Asaltul chinezesc asupra pieței auto europene

Asaltul chinezesc asupra pieței auto europene

Industria auto a prezentat pentru multe decenii inima industriei europene, fiind direct responsabilă de crearea a milioane de locuri de muncă bine plătite și de perspective comerciale extrem de pozitive. Totuși, situația s-a înrăutățit semnificativ în ultimii ani. Europa și mai ales Germania, motorul economic al UE, nu au luate suficiente măsuri pentru a rămâne relevanți în contextul apariției și extinderii noilor tehnologii care au făcut ca motoarele cu combustie interne să fie amplu contestate pe piețele internaționale de motoarele electrice realizate în Asia, în special China.

Interzicerea vânzării de autoturisme cu motoare pe combustie internă începând din 2035 este o parte esențială a strategiei UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, autoturismele contribuind cu 15% din totalul acestora. Succesul depinde însă de tranziția completă a producătorilor către vehicule electrice și de crearea infrastructurii necesare pentru a încuraja utilizatorii să le achiziționeze.

Deși vehiculele electrice cu baterie reprezentau doar 12,5% din vânzările auto la mijlocul lui 2024, creșterea acestora este susținută de importurile din China, care au prețuri mai mici decât cele europene. UE se confruntă cu dificultăți majore în a-și îndeplini obiectivele din cauza capacității industriale insuficiente, în special în minerit și producția de baterii. Proiectele actuale sunt insuficiente pentru a acoperi cererea de materiale critice necesare.

Comisia Europeană a obținut sprijinul statelor UE pentru impunerea unor taxe vamale suplimentare de până la 35% la importurile de mașini electrice din China, măsură care va afecta și România. Dacia Spring, cel mai vândut model electric în România, este asamblat în China, ceea ce înseamnă că va fi vizată de aceste tarife.

Decizia vine după o investigație privind subvențiile de stat acordate de guvernul chinez producătorilor de mașini electrice, care le permit acestora să vândă la prețuri mai mici pe piața europeană. În perioada investigată, între septembrie 2022 și octombrie 2023, un sfert dintre mașinile electrice importate în UE proveneau din China.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, la inaugurarea unei fabrici de reciclare a bateriilor Mercedes-Benz, că producătorii auto germani nu ar trebui să se teamă de concurența din China, comparând-o cu provocările anterioare venite din Coreea de Sud și Japonia, pe care industria le-a depășit cu succes. El s-a opus însă tarifelor impuse de UE mașinilor electrice din China, argumentând că astfel de măsuri ar trebui aplicate doar în cazuri clare de dumping, cum ar fi în industria oțelului.

Sectorul auto european se confruntă cu multiple provocări, inclusiv costuri ridicate de producție și concurența tot mai mare din China. Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a semnalat posibilitatea închiderii unor fabrici din Germania din cauza costurilor ridicate la energie și forța de muncă. În negocierile cu sindicatele, VW a subliniat necesitatea reducerii costurilor pentru a rămâne competitiv în fața rivalilor globali.

O asociație patronală din Italia a criticat strategia Chinei de a intra pe piața din Turcia ca o modalitate de a evita suprataxele impuse de Uniunea Europeană. Beijingul folosește această abordare pentru a ocoli barierele comerciale aplicate de UE asupra vehiculelor electrice, profitând de acordul de liber schimb între Ankara și Bruxelles. În acest context, Forvia, al șaptelea cel mai mare producător de componente auto la nivel global, a anunțat că va furniza piese pentru a doua fabrică europeană a companiei chineze BYD, situată în Turcia. Forviaeste un furnizor important pentru companii auto precum Stellantis și Volkswagen, care se confruntă în prezent cu greve și o cerere scăzută pentru vehicule electrice.

Ungaria reprezintă alt stat cu acces la piața europeană care pariază pe producătorii chinezi. În 2023, sectorul auto din Ungaria angaja aproximativ 160.000 de persoane, conform BERD. Fabricile de baterii pentru vehicule electrice ar putea crea încă 20.000 de locuri de muncă în următorii ani. Ungaria exportă 90% din producția sa auto și de componente. Producătorul chinez de vehicule electrice BYD a semnat un pre-contract pentru achiziționarea unui teren de 300 de hectare la marginea orașului Szeged, în sudul Ungariei, unde intenționează să construiască prima sa fabrică din Europa. În ultimul trimestru din 2023, BYD a vândut 526.400 vehicule electrice, depășind Tesla ca lider global în vânzările de automobile electrice.

Asociația Europeană a Constructorilor Auto a subliniat că, pe lângă asigurarea unei piețe libere și corecte, sectorul auto european are nevoie de o strategie comprehensivă pentru a rămâne competitiv în industria vehiculelor electrice. Aceasta ar include acces la materiale și energie la prețuri accesibile, reglementări clare, extinderea infrastructurii de alimentare electrică și cu hidrogen, precum și stimulente adecvate. Deși taxele vamale sunt considerate o măsură de protecție, experții sugerează că acestea nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru provocările economice și comerciale create de competiția mașinilor electrice fabricate în China.

Relațiile Bruxelles-Republica Moldova: UE schimbă procedura de trecere a frontierei

Relațiile Bruxelles-Republica Moldova: UE schimbă procedura de trecere a frontierei

Din data de 10 noiembrie 2024, pe teritoriul Uniunii Europene va începe să funcționeze un nou sistem informatic EES (Entry-Exit System), iar procedura de intrare în țările UE pentru cetățenii Republicii Moldova și ai altor țări care au dreptul de a intra în UE fără viză se va schimba.

Noul sistem va înregistra automat intrarea și ieșirea tuturor străinilor în țările Schengen. Acest sistem este introdus pentru a simplifica trecerea frontierelor, pentru a consolida securitatea prin documente biometrice și pentru a preveni utilizarea documentelor false.

Migrația ilegală

De asemenea, noul sistem ar trebui să contribuie la combaterea migrației ilegale. Sistemul va înregistra amprentele digitale și fotografiile faciale ale persoanelor care trec frontiera o singură dată și le va stoca timp de trei ani: ștampilele de pașaport nu vor mai fi necesare. Înregistrarea va avea loc în mod automat prin intermediul terminalelor self-service. Prin urmare, atunci cînd o persoană pleacă în străinătate, polițiștii de frontieră vor lua mai întîi datele biometrice, iar dacă o persoană refuză să le furnizeze, i se va refuza trecerea frontierei. În plus, la fiecare trecere ulterioară a frontierei, o persoană va trebui să își scaneze pașaportul la un terminal cu autoservire.

Noile norme de trecere a frontierei nu înseamnă anularea regimului fără vize. Anterior, Comisia Europeană a raportat că, pînă în primăvara anului 2025, UE intenționează să introducă EES și ETIAS (Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile), ceea ce va duce la obligația călătorilor din țările fără viză de a plăti o taxă de 7 euro la fiecare trei ani pentru a-și autoriza călătoriile.

ETIAS și EES

După cum se știe, Uniunea Europeană a luat o decizie de principiu încă din 2016 pentru a schimba procedura de trecere a frontierei pentru cetățenii acelor state care au dreptul de a călători fără viză în UE. În 2018, Parlamentul European a aprobat legislația de stabilire a parametrilor noului sistem, care a fost denumit ETIAS. Data de lansare a sistemului a fost amînată de mai multe ori, inclusiv din cauza necesității unor fonduri suplimentare și a legislației tehnice, care a fost adoptată în cele din urmă abia în 2021. Bruxelles-ul se aștepta atunci ca sistemul ETIAS să poată fi lansat de la începutul anului 2022, dar datele au trebuit să fie amînate din nou, din nou și din nou. Noul sistem prevede că, după lansare și după perioada de tranziție, intrarea cetățenilor Republicii Moldova și ai altor țări care călătoresc fără viză în UE cu un pașaport biometric va fi posibilă în cazul preînregistrării (autorizării) în noul sistem. Noi reguli de intrare în spațiul Schengen. De cînd intră în vigoare și ce schimbări aduce pentru moldoveni ETIAS va elibera online autorizații de călătorie mai degrabă decît vize. Cu o autorizație de călătorie ETIAS valabilă, va fi posibilă șederea în oricare dintre cele 30 de țări europene timp de 90 de zile pe parcursul oricărei perioade de 180 de zile.

Autorizație de călătorie


Pentru a solicita un ETIAS, trebuie să aveți un pașaport valabil mai mult de trei luni, să furnizați o adresă de e-mail, să completați un formular online și să plătiți o taxă de 7 EUR. Există un singur site web oficial ETIAS: europa.eu/etias. Formularul de cerere de pe acest site va apărea odată cu lansarea sistemului. Permisul de călătorie ETIAS va fi legat de pașaportul călătorului și este valabil pentru o perioadă de pînă la trei ani sau pînă la expirarea pașaportului, luîndu-se în considerare data care intervine prima. Atunci cînd se obține un nou pașaport, trebuie obținută o nouă autorizație de călătorie ETIAS. Pentru a solicita o autorizație de călătorie ETIAS, este necesară completarea formularului de cerere utilizînd fie site-ul oficial ETIAS, fie aplicația mobilă ETIAS. Solicitarea unei autorizații de călătorie ETIAS costă 7 EUR, deși unii călători sunt scutiți de plata acestei taxe. Doar persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani vor plăti această taxă. Majoritatea cererilor vor fi procesate în cîteva minute. Cu toate acestea, este posibil ca procesarea unei cereri să dureze mai mult. În acest caz, cetățeanul poate primi o decizie în termen de 4 zile. Această perioadă poate fi prelungită pînă la 14 zile dacă cetățeanului i se solicită să furnizeze informații sau documente suplimentare sau pînă la 30 de zile dacă este invitat la un interviu. Prin urmare, se recomandă solicitarea unei autorizații de călătorie ETIAS cu mult timp înainte. Cetățeanul trebuie să primească un e-mail de confirmare a cererii sale, care va include numărul său unic de cerere ETIAS, care trebuie păstrat pentru consultare ulterioară. Odată ce cererea sa a fost prelucrată, cetățeanul va primi un alt e-mail prin care va fi informat cu privire la rezultatul acesteia. La primirea autorizației de călătorie ETIAS, este necesar să vă asigurați că numele, numărul pașaportului și alte informații sînt corecte: dacă există vreo greșeală, cetățeanului nu i se va permite să treacă frontiera. Dacă cererea este respinsă, e-mailul va preciza motivele acestei decizii. De asemenea, acesta va furniza informații privind modul de contestare, informații privind autoritatea competentă și termenul limită relevant pentru contestație.

Cetățenie europeană

Nu există statistici oficiale precise privind numărul exact al cetățenilor moldoveni care dețin cetățenie europeană, însă un număr semnificativ de moldoveni au dobândit cetățenii ale unor state membre ale Uniunii Europene, în special România, datorită legăturilor istorice și etnice.

Până în prezent, se estimează că peste 1 milion de cetățeni moldoveni au obținut cetățenia română. Aceasta este cea mai frecventă cetățenie europeană deținută de moldoveni, datorită procesului simplificat de redobândire a cetățeniei pe baza descendenței.

În afara cetățeniei române, există și cetățeni ai R.Moldova care au dobândit cetățenia altor țări europene, precum Italia, Portugalia, sau Spania, datorită imigrației și proceselor de naturalizare, dar numărul acestora este mult mai redus comparativ cu cei care dețin cetățenia română.

UE, afectată de inundații

UE, afectată de inundații

Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii forestiere şi nemulţumirea faţă de recentele reduceri bugetare pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE, se arată într-un comunicat al PE, citat de mass-media.

Numai în ultimii 30 de ani, inundaţiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3.000 de vieţi omeneşti şi cauzând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde euro.

Consolidarea capacităților

Într-o rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, eurodeputaţii solicită finanţare suficientă şi actualizată pentru a spori gradul de pregătire şi a îmbunătăţi consolidarea capacităţilor, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceştia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporţional cu creşterea numărului şi a gravităţii dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru ţările afectate şi solicită punerea la dispoziţie şi a altor tipuri de sprijin tehnic şi financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.
Pe termen lung, rezoluţia solicită mai multe investiţii ale UE în rezilienţa regională şi locală şi solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze şi mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice şi pe adaptarea la acestea.

Plan european

Eurodeputaţii doresc prezentarea rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunţat în orientările politice ale preşedintei CE, Ursula von der Leyen, pentru Comisia Europeană 2024-2029.
Deputaţii europeni subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiţii urgente în măsuri de gestionare a inundaţiilor şi de prevenire a riscurilor de inundaţii.
Rezoluţia a fost co-semnată de eurodeputatul Siegfried Mureşan (PPE). Acesta a subliniat, într-un comunicat, că Uniunea Europeană va acorda sprijin financiar şi tehnic ţărilor afectate, iar PE cere ca acest ajutor să vină imediat. ”Autorităţile locale şi regionale trebuie să ştie ca vor fi sprijinite, de la bugetul Uniunii Europene, pentru cheltuielile cu adăposturile, repunerea în funcţiune a infrastructurii de electricitate, de telecomunicaţii, drumuri etc.”, a spus Mureşan.
Acesta a insistat pe nevoia de flexibilizare a bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru putea aloca mai repede mai mulţi bani oamenilor afectaţi de situaţii neprevăzute, cum este cazul inundaţiilor recente care au lovit România şi Europa. Acest aspect va reprezenta una dintre priorităţile eurodeputatului român în calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

Finanțe publice afectate

În urmă cu doar o săptămână, înainte ca inundaţiile mortale să atingă Europa Centrală, Republica Cehă părea pe cale să devină prima ţară din regiune care îşi va reduce deficitul bugetar ferm sub nivelul de 3% din PIB, plafonul maxim permis normele Uniunii Europene, după pandemia de COVID-19. Acum, acea mică victorie pentru finanţele publice este incertă, întrucât Republica Cehă şi Polonia, care au suportat greul potopului, calculează costul celor mai grave inundaţii care au lovit regiunea în cel puţin două decenii, relatează Reuters.

Pe baza estimărilor oficialilor locali, daunele aduse infrastructurii ar putea ajunge la un total de 10 miliarde de dolari numai în aceste două ţări.

Ministrul de Finanţe al Poloniei a spus că cele 5,6 miliarde de dolari alocate din fondurile UE vor acoperi unele, dar nu toate costurile pentru recuperarea după inundaţii.

Pierderi economice

Pierderile economice legate de vremea extremă se adaugă la presiunile asupra finanţelor statului într-o regiune încă presată de consecinţele pandemiei de COVID-19 şi de accelerarea inflaţiei ca urmare a invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina vecină.

De la pandemie, când statele membre UE au renunţat la respectarea prevederii UE de a menţine deficitele anuale la maximum 3% din produsul intern brut, deficitele bugetare din regiune au crescut până la 9% din PIB în România şi 7% în Polonia şi Ungaria.

Inflaţia şi alegerile din Polonia, Ungaria şi România – cu promisiunile inevitabile de amploare – au împiedicat şi mai mult reducerea deficitului bugetar.

Investiţiile militare mai mari, cheltuielile legate de inflaţie pentru pensii şi costurile crescute ale serviciului datoriilor presează, de asemenea, bugetele.

Ministerul de Finanţe ceh a anunţat recent că va aloca 30 de miliarde de coroane (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele provocate de inundaţii, într-o modificare a bugetului pentru 2024, cu 25% peste estimarea iniţială a economistului ING David Havrlant, făcută la începutul acestei săptămâni.

Acest lucru ar putea împinge deficitul Cehiei aproape de pragul 3% stabilit de regulile UE, în creştere faţă de ţinta iniţială de 2,5%, deficitul de anul viitor fiind acum proiectat peste planurile anterioare.

Lumea afacerilor, îngrijorată

Steffen Dyck, vicepreşedinte senior la Moody’s Ratings, citat de mass-media regională, a declarat că, deşi regiunea pare mai pregătită decât în trecut pentru a gestiona inundaţiile, trebuie să facă faţă incidentelor şi impactului lor economic mai regulat.

”Ar putea exista încă un impact asupra cheltuielilor guvernamentale, în funcţie de daunele finale, iar unele ţări, precum Republica Cehă şi Polonia, au anunţat deja sprijin fiscal de urgenţă”, a spus Dyck.

Presiunea neaşteptată asupra finanţelor cehe evidenţiază amploarea provocării cu care se confruntă restul ţărilor membre estice ale UE care se confruntă încă cu deficite mai mari, variind de la aproape 7% în România până la peste 5% în Polonia şi Ungaria.

O analiză Reuters a proiectelor de bugete şi a anunţurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia şi Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a reduce deficitele la sub 3%, în timp ce România ar putea să nu realizeze acest lucru până în anii 2030.

Pentru Polonia, cea mai mare economie din regiune, Moody’s estimează că datoria publică ar putea creşte la 60% din PIB până în 2027, din cauza creşterii împrumuturilor, ceea ce va ridica cheltuielile legate de datorii.

Moody’s se aşteaptă ca deficitul bugetar polonez să depăşească 5% din PIB în 2025, urmat de o ”consolidare foarte graduală” spre un deficit de 3% în următorii patru până la cinci ani.

Buget polonez

Presată de costul reparaţiilor cauzate de inundaţii, Polonia va face acum eforturi pentru o mai mare marjă de manevră a UE pentru a-şi susţine finanţele de stat.

Fitch Ratings a declarat că presiunile asupra cheltuielilor în Polonia au fost ”mai mari decât se anticipase”, după ce Varşovia şi-a publicat proiectul bugetului pentru 2025, deşi o bază solidă de venituri a oferit sprijin.

Inundaţiile au lovit o regiune deja afectată de o economie germană slabă, destinaţia a 20-30% din exporturile central-europene, cu posibile ramificaţii pe termen lung pentru finanţele statului.

”Perspectivele de creştere din regiunea ECE ar putea avea de suferit dacă slăbiciunea economică a Germaniei se va dovedi structurală şi prelungită. Creşterea mai slabă pe termen mediu ar putea, la rândul său, să exercite presiuni asupra finanţelor publice din ECE într-un moment în care costurile finanţării guvernamentale rămân ridicate”, a declarat Karen Vartapetov, director şi analist principal pentrueEvaluările suverane din ECE şi CSI la S&P Global.

Costuri crescute

Costurile serviciului datoriei au crescut la 4,7% din PIB în Ungaria şi 2% în Polonia şi România anul trecut, doar costurile cu dobânzile ale Republicii Cehe, de 1,3% din PIB, fiind sub media UE – dar încă aproape de două ori nivelul de 0,7% observat înainte de COVID -19.

România nu a publicat încă un buget pentru 2025, dar Bucureştiul ia în considerare un interval de şapte ani pentru a-şi pune sub control deficitul de la cele mai înalte niveluri ale UE, despre care unii economişti spun că ar putea ajunge până la 8% din PIB în acest an din cauza unei reforme costisitoare a pensiilor.

Ungaria, al cărei deficit bugetar a fost în medie de aproape 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să-l reducă la 4,5% din PIB în acest an, deşi Moody’s se aşteaptă să fie cu un punct procentual mai mare chiar şi după încercările recente de a-l reduce.

Pregătiri în România

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a condus recent şedinţa Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU) pentru a analiza ultimele avertizări ale meteorologilor şi hidrologilor. Ministrul a cerut autorităţilor să fie pregătie şi să anunţe din timp oamenii. ”Trebuie să fim foarte atenţi pentru a putea diminua efectul acestor viituri care vin şi vreau să subliniez că nu există niciun dubiu că vor veni”, a transmis Fechet.

 ”Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea FECHET a convocat, în această dimineaţă, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul M.M.A.P. Şedinţa extraordinară a C.M.S.U a fost organizată ca urmare a avertizărilor meteorologice de COD GALBEN şi COD PORTOCALIU transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (A.N.M) dar şi a avertizărilor hidrologice realizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A)”, a transmis, sâmbătă, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.

Ministrul Mircea Fechet a transmis că ”este important ca toate instuţiile din subordinea MMAP să fie în alertă şi să acordăm toată atenţia evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în special pe bazinele hidrografice afectate deja de ultimele inundaţii, şi aici mă refer în special la zonele Galaţi şi Vaslui”.

Risc sporit

”Tot personalul nostru trebuie să fie disponibil să intervină, să existe oameni în teren care să transmită informaţiile imediat. Trebuie să fim foarte atenţi în aceste ore şi zile care urmează pentru a putea diminua efectul acestor viituri care vin şi vreau să subliniez că nu există niciun dubiu că vor veni! De asemenea, reamintesc autorităţilor că există Planuri Locale şi Planuri Judeţene în care sunt trecute zonele critice la inundaţii şi trebuie acţionat chiar de acum, preventiv. Zonele cu risc mare, în această perioadă sunt Galaţi şi Vaslui deoarece pot fi afectate din nou, chiar dacă ordinea producerii fenomenelor este de la Vestul ţării către Est. Orice modificare a evoluţiei hidrometeorologice trebuie comunicată rapid pentru a putea aloca imediat resursele acolo unde trebuie intervenit imediat”, a menţionat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor.

De asemenea, ministrul Mircea Fechet a facut apel la autorităţile locale ”pentru a lua măsuri în acest termen scurt, acolo unde mai este nevoie, pentru decolmatarea cursurilor de apă, curăţarea şanţurilor şi eliminarea resturilor care pot îngreuna curgerea apei. Primarii vizaţi de avertizările hidrologice trebuie să se asigure că persoanele care nu se pot evacua sunt identificate pentru a le putea evacua rapid, daca situaţia o impune”.

Fenomen de colmatare

Specialiştii ministerului român vorbesc şi despre necesitatea decolmatării şanţurilor şi albiilor de râu.

”De asemenea, un alt element deosebit de important este ca deţinătorii depozitelor de deşeuri industriale, haldelor de steril, iazurilor de decantare din zonele vizate de avertizări hidrometeorogice să asigure funcţionalitatea sistemelor de colectare, drenaj şi evacuare a apelor excedentare precum şi personalul de exploatare. Specialiştii ANAR au informat că, deoarece în zona Galaţi există fenomenul de colmatare al râurilor afectate de inundaţiile din ultima perioadă, situaţia este mai dificilă în special în zonele unde sunt lucrări care traversează cursurile de apă (de ex. poduri). Pentru intervenţii în aceste zone au fost consemnaţi toţi deservenţii de utilaje şi se intervine cu excavatoare. La nivelul ANAR s-a instituit starea de permanenţă. De asemenea, terţii care deţin acumulări treuie să monitorizeze situaţia şi să fie pregătiţi, în special dacă sunt ploi fulger sau viituri rapide”, a mai transmis Ministerul Mediului.

La şedinţă a participat şi Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care a informat că în zona Galaţi au fost suplimentate, încă de la ultimele inundaţii, forţele de intervenţie cu peste 1000 de pompieri şi răman în zonă, pregătiţi să meargă pentru evacuare preventivă, acolo unde există risc major de inundaţie.

De asemenea, este dispusă creşterea capacităţii de intervenţie, prin alocare de forte suplimentare din judeţele care nu sunt sub incidenţa avertizărilor.

”În ceea ce priveşte evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în Capitală, ANM a informat că riscul de ploi torenţiale rămâne ridicat şi va fi caracterizat prin cantităţi de 40-60 l/mp şi chiar peste 70 l/mp, mai ales începând de duminică după amiaza şi în noaptea de duminică spre luni. În Bucureşti, ANAR prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Bucureşti, împreună cu Apa Nova vor acţiona coordonat pentru preluarea şi tranzitarea apelor pluviale şi, după caz, vor interveni cu manevre la stăvilarele de pe Dâmboviţa”, a mai transmis ministerul.

Provocări în Balcani: Serbia introduce serviciul militar obligatoriu

Provocări în Balcani: Serbia introduce serviciul militar obligatoriu

Premierul kosovar Albin Kurti cere Serbiei să-i predea 45 de combatanţi sârbi implicaţi într-un atac în care a fost ucis, anul trecut, un poliţist kosovar, Afrim Bunjaku, relatează mass-media regională, citată de agenția Karadeniz Press.

Război în Balcani?

”Brutele care vor război în Kosovo, în Balcani, nu au ce căuta în Kosovo. Nu ştiu cum e în Serbia, dar nu se vor putea plimba libere în Kosovo”, a denunţat Albin Kurti la inaugurarea unei plăci în memoria poliţistului ucis în apropierea satului Banjska.

Un grup de bărbaţi sârbi înarmaţi a deschis focul în apropierea acestui sat, situat în nordul Kosovo, în septembrie 2023, exacerbând situația tensionată din regiune. Un polițist albanez a fost ucis, iar alții răniți.

Grupul s-a refugiat după aceea într-o mănăstire sârbă ortodoxă vecină, în care a înfruntat poliţia locală timp de 12 ore.

Procuratura kosovară a acuzat 45 de persoane de încălcarea ordinii constituţionale şi legale, activităţi teroriste, finanţarea terorismului şi spălare de bani.

Până în prezent, doar trei dintre cele 45 de persoane au fost arestate, iar celalte sunt în continuare fugare.

Acuzații dure

Albin Kurti acuză Serbia de faptul că este responsabilă de acest atac, al cărui obiectiv era, în opinia sa, anexarea unei părţi a Kosovo. ”A trecut un an de la moartea eroică a ofiţerului de poliţie kosovar Afrim Bunjaku care, împreună cu colegii săi, a căzut într-o ambuscadă preghătită împotrova ofiţerilor noştri de poliţie de către paramilitari şi terorişti orchestraţi, conduşi şi finanţaţi de către Serbia”, acuză premierul kosovar.

Albin Kurti acuză că grupul a încercat să intoducă un număr important de arme în Kosovo, cu scopul de a declanşa ”un conflict mai larg şi mai lung”.

Serbia neagă aceste acuzaţii şi susţine că atacatorii au acţionat din proprie iniţaitivă.

Atacul de la Banjska a fost condamnat ferm de Uniunea Euroepană (UE) şi Statele Unite, care cer Belgradului să-i predea pe atacatori.

Un purtător de cuvânt al diplomţaiei europene, Peters Stano, subliniază importanţa urmăririi în justiţie a celor responsabili şi că acest atac relevă necesitatea unei normaiizări a relaţiilor între Serbia şi Kosovo.

Kosovo răspunde

Autoritățile Republicii Kosovo au anunţat recent că au închis două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, după ce protestatari de pe teritoriul sârb au blocat parţial drumurile şi au obligat pasagerii cu documente kosovare să se întoarcă, în semn de protest faţă de noile tensiuni recente din nordul volatil al fostei provincii sârbe devenite independente.

Un mic grup de protestatari s-au adunat la câţiva kilometri în interiorul Serbiei, în apropierea a cel puţin trei puncte de trecere a frontierei cu Kosovo, şi verificau dacă şoferii aveau documente de călătorie emise de Kosovo.

„Grupuri de extremişti mascaţi din interiorul teritoriului sârbesc îi opresc selectiv şi cu o abordare fascistă pe cetăţenii care folosesc Serbia ca punct de tranzit”, a declarat ministrul de interne din Kosovo, Xhelal Svecla, pe pagina sa de Facebook, anunţând închiderea punctelor de trecere din Merdare şi Bernjak. Alte patru puncte de frontieră au rămas deschise, menționează sursa citată.

Proteste la fontieră

Grupul a protestat faţă de acţiunile recente ale Pristinei din nordul Kosovo, locuit în principal de etnici sârbi, care a închis instituţiile paralele conduse de Belgrad. Aproximativ 50.000 de sârbi trăiesc în această zonă şi, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo. Ei consideră Belgradul capitala lor.

În ultimii doi ani, nordul Kosovo a cunoscut cele mai grave tensiuni etnice de când ţara cu majoritate albaneză şi-a declarat independenţa în 2008, după o revoltă de gherilă de ani de zile împotriva regimului represiv sârb.

Deşi Republica Kosovo este recunoscut de mai mult de 100 de ţări, Serbia consideră că face parte din teritoriul sârb. Belgradul acuză guvernul central din Kosovo că încalcă drepturile etnicilor sârbi şi neagă acuzaţiile de provocare a conflictelor în interiorul graniţelor vecinului său.

Seviciu militar obligatoriu

Guvernul Serbiei a stabilit recent reintroducerea serviciului militar obligatoriu, la care se renunţase în urmă cu 14 ani, a anunţat preşedintele Aleksandar Vucic, care a apreciat decizia drept un pas important pentru îmbunătăţirea pregătirii de apărare a ţării. Guvernul de la Belgrad a precizat, într-un comunicat, că va forma un grup de lucru pentru a lansa procesul.

Conform planului, bărbaţii sârbi vor avea un serviciu militar obligatoriu constând în 60 de zile de pregătire şi 15 zile de exerciţii, a explicat guvernul. Serviciul va fi voluntar pentru fete.

Unii experţi militari au criticat planul, afirmând că va fi costisitor şi că o perioadă atât de scurtă de serviciu va contribui puţin la capacităţile de apărare ale ţării.

Forţele armate ale Serbiei, care a apărut ca stat independent după prăbuşirea sângeroasă a fostei Iugoslavii în anii 1990, au fost complet profesionalizate în 2011, dar rămân prost plătite şi echipate. Ţara balcanică, care este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a păstrat unităţile de voluntariat şi de rezervă.

„Nu este intenţia noastră să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă”, a declarat Vucic după semnarea unui acord pentru reintroducerea recrutării săptămâna trecută.

Diplomația armelor

Decizia Serbiei coincide cu o decizie similară a Croaţiei, ţară vecină membră NATO, al cărei ministru al apărării a anunţat în această lună că recrutarea obligatorie, care a fost suspendată în 2008, va fi reintrodusă de la 1 ianuarie 2025.

Serbia, care îşi menţine neutralitatea militară, a aderat la programul Parteneriatului pentru Pace al NATO în 2006, iar în 2015 a semnat Planul individual de acţiune pentru parteneriat – cel mai înalt nivel de cooperare pentru ţările care nu aspiră să adere la alianţă.

Luna trecută, Serbia a semnat un acord istoric cu compania franceză Dassault Aviation pentru achiziţionarea a 12 noi avioane de luptă Rafale, o mişcare care semnalează o îndepărtare de Rusia, aliatul său tradiţional şi furnizorul său de arme.

Croaţia a achiziţionat, de asemenea, 12 avioane de luptă Rafale, dintre care şase au ajuns deja în ţara membră a UE.

Cele două ţări vecine, care întreţin relaţii destul de reci de la prăbuşirea, în anii 1990, a fostei federaţii iugoslave din care făceau parte, se află în plin proces de achiziţionare de elicoptere şi arme moderne, ceea ce unii experţi consideră o cursă a înarmării în Balcanii de Vest.

Serbia în afara UE?

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că este puţin probabil ca ţara sa să adere la Uniunea Europeană în 2028, o dată vizată de unele alte ţări din Balcanii de Vest care speră să adere la bloc.

„Nu cred că vom face parte din Uniunea Europeană în 2028”, a declarat Vucic la o conferinţă de securitate Globsec din Praga. „Nu se va întâmpla (aderarea la UE), nu-mi mint poporul”.

„Şi cred că dacă unii dintre noi ar putea deveni membri ai UE, acest lucru nu se poate întâmpla înainte de 2030, dar aceasta este doar evaluarea mea”, a adăugat el. „Ce s-ar putea întâmpla între timp, nimeni nu ştie”.

Comentariile lui Vucic au venit la scurt timp după ce Serbia a încheiat un acord istoric în domeniul armamentului cu compania franceză Dasault Aviation prin achiziţionarea a 12 noi avioane de luptă Rafale, într-o schimbare majoră faţă de cooperarea sa în domeniul apărării cu Moscova.

Pentru a adera la UE, Serbia trebuie să îşi îmbunătăţească democraţia, statul de drept, sistemul judiciar, economia şi să elimine corupţia şi crima organizată.

Axa Paris-Belgrad

Serbia a semnat recent un contract de vânzare-cumpărare a 12 avioane de luptă de tip Rafale, sub privirile preşedintelui francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită la Belgrad în vederea concretizării mai multor acorduri economice cu această ţară din Blacani care păstrează legături cu Rusia.

Preşedintele sârb Aleksandăr Vucici s-a declarat ”recunoscător” pentru ”intrarea în prestigiosul club Rafale”.

Aceste avioane de vânătoare-bombardiere franceze urmează să înlocuiască flota sârbă îmbătrânită de MiG-uri ruseşti şi să fie livrate Serbiei până în 2029.

Belgradul cumpără nouă avioane de tip Rafale cu un singur loc şi trei cu două locuri, în valoare de 2,7 miliarde de euro, a anunţat preşedintele sârb Aleksandăr Vucici imediat după semnarea contractului.

Emmanuel Macron, care efectuează această vizită în pofida crizei politice din Franţa, unde trebuie să numească un premier, a fost primit la coborârea din avion, pe aeroport, de către omologul său.

El a asistat de asemenea la semnarea mai multor acorduri privind procesarea deşeurilor sau a mineralelor rare.

Rămâne Serbia prietena Rusiei?

Problema avioanelor de tip Rafale este sensibilă la Belgrad, candidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), care menţine relaţii cu Moscova în pofida invaziei Ucrainei şi care nu a impus sancţiuni Rusiei de la începutul războiului, în 2022.

Preşedintele sârb Vucici, citat de mass-media regională, a declarat că aproape toate ”avioanele interceptoare” şi ”toate” ”avioanele de luptă vin din Rusia”. ”Trebuie să evoluăm, să ne schimbăm obiceiurile şi tot restul pentru a ne pregăti armata”, a declarat el.

Franţa scoate de asemenea în faţă acest argument, evocând o logică a ”ancorării Serbiei la UE”. Belgradul poate face ”alegerea strategică” de a ”coopera cu o ţară europeană” în vederea modernizării flotei sârbe, şi-a exprimat Parisul speranţa.

Dacă Franţa nu înlocuieşte ”de exemplu cu Rafale” avioane ruseşti folosite în Serbia, ”această enclavă care se află în mijlocul UE va deveni un punct de intrare a instabilităţii pe continentul nostru şi al tutror regimurilor autoristariste, de la Rusia la China”, a subliniat ulterior la France Info ministrul demisionar însărcinat cu Europa Jean-Noël Barrot.

Orgoliu prezidențial

Vuk Vuksanovic, de la Centre for Security Policy, un think-tank din capitala sârbă, consideră că ”Vucici caută o soluţie să-şi înlocuiască MIG-urile îmbătrânite”, relatează mass-media sârbă, citată de media de la București.

”Dacă nu găseşte, Croaţia vecină, cu propriile sale (avioane) Rafale, va avea o superioritate aeriană în Blacanii Occidentali. Iar egoul lui Vucici nu poate accepta asta”, explică el.

”În plus, el crede, cumpărând aceste (avioan de tip) Rafale, care sunt un produs extrem de scump al industriei franceze a armamentului, că va cumpăra protecţia politică şi favorurile preşedintelui Macron”. Surse oficiale de la Belgrad nu au menționat dacă Serbia va mai achiziționa și alte sisteme de armament din Franța.

Joc de glezne francez

Franţa susţine în mod oficial procesul de aderare a Serbiei la UE, apărat de Aleksandăr Vucici în pofida îngrijorărilor pe care le are populaţia sârbă.

Într-o scrisoare publicată în presa sârbă, Macron reiterează că Serbia are ”locul său deplin” în UE. ”Revin azi în Serbia cu un mesaj simplu: Uniunea Europeană şi statele sale membre au nevoie de o Serbie puternică şi democratică alături de ele, iar Serbia are nevoie de o Uniune Europeană puternică şi suverană”, scrie preşedintele francez.

La opt luni după alegerile legisalative sârbe, pătate de fraude potrivit OCDE. şi alegerile europene, în care partidul prezidenţial a obţinut o victorie, Palatul Elysée consideră că acest proces de aderare este necesar să determine Belgradul ”să consolideze statul de drept”.

Emmanuel Macron urmează să pledeze în favoarea ”normalizării relaţiilor cu Kosovo”, o ”parte integrantă” a acestei ”apropieri” de Cei 27.

După ce Kosovo şi-a proclamat independenţa în 2008, Serbia nu a recunoscut-o niciodată, spre deosebire de numeroase ţări din Occident, iar încercări de calmare şi de dialog au eşuat.

Pot fi normalizate relațiile dintre Priștina și Belgrad?

Normalizarea relațiilor dintre Serbia și Republica Kosovo este un proces complex, care implică mai multe aspecte politice, economice și sociale.

Experții din regiune consideră că un dialog constant, mediat de organizații internaționale precum Uniunea Europeană (UE) sau Organizația Națiunilor Unite (ONU), este esențial. UE a facilitat negocierile dintre cele două părți în cadrul „Dialogului de la Bruxelles,” încercând să găsească soluții practice la problemele dintre Serbia și Kosovo. Aceste negocieri ar trebui să continue cu sprijinul mediatorilor internaționali.

Încheierea unor acorduri economice și comerciale ar putea crea o bază solidă pentru cooperare. Dezvoltarea infrastructurii comune, comerțul liber și investițiile reciproce pot contribui la stabilitate economică, ceea ce ar putea ameliora tensiunile politice.

Unul dintre cele mai mari obstacole este neacceptarea de către Serbia a independenței Republicii Kosovo. Serbia ar putea fi încurajată să recunoască Republica Kosovo printr-un acord internațional, ceea ce ar deschide ușa pentru normalizarea completă a relațiilor diplomatice.

Integrarea atât a Serbiei, cât și a Kosovo în Uniunea Europeană ar putea fi un catalizator pentru soluționarea conflictelor. Aderarea la UE presupune respectarea unor standarde democratice și a statului de drept, ceea ce ar putea forța ambele părți să adopte măsuri constructive.

Este important să se găsească soluții pentru a proteja drepturile minorităților sârbe din Kosovo, precum și drepturile etnicilor albanezi din Serbia. Inițiativele de reconciliere între comunitățile etnice ar contribui la reducerea tensiunilor.

Organizațiile non-guvernamentale, grupurile de dialog interetnic și inițiativele pentru drepturile omului pot juca un rol important în promovarea reconcilierii. Implicarea comunităților locale în acest proces este esențială pentru construirea unei încrederi de lungă durată.

Respectarea drepturilor omului și oferirea de acces la justiție pentru cei care au suferit în urma conflictelor anterioare poate contribui la vindecarea rănilor istorice. Programele de justiție tranzițională și de reconciliere sunt importante pentru restabilirea încrederii între părți.

Siguranța aprovizionării cu gaze în UE: Impactul măsurilor energetice adoptate de Bruxelles în 2022

Siguranța aprovizionării cu gaze în UE: Impactul măsurilor energetice adoptate de Bruxelles în 2022

La scurt timp după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, Uniunea Europeană a fost zguduită de una din cele mai mari crize energetice din istorie. Dependența față de gazele naturale rusești și ruperea relațiilor economice cu Rusia, au venit cu un cost enorm pentru statele europene, cu precădere pentru cele din Europa Centrală și de Est. În ultimii 10 ani, prețul mediu al gazelor a fost cuprins între 5 EUR/MWh și 35 EUR/MWh. În august 2022, prețul a atins un nivel istoric de 339 EUR/MWh. Energia este un punct cheie în lanțul de producție, iar creșterea prețului la energie echivalează creșterea prețului produsului final și a costului de trai. În aceste condiții, rata inflației la nivel european a înregistrat un nivel maxim 11,5% în octombrie 2022. Pentru a face față acestor provocări, UE a luat o serie de măsuri legislative, printre care pot fi enumerate:

  • REPowerEU- planul prin care UE va reduce dependența de combustibilii fosili rusești;
  • Adoptarea de către Consiliu a regulamentului privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT);
  • Regulamentul (UE) 2022/1369 privind reducerea cererii de gaze;
  • Regulamentul (UE) 2022/1032 privind obligația de umplere a stocurilor de gaze naturale;
  • Propuneri pentru reformarea pieței de energie electrică (septembrie 2022);
  • Adoptarea unui mecanism de piață de limitare a creșterilor excesive ale prețurilor gazelor.

În 2021, Uniunea Europeană a consumat 421 de miliarde metri cubi de gaze. În același an, 21% din energia electrică și 38% din energia termică la nivel european au fost produse pe bază de gaze. Doar 17% din total consum de gaze proveneau din interiorul UE, celelalte 83% erau importate. La acel moment, Rusia era principala sursă de import, furnizând 45% din totalul de gaze importate de UE. În 2023, ponderea Rusiei a scăzut la 15%. Potrivit estimărilor Comisiei, numai în 2022, subvențiile totale pentru energie în UE s-au ridicat la 390 de miliarde de euro. În 2023, efectul măsurilor a devenit palpabil, prețul mediu al gazului a fost de aproximativ 45 de euro/MWh, totuși, dublu față de perioada anterioară crizei. În 2023, Norvegia și Statele Unite au devenit principalele surse de import de gaze pentru UE. Printre alți furnizori se mai regăsesc: Africa de Nord, Regatul Unit și Qatar.

Ponderea gazelor naturale în cererea de energie primară în 2021 (%)

Într-un raport special intitulat „Siguranța furnizării de gaze în UE” și publicat la sfârșitul lunii iunie 2024, Curtea Europeană de Conturi a evaluat eficiența măsurilor adoptate de Bruxelles și dacă acestea și-au atins obiectivele. Auditorii au examinat dacă:

  1. Obiectivul de reducere cu 15 % a cererii de gaze a fost atins cu sprijinul politicii UE;
  2. Măsura privind obligația de stocare a gazelor era pusă în aplicare și crea o mai mare certitudine;
  3. Stabilirea unui preț maxim a permis plafonarea eficace a prețurilor prin intermediul cărora se comercializau gazele în UE;
  4. Comisia poate demonstra că mecanismul AggregateEU își îndeplinește obiectivele declarate;
  5. Comisia este în măsură să coordoneze acțiuni ale UE pe lângă țări terțe producătoare de gaze și negocieri cu acestea pentru a îmbunătăți siguranța furnizării.

Curtea de Conturi a constatat următoarele:

  1. UE a reușit să reducă cu 18% consumul de gaze. Comisia estimează că 50% din această reducere s-a datorat gospodăriilor, 43% industriei și 7% sectorului producției de energie electrică. Deși obiectivul a fost atins, este greu de evaluat ponderea factorilor care au influențat reducerea cererii de gaze. Pe lângă campaniile de informare privind economisirea gazelor și a energiei electrice, Europa a avut parte de o iarnă foarte caldă. De asemenea, cererea a fost influențată de schimbarea combustibilului (din cauza prețului ridicat la gaze) și adoptarea măsurilor privind eficiența energetică.
  2. Până în 2022, nu toate statele europene obișnuiau să-și suplimenteze stocurile de gaze la un nivel ridicat, comparativ cu perioada actuală. Din iunie 2022, Bruxelles a stabilit ca înmagazinarea gazelor trebuie să fie în proporție de 90% în fiecare an până în 2025. Și acest obiectiv a fost depășit. De exemplu, în noiembrie 2023, stocurile de gaze au atins 99% din capacitate. În pofida acestui fapt, Curtea de Conturi nu consideră această schimbare radicală, deoarece în perioada 2016-2020, nivelul mediu de umplere a instalațiilor de înmagazinare era de 91,5%. Această practică era deja aplicată în 11 state membre, care însumează 56% din consumul total de gaze din UE.
Nivelurile medii de umplere a instalațiilor de înmagazinare în UE

3. Eficacitatea mecanismului de corecție a pieței, care are drept scop să plafoneze prețurile la gaze, ca în cazul din august 2022, nu poate fi evaluată. Motivul este cât se poate de simplu, nu a fost activat până acum. Mecanismul este activat atunci când prețul contractelor futures pentru gaze pe platforma TTF din Țările de Jos depășește 180 de euro/MWh și este cu 35 de euro/MWh mai mare decât prețul global al gazului natural lichefiat (GNL). Astfel, în UE, aceste contracte futures nu vor putea fi tranzacționate la un preț mai mare decât un plafon stabilit prin Regulamentul 2022/2578. Plafonul va fi în vigoare până la 31 decembrie 2025.

4. AggregateEU, lansat în aprilie 2023, este o platformă online de achiziții comune de gaze în UE, care grupează cererile companiilor și le corelează cu ofertele furnizorilor, facilitând tranzacțiile pentru gaze. Platforma a suscitat interes, cu 180 de entități și cereri pentru 54 miliarde de metri cubi de gaze, depășind cerința legală de 15%. Totuși, nu există suficiente date pentru a evalua impactul asupra prețurilor și beneficiile reale. Comisia nu are acces la detalii despre contractele încheiate între un stat membru și o țară terță, ceea ce limitează transparența și evaluarea beneficiilor mecanismului.

5. Inițiativele internaționale ale Comisia Europeană referitoare la securitatea energetică au transmis semnale puternice, însă perspectivele nu sunt cele mai optimiste. Comisia Europeană a lansat inițiative pentru diversificarea surselor de gaze și a semnat acorduri cu SUA, Norvegia, Canada și memorandumuri cu Egipt și Azerbaidjan. Totuși, din cauza specificului acestor documente și a competențelor juridice limitate ale Comisiei în domeniul afacerilor internaționale, rezultatele concrete sunt slabe. Multe dintre măsurile propuse, precum colaborarea cu Norvegia pentru dezvoltarea unui instrument de stabilizarea a pieței sau grupul de lucru EU-Canada privind GNL, nu au avut impactul așteptat. Un institut de monitorizare a acordurilor energetice interguvernamentale a raportat că, de la începutul crizei, statele membre au încheiat numeroase acorduri cu țări terțe, însă nici unul nu a fost raportat Comisiei, fapt ce îngreunează procesul de transparență.

    Criza energetică a impactat puternic statele europene, fără ca acestea să fie pregătite de un scenariu similar. Situația a forțat întreaga Uniune să ia măsuri rapide pentru a reduce dependența de combustibilii fosili rusești și, totodată, să caute rapid alternative de aprovizionare. Deși Curtea de Conturi a reușit să identifice unele lacune în acțiunile UE, merită de subliniat că acestea au fost luate în conformitate cu realitățile din teren într-un interval foarte scurt de timp.

    Concurs eseuri