Armata ucraineana a scapat in Marea Neagra trei „delfinii-ucigasi”

Armata ucraineana a scapat in Marea Neagra trei „delfinii-ucigasi”

Military-trained-dolphinTrei dintre „delfinii ucigasi” antrenati de fortele armate ucrainene au scapat din mana celor care ii ingrijeau si timpul unor antrenamente, cel mai probabil pentru a cauta parteneri de imperechere, a declarat un expert militar, citat de RIA Novosti. Mass-media de la Kiev a relatat ca numai doi dintre cei cinci delfini antrenati in regim militar s-au mai intors la baza din Crimeea de la Sevastopol dupa cel mai recent exercitiu. Ministerul ucrainean al Apararii neaga informatiile aparute in presa, refuzand in paralel sa confirme ca marina ucraineana are in custodie astfel de delfini, in ciuda mai multor aparitii in presa de la Kiev a unor fotografii cu delfinii pe corpul carora era atasat echipament militar. „Controlul asupra delfinilor era o chestiune destul de comuna in anii 80”, a declarat Iuri Pliachenko, un fost ofiter naval de anti-sabotaj. „Daca un mascul vedea o femela in timpul sezonului de imperechere, atunci imediat pornea dupa ea. Dar reveneau dupa circa o saptamana”, a mai spus acesta. Delfinii erau antrenati la baza de la Sevastopol pentru armata sovietica, unde de altfel se afla stationata flota rusa a Marii Negre, inca din 1973. Acestia erau antrenati sa gaseasca echipament militar precum mine de pe fundul marii, precum si pentru atacarea scafandrilor adversi sau pentru a cara explozibil care apoi sa fie plantat pe navele inamice. Dupa caderea Uniunii Sovietice si a impartirea flotei fostei Uniuni Sovietice intre Rusi si Ucraina, departamentul de antrenare a delfinilor, precum si specialistii care se ocupau de el a fost predat partii ucrainene. Apoi, delfinii au fost folositi in scopuri pur civile, precum munca in compania copiilor cu dizabilitati pentru a tine intacta aceasta unitate. O sursa militara din Sevastopol a declarat pentru RIA Novosti anul trecut ca marina ucraineana a reinceput antrenmanetele cu delfini pentru atacarea unor eventuali scafandri sau pentru a detecta mine.

Share our work
Georgia şi-a reconfirmat dorinţa de integrare în NATO şi UE

Georgia şi-a reconfirmat dorinţa de integrare în NATO şi UE

Bidzina Ivanişvili vrea sa integreze Georgia in UE si NATO

Premierul Bidzina Ivanişvili vrea sa integreze Georgia in UE si NATO

În Republica Georgia, pentru prima dată după jumătate de an de confruntări între preşedintele Mihail Saakaşvili şi premierul Bidzina Ibanişvili, părţile au ajuns la un consens asupra unei strategii politice externe. Parlamentul georgian a votat în unanimitate rezoluţia „Despre direcţiile principale ale politicii externe”, în care a fost confirmată continuitatea cusrului de integrare în NATO şi UE. Mai mult ca atât, în documentul respectiv, este stipulată imposibilitatea recunoaşterii Abhaziei şi Osetiei de Sud, fapt care practic exclude reluarea relaţiilor diplomatice dintre Georgia şi Rusia.
Rezoluţia „Despre direcţiile principale ale politicii externe” a fost votată la sfârşitul săptămânii trecute. Documentul a fost susţinut de toţi cei 96 de deputaţi prezenţi, manifestând astfel o înţelegere care până acum nu era caracteristica deputaţilor din coaliţia premierului „Visul georgian” şi „Mişcarea naţională unită” (MNU) a preşedintelui.

Garanţii ale securităţii

Principalele ţeluri ale politicii externe georgiene au fost declarate „crearea unor garanţii ale securităţii sale; apărarea independenţei, suveranităţii; eliberarea teritoriilor ocupate şi refacerea integrităţii teritoriale în cadrul hotarelor recunoscute internaţional”. Integrarea în NATO şi UE continuă să fie „priorităţile – cheie”. Conform rezoluţiei, Georgia va negocia cu NATO şi UE „modalitatea şi termenii” pentru a deveni membru cu drepturi depline. Până atunci, Georgia „va continua să participe la operaţionile internaţionale de menţinere a păcii, operaţiuni poliţiste şi civile”.
După cum a explicat unul din liderii partidului „Mişcarea naţională unită”, Nugzar Ţiklauri: „Georgia va continua să participe la operaţiunile NATO în Afganistan şi după 2014”.

Partener strategic

SUA sunt numite în rezoluţie „partener strategic” cu care Georgia „va continua dezvoltarea relaţiilor conform condiţiilor prevăzute în Carta parteneriatului strategic ”, semnată în 2008. Inclusiv în „domeniile militar şi de securitate – pentru creşterea capacităţilor de apărare ale Gerorgiei şi pregătirea pentru intrarea în NATO”.
În cele 19 puncte ale rezoluţiei, Rusia, direct sau indirect, este pomenită de 3 ori. Astfel, Tbilisi va continua dialogul cu Moscova cu scopul „rezolvării conflictului, stabilirea unor relaţii bune de vecinătate şi dezvoltarea lor”. Se presupune că, acest proces va avea loc în cadrul „mecanismelor internaţionale de la Geneva şi în format bilateral”. „Georgia va încerca să contribuie la apropierea poziţiilor SUA, UE şi Rusia în Caucazul de Sud, în conformitate cu interesele de stat şi principiile Acordului de la Helsinki”.

Razboi diplomatic

Dar cel mai important lucru, este faptul că, rezoluţia practic interzice reluarea relaţiilor diplomatice cu Federaţia Rusă. „Georgia nu poate avea relaţii diplomatice cu statele care recunosc independenţa Abhaziei şi regiunii Ţhinvali/Osetia de Sud”, se stipulează în document. Acelaşi punct exclude posibilitatea aderării Georgiei la „uniuni militare sau vamale” cu asemenea state.
Deputaţii nu au ascuns faptul că organizaţiile vizate sunt CSI, OTSC (Organizaţia tratatului de securitate colectivă), Uniunea Euroasiatică şi Uniunea Vamală. „Noi am propus colegilor enumerarea acestor organizaţii, create sub presiunea dominantă a Rusiei, dar după negocieri, am decis o formulare generală, care nu schimbă sensul enunţului”, a explicat deputatul din partea MNU, David Darciaşvili.

Share our work
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko, a fost exclus din propriul partid

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko, a fost exclus din propriul partid

Viktor Iuscenko, alungat din propriul partid

Viktor Iuscenko, alungat din propriul partid

Partidul „Nașa Ucraina” („Ukraina noastră”), susținătorul activ al lui Viktor Iușcenko, candidatul opoziției la președinția Ucrainei în noiembrie 2004 și participant activ la Revoluția Portocalie din acea perioadă, și-a pierdut notorietatea de care se bucura în acea perioadă. Susținătorul valorile europene și a orientării pro-occidentale a Ucrainei a rămas în afara parlamentului de la Kiev după alegerile generale din octombrie 2012, pentru că a obținut un scor mai mic de pragul electoral de 5%.
Începând cu luna februarie, „Nașa Ukraina” a revenit pe primele pagini ale ziarelor, după ce organizația din Kiev a formațiunii a decis să îl excludă din partid pe liderul partidului Viktor Iușcenko (președinte al Ucrainei în perioada 2005-2010), iar la câteva zile după acest anunț, un președintele biroului politic, Serghei Bondarciuk, a organizat un congres, la care a fost votată decizia privind autolichidarea formațiunii.

Razboi civil

Viktor Iușcenko a fost acuzat de colegii săi din organizația din capitală că la parlamentarele din 2012 ar fi înaintat candidați incompetenți în unele regiuni din sudul și estul Ucrainei, pentru a le oferi mai mari șanse celor de la Partidul Regiunilor. „Prin aceste acțiuni Viktor Iușcenko a trădat idealurile partidului nostru”, au comentat decizia foștii colegi ai lui Iușcenko. Fostul șef de stat a mai fost acuzat că ar fi uzurpat puterea în partid, deoarece refuza să organizeze congresul partidului la care urma să fie aleasă noua conducere.
Presa de la Kiev a scris că „Nașa Ukraina” s-a întrunit, doar că în două congrese separate. Unul a fost prezidat de către Viktor Iușcenko, iar altul de către Ruslan Bondarciuk. La congresul organizat de Bondarciuk, a fost luată decizia de a autosuspenda activitatea partidului. Pentru aceasta au votat delegații din 18 regiuni, ceea ce constituie două treimi din componența organizațiilor teritoriale ale formațiunii „Nașa Ukraina”, astfel încât adepții lui Bondarciuk nu pun la îndoială legitimitatea acestei decizii. „Partidul „Nașa Ukraina” a devenit un satelit al Partidului Regiunilor. Deoarece acest lucru contravine ideologiei și valorilor Maidanului (piața centrală din Kiev, unde a avut loc Revoluția Portocalie – n. red.), noi nu am avut o altă opțiune decât de a stopa activitatea formațiunii”, a explicat Bondarciuk. El a mai precizat că drapelul, ștampila și certificatul de înregistrare al partidului vor fi păstrate în Muzeul Revoluției Portocalii din Kiev.

Iușcenko se mai vrea președinte

Totodată, Bondarciuk a mai declarat că mmebrii formațiunii nu vor să renunțe la activitatea plitică și că au început deja negocieri privind colaborare cu partide politice de dreapta cu care ar putea crea un partid puternic.
Cu toate acestea, Viktor Iușcenko a declarat într-un interviu pentru publicatia „Kommersant” că ar putea candida la funcția de șef de stat în anul 2015. „Nu știu acum ce voi face, dar nu exclud o asemenea posibilitate. La momentul potrivit voi lua o decizie”, a spus Iușcenko.
Anterior Viktor Iușcenko a declarat că se consideră cel mai bun președinte din perioada independenței Ucrainei. Viktor Iușcenko a mai candidat pentru al doilea mandat și la alegerile prezidențiale din 2010, obținând un scor de 6%.

Share our work
Moscova intentioneaza sa-si plaseze permanent trupe in Mediterana

Moscova intentioneaza sa-si plaseze permanent trupe in Mediterana

russian-navy

Rusia vrea sa-si permanentizeze prezenta militara in Marea Mediterana si foloseste ca pretext situatia sin Siria. Fortele navale ruse au inceput sa lucreze la crearea unei forte de interventie permanente menite sa apere interesele Rusiei in Mediterana, a anuntat luni comandantul Marinei, amiralul Viktor Sirkov, potrivit Ria Novosti. „Ministrul Apararii ne-a ordonat sa cream o forta de interventie care va opera in Marea Mediterana in mod permanent”, a declarat Sirkov dupa o intalnire cu ministrul. „Am inceput, deja, sa lucram la (crearea) acestei forte”, a adaugat el.

Miscarea Moscovei are loc in contextul unor tensiuni internationale in zona de est a Mediteranei, din cauza intensificarii razboiului civil din Siria. Potrivit lui Sirkov, aceasta a fost discutata la cartierul general al Marinei, in centrul discutiilor fiind plasate logistica si antrenamentul personalului implicat. Ministrul rus al Apararii Serghei Soigu a anuntat luni adoptarea unei decizii cu privire la crearea unei forte navale de interventie in mod permanent in Mediterana. „Cred ca avem capacitatea sa formam si sa mentinem o asemenea forta”, a declarat el, citand succesul unor recente manevre navale de amploare in Mediterana si Marea Neagra, la care au participat nave din flotele de la marile Nordica, Baltica, Neagra si Pacific, bombardiere strategice si infanteria navala.

Nici Soigu si nici Sirkov nu au avansat un calendar in vederea dezvoltarii acestei noi forte, care va necesita eforturi semnificative in vederea asigurarii unei logistici eficiente si unei mentenante corespunzatoare a navelor de razboi din cadrul noii forte. Ministrul a recunoscut luni ca situatia generala a Marinei „ar putea sa nu fie considerata satisfacatoare”, in special in privinta deservirii si mentenantei navelor. Agentia rusa citeaza un oficial de rang inalt din cadrul Ministerului Apararii, care i-a declarat, la inceputul lui martie, ca aceasta forta de interventie ar putea sa cuprinda pana la zece nave de lupta si auxiliare, provenind din trei dintre flotele existente. Aproximativ 5.000 de cetateni rusi sunt inregistrati la autoritatile consulare rusesti din Siria, dar Ministerul rus de Externe estimeaza numarul lor la 25.000-30.000 de persoane, incluzand cetatenii rusi casatoriti aceasta tara si copiii lor. Ministerul a anuntat marti ca doi cetateni rusi si un inginer italian au fost rapiti in Siria. Rusia este una dintre ultimele tari care sprijina regimul sirian. La inceputul acestui an, Rusia a desfasurat cel mai mare exercitiu naval din istorie in Marea Mediterana. La aceste manevre au participat cele patru flote ruse de la Marea Neagra, Marea Baltica, Marea Nordului si Oceanul Pacific

Share our work
PL si PD fac in continuare front comun impotriva lui Filat

PL si PD fac in continuare front comun impotriva lui Filat

Ghimpu-Lupu-Filat1

Premierul demis Vlad Filat este in continuare contestat de fostii colegi de alianta din PL si PD care nu il mai vor premier, in ciuda faptului ca PLDM insista pentru ca Filat sa revina in fruntea unui nou guvern AIE 3. Primarul Chisinaului si prim-vicele PL, Dorin Chirtoaca a declarat ca Filat se face vinovat de izbucnirea acestei crize. „Vlad Filat a denuntat Acordul de constituire a Aliantei fara sa se consulte cu propriul partid”, a declarat Chirtoaca. Acesta a fost contrazis in replica de vicepresedintele PLDM, Valeriu Strelet, care a spus ca liderul formatiunii s-a consultat pe 12 februarie cu biroul politic. Chirtoaca a mai spus ca prin denuntarea Acordului Aliantei, „a avut loc suicidul politic (al lui Filat -n .r.). „Prin denuntarea Acordului s-a renuntat la functia de prim-ministru. Regula europeana spune urmatoarele: daca renunti la o majoritate in Parlament, automat renunti la functie”, a mai precizat edilul Chisinaului. De cealalta parte, Strelet este de parere ca PLDM a incercat sa schimbe doar principiile de partajare a functiilor, pentru ca unele institutii sa nu fie impartite dupa criterii politice, anunta Unimedia. „Nu am fost auziti. A fost nevoie sa se intample o tragedie pentru ca cu totii sa ne dam seama ca la Procuratura se intampla lucruri urate, dirijate de un cerc ingust de oameni. 13 februarie a fost unica solutie de a rupe un cer vicios. Privind in urma, noi avem foarte multe situatii cand Guvernul activa ca unul minoritar, de sacrificiu. Se cerseau voturile de la anumite componente ale Aliantei pentru a vota legi importante pentru parcursul nostru european, inclusiv politica bugetar-fiscala, bugetul de stat, etc., in schimbul unor compromisuri: sa nu ne grabim voturi cu deseurile de metale, sa nu facem Comisie parlamentara pe mersul anchetei penale in Republica, etc. Apelul nostru nu a fost sa rupem Alianta, ci sa semnam rapid un nou”, a adaugat vicepresedintele PLDM.

Democratii lui Lupu, sceptici in privinta negocierilor

Democratii sunt si ei de aceeasi parere cu colegii lor de la PL. Vicepresedinte PD, Valeriu Lazar sustine ca atat timp cat se va insista pe o anumita candidatura, atat timp cat vor fi preconditii si ultimatumuri, negocierile nu vor avea succes. „Trebuie sa depersonalizam cat mai mult acest proces de identificare a unei candidaturi. Prim-ministrul trebuie sa se ocupe in primul rand in a face echipa in Guvern, mai putin sa aiba grija de a-si face imagine politica. Cand premierul face o evaluare a unui ministru delegat, cum o face? in calitate de premier sau de lider de partid?”, a precizat Lazar. Presedintele Nicolae Timofti urmeaza sa aiba, in aceasta sptamana, consultari cu fractiunile parlamentare in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de prim-ministru.

Share our work