice și își va dezvolta propria agendă. „De îndată ce Rusia se pune pe picioare, se întărește și își declară dreptul de a-și apăra interesele pe plan extern, atitudinea Occidentului față de ea și liderii săi se schimbă (…) așa a fost întotdeauna”, a spus președintele rus, în contextul actualei crize în relațiile dintre Moscova și țările occidentale pe fondul evenimentelor din Ucraina.
Rusia nu intenționează să se izoleze de restul lumii și nici să construiască noi ziduri care s-o îngrădească, a adăugat Putin, subliniind că Federația Rusă înțelege caracterul nefast pentru ea al unei „cortine de fier”. În istoria altor națiuni au existat perioade când țările au încercat să se izoleze de restul lumii și au plătit foarte scump pentru aceasta, prin degradare și colaps economic, a subliniat șeful statului rus. „Noi nu vom merge pe această cale în niciun caz și în jurul nostru nimeni nu va construi un zid. Este imposibil”, s-a declarat convins liderul rus.
Schimbare de regim
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă Occidentul că încearcă să provoace o ”schimbare de regim” în Rusia prin sancțiunile adoptate în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Occidentul a arătat fără ambiguitate că nu caută să forțeze Rusia să își schimbe politica, ci că vrea să obțină o schimbare de regim”, a declarat Lavrov în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru Politica Externă și de Securitate la Moscova, potrivit agenției Tass. El a spus că atunci când sancțiunile internaționale au fost folosite împotriva altor țări precum Iran și Coreea de Nord, ele nu au fost concepute pentru a afecta economia națională. „Acum, figuri publice din țări occidentale afirmă că este nevoie de a impune sancțiuni care vor distruge economia și vor cauza proteste publice”, a adăugat șeful diplomației ruse.
Afirmațiile sale vin după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova trebuie să prevină o ‘revoluție colorată’ în Rusia, făcând referire la protestele care au dus la înlăturarea unor lideri în alte foste republici sovietice.
Sancțiunile occidentale au limitat accesul la capital străin pentru unele dintre cele mai mari companii și bănci din Rusia, au afectat industria apărării și pe cea energetică și au impus o înghețare a activelor și interdicții de călătorie pentru unii dintre aliații lui Putin. Măsurile au agravat criza economică din Rusia, care a avut de suferit deja din cauza scăderii prețului global la țiței, și au contribuit la o devalorizare cu 30% a rublei în raport cu dolarul de la începutul anului.
Critici dure
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a mai declarat ca ideologia orbeşte Europa, acuzând Statele Unite că pretind conducerea globală fără să aibă o viziune pe termen lung, pe care o sacrifică periodic în interes electoral.
Rusia nu va rupe relaţiile cu Europa, dar nu se va întoarce pur şi simplu la situaţia de dinainte de criză, a mai declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „UE este cel mai mare partener al nostru. Nimeni nu se va împuşca în picior şi nu va respinge cooperarea cu Europa, dar toată lumea înţelege că nu va mai fi aceeaşi situaţie”, a declarat Lavrov. „Dar noi nu avem nevoie de ceea ce se întâmpla înainte. Situaţia era de genul „Rusia trebuie să facă aceasta şi aceasta”, iar noi vrem să cooperăm de pe poziţii de egalitate”, a adăugat el.
Ministrul a subliniat că tensiunile dintre Rusia şi Occident s-au adunat cu mulţi ani înainte de izbucnirea crizei ucrainene. Acum europenii au decis să meargă pe principiul totul sau nimic şi să joace periculos cu Rusia. Dar cel puţin poziţiile au fost clarificate, a afirmat Lavrov.
Minoritate agresiva
El a acuzat o „minoritate agresivă” din rândul ţărilor membre UE, mânată de interese ideologice, care urmăreşte să înşface puterea în estul Europei, în loc să se concentreze pe problemele serioase cu care se confruntă Europa din cauza revoltelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. „Exportul unei astfel de ideologii, fie că este democratică sau comunistă sau de alt tip, nu va duce la nimic bun”, a avertizat el.
Ideologia împiedică europenii să vadă unele probleme, despre care Rusia crede că trebuie rezolvate, a adăugat Lavrov. De exemplu, oficialii UE sunt reticenţi în a discuta despre persecutarea creştinilor de către militanţi musulmani în Irak şi Siria sau în alte părţi, pentru că se tem că acest lucru va fi perceput ca încălcând principiul corectitudinii politice. Între timp, există o „creştinofobie” tot mai mare în lume, a declarat el.
„Majoritatea membrilor UE refuză să discute această problemă. Le este ruşine să o rostească, aşa cum le este ruşine să introducă o frază în Constituţia UE prin care să recunoască rădăcinile creştine ale Europei”, a afirmat Lavrov. „Dacă nu îţi aminteşti şi nu îţi respecţi rădăcinile şi tradiţiile, cum poţi respecta tradiţiile altora?”, a continuat ministrul rus.
Beneficii electorale
Lavrov a acuzat SUA pentru că pretind conducerea globală într-o perioadă în care atât resursele, cât şi calităţile lor de leadership sunt în declin. În special pentru că Washingtonul îşi armonizează tot mai mult politicile cu ciclurile electorale, în timp ce obiectivele pe termen lung sunt sacrificate pentru unele beneficii pe termen scurt şi pentru popularitate în rândul votanţilor. „Noi nu putem accepta poziţia celor care ne spun: «Împăcaţi-vă cu aceasta. Toată lumea trebuie să sufere pentru că America are alegeri la fiecare doi ani şi nu trebuie să se facă nimic în legătură cu aceasta. Relaxaţi-vă şi acceptaţi situaţia ca atare». Nu merge. Noi nu o vom accepta pentru că miza este prea mare”, a adăugat Lavrov.
El a respins însă acuzaţiile potrivit cărora opoziţia Rusiei faţă de influenţa globală a Statelor Unite ar fi de fapt antiamericanism. „Nu este vorba despre antiamericanism sau despre formarea vreunei coaliţii antiamericane. Este vorba despre dorinţa firească a unui număr tot mai mare de ţări de a-şi asigura interesele vitale şi de a face acest lucru aşa cum consideră că este corect, nu aşa cum li se spune de către o parte străină”, a afirmat el.
de Anatol Terzi | nov. 21, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Info Caspica, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, aspru criticat pentru proiectele ambitioase promovate
Autoritatile de la Ankara vor sa construiască un pod peste strâmtoarea Dardanele pentru a decongestiona traficul din Istanbul, acesta fiind ultimul dintr-un șir de mega-proiecte demarate sub mandatul președintelui Recep Tayyip Erdogan, relateaza cotidianul Daily Sabah, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu vrem ca traficul vehiculelor grele dinspre Asia spre Europa să treacă prin Istanbul. Avem de gând să construim un pod peste strâmtoarea Dardanele. Vom face din regiunea Marmara o autostradă de centură, ceea ce va decongestiona traficul în Istanbul”, a declarat ministrul turc al Transporturilor, Lutfi Elvan. Acesta a apreciat că cel de al treilea pod peste Bosfor, care este construit în prezent, nu va rezolva în întregime problemele de trafic.
Critici dure
Strâmtoarea Dardanele este una din cele mai utilizate rute de navigație și în cel mai îngust punct are o lățime de 1,2 kilometri. În prezent, această strâmtoare poate fi traversată doar cu ajutorul feeryboat-ului.
Guvernul turc este criticat de ecologiști pentru proiectele sale ambițioase printre care se numără un nou aeroport masiv la Istanbul, cel de al treilea pod peste Bosfor și un canal paralel strâmtoarea Bosfor-Dardanele. Anul trecut, Turcia a inaugurat prima legătură de metrou care conectează partea europeană de cea asiatică a Istanbulului, iar în acest an a inaugurat prima legătură de tren de mare viteză între Istanbul și Ankara.
Președintele Recep Tayyip Erdogan susține că toate aceste proiecte sunt necesare pentru a face din Turcia una din primele zece economii ale lumii până în 2023.
de Razvan Iorga | oct. 17, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Info Caspica, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Romania, Georgia si Ucraina vor fi legate maritim de o noua linie de feribot ce a fost inaugarata joi in prezenta oficilitatilor din mai multe tari riverane ale Marii Negre. Evenimentul, organizat de compania romaneasca Romcargo Maritim, initiatorul si coordonatorul noii linii maritime, s-a bucurat de participarea ambasadorilor Turciei, Ucrainei, Georgiei, Kazahstanului si Azerbaidjanului la Bucuresti, a secretarilor de stat Bogdan Aurescu, din Ministerul Afacerilor Externe, si Iulian Matache — Ministerul Transporturilor, precum si reprezentanti guvernamentali din Georgia si Ucraina. Practic ceea ce am reusit acum este conexiunea de transport ce lipsea dintotdeauna peste Marea Neagra, intre poarta Europei — ce se deschide la Constanta si tarile din bazinul Marii Caspice si chiar destinatii mai indepartate din Orient, refacand oarecum vechiul Drum al Matasii. Noua ruta scurteaza tranzitul si costurile logistice de transport intre UE si tarile de la Marea Caspica pentru toate tipurile de marfuri, de la 25-30 de zile cate se facea in mod uzual pe ruta Anvers/Rotterdam — regiunea Caspica — la 15 zile in prezent, cu transport feroviar din Europa Centrala pana la Constanta si de aici cu linia maritima ferry/Ro-Ro — pana la Poti in Georgia, costurile pentru transportul unui autotren, la bordul navei, fiind de 1.600 de euro”, a precizat Dorin Iacob, director al companiei romanesti Romcargo Maritim ce a intitiat si coordoneaza noua linie. Feribotul va pleca din Constanta, in fiecare zi de joi, la ora 23,59, urmand sa ajunga la Batumi, duminica, la ora 7,00, dupa care seara, la ora 21,00 va parasi portul pentru a se indrepta catre Ilicevsk (Ucraina), in functie de partidele de marfa angajate de navlositori. Nava va ajunge miercurea, la orele 7,00, din Portul Ilicevsk si va parasi portul la orele 21,00, urmand ca joia, la orele 16,00, sa ajunga din nou la Constanta.
Prognoze pozitive pentru dezvoltare schimburilor comerciale regionale
Bogdan Aurescu, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat cu aceasta ocazie ca momentul este unul foarte important, in conditiile in care anul trecut tara noastra a avut cu cele doua state vecine schimburi comerciale de aproape 2,5 miliarde de dolari. „Lansarea noii linii maritime intre Romania si Georgia este un moment foarte important pentru care s-au depus mari eforturi si pentru care s-a lucrat foarte mult timp. Au mai existat dupa cum este stiut incercari de a crea aceasta conexiune intre Romania si Georgia, peste Marea Neagra, dar speram ca de aceasta data va fi un proiect durabil. Este foarte important momentul pentru ca astfel potentam, zic eu, intr-un mod exponential, schimburile economice bilaterale, cu Georgia, care oricum este principalul nostru partener economic din Caucazul de Sud, cu schimburi cifrate anul trecut la peste 420 milioane USD. In egala masura acest moment este important pentru schimburile comerciale cu Ucraina, care anul trecut au ajuns la aproape 2 miliarde USD, dar sigur ca aceasta linie de ferryboat intre cele trei tari va contribui si mai mult la intarirea legaturilor economice si comerciale”, a afirmat Aurescu, citat de Agerpres.
Legatura cu zona caspica
El a adaugat ca este fara indoiala si un impact mai larg, la nivel regional, in zona Asiei Centrale, unde sunt mai multe tari interesate sa foloseasca Portul Constanta ca poarta spre Europa. „Exista fara indoiala si un impact mai larg, la nivel regional, pentru ca exista potentialul extinderii acestei conexiuni de ferryboat dincolo de cea ce inseamna relatia Romania-Georgia-Ucraina, ca o conexiune intre Marea Neagra si Caspica, cu potential pentru exportul de marfuri intre Caucazul de sud, Asia centrala, Europa centrala si de vest, prin implicarea si altor state precum Azerbaidjan, Armenia, Turkmenistan — partenerul nostru in proiectul Coridorului de transport de marfuri intre Marea Neagra si Marea Caspica. Statele din Asia centrala, precum Kazahstan si Uzbekistan, sunt interesate sa aiba Romania si Portul Constanta ca poarta spre Europa, si in acest sens discutam recent cu ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucuresti si cu presedintele Comisiei de politica externa al Parlamentului Uzbek, despre interesul pe care aceste state il au pentru dezvoltarea acestui coridor de transport de marfuri. Iata ca avem un potential deosebit in fata, cu posibilitatea de extindere catre China”, a evidentiat secretarul de stat. Oficialul MAE a mentionat ca acest proiect are si un impact politic important, in contextul problemelor dintre Federatia Rusa si Ucraina. „Regiunea Marii Negre este o zona cu o situatie de securitate deosebita generata de interventia Rusiei in Ucraina, cu incalcarea dreptului international, ceea ce a dus la stricarea balantei de securitate in Marea Neagra. Un astfel de proiect creat de trei state riverane vecine nu face decat sa demonstreze ca atunci cand statele doresc sa coopereze intr-un spirit deschis, se pot realiza proiecte constructive, precum acesta al liniei maritime de ferryboat inaugurate acum”, a afirmat Aurescu.
de Vitalie Goncearov | aug. 12, 2014 | Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul rus Dmitri Medvedev, în vizită pe insulele Kurile
Armata rusa a efectuat marti o serie de manevre militare in insulele Kurile, in regiunea Oceanului Pacific, a declarat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii rus, relateaza RIA Novosti. Aceasta decizie vine sa irite Japonia, tara ce revendica jurisdictia asupra arhipelagului Kurilelor de Sud. ‘Exercitiile au inceput in unitatile militare dislocate in regiunea insulelor Kurile’, a indicat colonelul Aleksandr Gordeev, purtator de cuvant al Districtului militar Est al Rusiei, citat de Interfax. Astfel, potrivit acestuia, la aplicatii participa peste 1.000 de militari, cinci elicoptere de atac Mi-8AMTSh, precum si 100 de bucati de echipament militar. In paralel, mai multe companii japoneze au anuntat marti ca vor construi prototipul unui avion de vanatoare invizibil pe radar, primul zbor de testare fiind prevazut in ianuarie 2015, scrie un ziar nipon in editia de marti. Potrivit presei nipone, Japonia spera ca in realizarea prototipului avionului de vanatoare invizibil pe radar sa foloseasca propriile tehnologii, utilizate pentru producerea a numeroase aeronave straine, si sa-si extinda influenta militara. in virtutea articolului 9 al Constitutiei pacifiste din 1947, arhipelagul a renuntat „pentru intotdeauna” la razboi si nu poate, teoretic, sa se doteze cu capacitati ofensive. insa premierul Shinzo Abe a decis, la inceputul lui iulie, sa autorizeze Fortele de Autoaparare, care sunt unele dintre cele mai bine echipate din lume, sa participe la operatiuni militare externe cu scopul de a ajuta aliati, o premiera de la intrarea in vigoare a Constitutiei.
De asemenea, Japonia a anulat in aprilie, in anumite conditii, interdictia pe care si-a impus-o de a nu vinde armament in strainatate. Pentru a-si justifica optiunile, Shinzo Abe invoca de mai mullte luni amenintari tot mai mari la adresa tarii si locuitorilor ei, referindu-se in mod transparent la ambitiile regionale ale Chinei. Cu toate aceste, nici diferendul cu Rusia pentru insulele Kurile nu a fost stins pana in prezent. Acesta tensioneaza relatiile dintre Japonia si Rusia de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand fortele sovietice au ocupat cele patru insule din extremitatea sudica a Kurilelor (Kunashiri, Etorofu, Shikotan si Habomai). Japonia sustine ca aceste insule apartin teritoriului sau si cere Moscovei retrocedarea lor. Tensiuni marcheaza in prezent si relatia Rusiei cu marile puteri occidentale, in contextul in care NATO sustine ca Moscova a comasat importante forte militare la granita cu Ucraina, invocand probabilitatea ridicata a unei invazii ruse pe teritoriul ucrainean in sprijinul rebelilor prorusi din estul tarii. Moscova neaga insa ca ar avea astfel de intentii.
