de Isac Mihai | feb. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Conflictele militare, o prezenta obisnuita pe scena politica a secolului XXI
În urmă cu 15-25 de ani, de câte ori se întâmpla ca tensiunile la nivel internațional să crească, obișnuiam să spunem că ”se ascut armele” sau că ”zăngănitul armelor” se aude din nou. Paradoxul ultimului deceniu constă în faptul că, deși nu se mai aud, armele se ascut din ce în ce mai tare. Ne place să gândim că, odată cu ”dezghețarea” Războiului Rece și explozia globalizării, Omenirea a intrat în ceea ce s-ar putea eticheta drept ”făgaș normal”, ”Eră a Dezvoltării”, ”Mileniu al Păcii”. Din păcate, realitatea ultimilor cinci ani contrazice și cele mai pesimiste previziuni ale curentului Optimist-Umanist.
În plin război
Din nefericire, Omenirea este în plin Război. Și este în plin război cu ea însăși. De data aceasta, este mai mult decât clar că acest conflict nu se mai poartă pentru acapararea de resurse necesare dezvoltării, ci pentru resurse necesare supraviețuirii. Cele mai sumbre ”proorociri” se adeveresc sub ochii noștri, chiar dacă cei mai mulți nu le văd sau refuză să le vadă, mânați doar de instinctul de supraviețuire și viețuire le nivel micro, în afara sistemului macro-social. Dacă, în preistoria dominată de vânătorii-culegători, coeziunea și supraviețuirea grupului tribal era posibilă fără interacțiunea cu grupuri similare, în ceea ce privește societatea modernă, până în urmă cu 5-10 ani, această posibilitate era exclusă din start de majoritatea antropologilor și psiho-sociologilor. Dar, ce să vezi, realitatea este mai crudă și decât cele mai sumbre previziuni.
În momentul de față, în ciuda ”Păcii aparente”, societatea globală este sfâșiată de ”mici războaie”. Paradoxal este că, atunci când vorbim de războaie, ne place să le localizăm și să le minimalizăm importanța, pornind de la o comparație intenționat-eronată cu cele două conflagrații mondiale, care au produs sute de milioane de morți. Pentru că, dacă acceptăm să le vedem în deplina lor monstruozitate, aceste ”mici războaie”, care nu au încetat niciodată, au produs o suferință similară și, în total, cel mai probabil, un număr similar de morți și răniți.
Războiul din Siria: sute de mii de morți și milioane de refugiați
Declanșat în 2011 după represiunea demonstrațiilor pașnice împotriva regimului de la Damasc, conflictul din Siria a devenit mai complex pe parcursul anilor, cu implicarea unor țări străine și a grupurilor jihadiste, pe un teritoriu din ce în ce mai fragmentat.
Mai mult de 350.000 de persoane, între care peste 100.000 de civili, au fost ucise de la începutul războiului din Siria în 2011. Bilanțul a fost anunțat la finele anului trecut, în momentul în care mai multe puteri străine își intensificau eforturile diplomatice pentru a pune capăt acestui conflict sângeros și cu câteva zile înainte de o nouă serie de negocieri de pace sub egida ONU la Geneva. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, care dispune de o vastă rețea de surse în țară aflată în război, a precizat că 343.511 de persoane și-au pierdut viața pe teritoriul sirian între martie 2011 și noiembrie 2017.
Dintre acestea, 102.618 sunt civili, între care 19.000 de copii și 12.000 de femei, a precizat OSDO. Potrivit sursei citate, 119.000 de membri ai forțelor proguvernamentale au fost uciși, între care 62.000 de soldați sirieni și 1.556 membri ai organizației libaneze Hezbollah.
Totodată, în conflict au fost uciși aproximativ 59.000 de combatanți ai grupurilor rebele și Forțelor Democratice Siriene (FDS) — o alianță arabo-kurdă sprijinită de Washington. Printre cei uciși se numără peste 62.200 de luptători ai diferitelor grupări jihadiste, potrivit OSDO. În cursul ultimelor 12 luni, circa 12.000 de persoane au fost ucise pe întreg teritoriul sirian, între care 3.000 de civili.
Din păcate, din noiembrie 2017 și până în prezent, numărul victimelor a crescut îngrijorător.
Mii de morți în Ucraina
Conflictul din Ucraina a făcut peste 10.000 de morţi. La care se adugă zeci de mii de civili strămutați din zonele de conflict: un bilanț uman pe care nimeni în Ucraina nu și l-a imaginat atunci când Maidanul a condus la plecarea prorusului Viktor Ianukovici de la putere. Ulterior, Ucraina a asistat neputincioasă la anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea, apoi la preluarea, la începutul lunii aprilie, de către manifestanți proruși, a unor clădiri oficiale în Donețk și Lugansk, în estul țării, scrie Agerpres, care citează agențiile de presă innternaționale.
Manifestanții, care se opuneau noilor autorități proeuropene, au fost înlocuiți în scurt timp de milițiile separatiste, iar Kievul a declanșat la 13 aprilie 2014 o „operațiune antiteroristă” pentru a prelua controlul asupra zonelor rebele. Rusia, care dezminte orice ingerință, afirmă că acesta este un conflict intern al Ucrainei, recunoscând totuși că „voluntari” ruși luptă de partea rebelilor „din proprie dorință” împotriva guvernului de la Kiev.
Acest conflict, singurul în curs de desfășurare pe continentul european, a provocat o criză gravă între Rusia și Ucraina, două țări istoric „surori”, dar și la un nou Război rece între Rusia și Occident, acesta din urmă decretând o serie de sancțiuni împotriva Moscovei. De îndată după alegerea sa în mai 2014, președintele ucrainean Petro Poroșenko promitea că recucerirea estului țării „nu va dura mai mult de două sau trei luni”. „Aceasta ar trebui să dureze câteva ore”, lansase el atunci, transmite AGERPRES.
Dar trei ani de conflict a pus în lumină incapacitatea Kievului de a recuceri teritoriile controlate de separatiști. Armata ucraineană, insuficient echipată și prost pregătită, a cunoscut mai multe înfrângeri usturătoare după succesul inițial.
În august 2014, aproape 360 de soldați au fost uciși la Ilovaisk. În ianuarie 2015, după nouă luni de lupte crâncene, aeroportul din Donețk a trecut sub controlul rebelilor, la fel și nodul de cale ferată strategică din Debalțevo în februarie același an.
Pe front diplomatic, Kievul și separatiștii au semnat în 2014 la Minsk, cu participarea Rusiei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), un acord destinat să aducă pacea în Donbas.
Acest acord a fost reafirmat de Kiev și rebeli în februarie 2015 în urma unei medieri franco-germane și în prezența președintelui Vladimir Putin. Supranumit „Minsk 2”, el a condus la numeroase încetări ale focului, dar a fost fragilizat de confruntările care au continuat în zona liniei frontului, fiind înghețat de facto în prezent. O succesiune de armistiții au permis, totuși, în 2016 si 2017, de a reduce în mod semnificativ violențele, chiar dacă ciocniri sporadice înrăutățesc bilanțul conflictului.(M. Bâtca)
de Isac Mihai | feb. 3, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE
Avioanele ruse si americane se joaca de-a razboiul pe cerul Marii Negre
Marina SUA a dat publicității filmarea în care un avion rusesc a fost extrem de aproape de a intercepta un avion american de supraveghere, relatează serviciul de presă al US Navy, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Evenimentul s-a petrecut deasupra Mării Negre, fiind doar ultimul din seria de incidente dintre cele două tabere.
Piloţii americani susţin că avionul rusesc s-a apropiat la doar un metru de avionul SUA. Acţiunea avionului rusesc a forţat avionul marinei să îşi încheie misiunea mai devreme, a declarat unul dintre oficiali.
Declarații americane
Departamentul de Stat al SUA a făcut o declaraţie publică în care a acuzat Rusia că „încalcă flagrant înţelegerile existente şi dreptul internaţional”. „Acesta este cel mai recent exemplu de activităţile militare ruseşti care nu ţin cont de normele şi acordurile internaţionale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.
„Cerem Rusiei să înceteze aceste acţiuni care cresc riscul unei erori, pun în pericol piloţii de ambele părţi şi pot duce la coliziuni aeriene”, a mai declarat aceasta.
US Naval Forces Europe a oferit mai multe detalii: „Această interacţiune a fost determinată de apropierea avionului rus la un metru şi intrând în traiectoria de zbor a avionului EP-3 american, determinând EP-3 să zboare în atmosfera perturbată din urma lăsată de avionul rus” a declarat purtătoarea de cuvânt US Naval Forces Europe, Pamela Kunze.
„Avionul american opera în conformitate cu legea internaţională şi nu a provocat această acţiune din partea ruşilor”, a adăugat ea.
Tinta neidentificata aeriana
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că avionul de război rusesc a zburat „în concordanţă cu legile internaţionale” atunci când s-a apropiat de avionul american. Instituţia a adăugat că „o ţintă neidentificată aeriană” a fost detectată în timp ce se apropia de spaţiul aerian rusesc.
„Un avion de război Su-27 a fost trimis pentru a intercepta ţinta şi s-a apropiat de avion la o distanţă sigură şi a identificat avionul ca fiind un ER-3E american. Echipajul avionului a raportat informaţiile şi a zburat alături de avionul american pentru a se asigura că acesta nu încalcă legile spaţiului aerian rusesc”, a spus ministrul citat de mass-media.
Ironii rusești
Ministerul rus al Apărării a avertizat din nou SUA că Crimeea este acum teritoriu al Rusiei şi în consecinţă avioanele spion americane ce se apropie de această peninsulă se vor întâlni cu avioane ruse, nu ucrainene, informează mass-media regională, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘Dorim să reamintim comandantului Grupului Operativ 67 al Flotei a 6-a (a SUA) că Crimeea este teritoriu inalienabil al Rusiei. Odată cu trimiterea piloţilor în misiuni de recunoaştere în această zonă a Mării Negre, trebuie să ia în calcul că ei vor fi întâmpinaţi de avioane ruse, nu de cele ale partenerilor lor ucraineni’, se arată în comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O altă opţiune, continuă comunicatul cu acelaşi ton ironic, ‘este ca toate echipajele (americane n.red) să primească noile hărţi cu traseul corect al frontierelor spaţiului aerian al Rusiei’.
Conform versiunii Ministerului rus al Apărării, avionul EP-3 s-a apropiat de frontiera spaţiului aerian al Crimeei cu transponderul închis, motiv pentru care avioane de vânătoare ruse au fost ridicate de la sol pentru a-l monitoriza. ‘Manevrele avionului de vânătoare rus au fost cele uzuale, absolut legale şi nu au creat vreun pericol pentru avionul american’, a indicat ministerul rus.
Forţele aerospaţiale ruse ‘vor continua să asigure supravegherea frontierelor spaţiului aerian al Rusiei (…) Dacă aceasta provoacă depresii sau fobii piloţilor americani, recomandăm părţii americane să renunţe la aceste zboruri în apropierea frontierelor ruse sau să revină la masa negocierilor pentru a conveni asupra regulilor’, conchide comunicatul.
Intensificarea tensiunilor
Numărul misiunilor de interceptare a avioanelor rusești de către NATO a crescut în ultimii ani pe fondul intensificării tensiunilor dintre Occident și Moscova privind implicarea Rusiei în criza din Ucraina. De asemenea, Kremlinul joacă periculos, provocând avioanele NATO, în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre.
Un avion rus de vânătoare Su-27 a interceptat la începutul săptămânii un avion de supraveghere american deasupra Mării Negre, a anunţat ministerul apărării de la Moscova. Ştirea a fost difuzată de agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters. Potrivit Agerpres, Departamentul Apărării de la Washington a protestat, arătând că avionul spion american EP-3E Aries II nu a intrat în spaţiul aerian al Rusiei. „După ce avionul de supraveghere al Marinei Militare a SUA şi-a modificat cursul, îndepărtându-se de frontieră, Su-27 a revenit la bază”, afirmă partea rusă.
Incident în apropierea Marii Britanii
La mijlocul lunii ianuarie 2018, Forţele Aeriene Regale britanice au ridicat luni de la sol două dintre avioanele lor militare Typhoon pentru a intercepta bombardiere ruse care zburau în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii, acţiunea aviaţiei britanice făcând parte dintr-o operaţiune internaţională la care au luat parte şi avioane militare belgiene, transmite DPA. ”Ca parte a unui răspuns internaţional, avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene Regale au interceptat bombardiere ruse care se apropiau de spaţiul aerian al Regatului Unit”, a menţionat Ministerul Apărării britanic pe contul său de Twitter.
Forţele Aeriene Belgiene au precizat, la rândul lor, că două dintre avioanele lor F-16 au interceptat două bombardiere ruse Blackjack într-o zonă olandeză a spaţiului aerian al NATO, deasupra Mării Nordului. ”Graţie zborului lor supersonic, avioanele belgiene F-16 au fost capabile de a-şi îndeplini misiunea, garantându-vă securitatea”, a scris pe Twitter armata belgiană.
Anterior, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra, citat de Reuters, anunţase că două avioane militare Typhoon din Forţele Aeriene Regale au fost ridicate luni de la sol pentru a intercepta avioane ruse în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii. Avioanele militare britanice au decolat de la baza aeriană Lossiemouth, din apropierea localităţii scoţiene Moray.
War Games și în 2017
La începutul lunii august 2017, avioane de luptă spaniole și finlandeze au fost trimise pentru a intercepta trei avioane rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al Estoniei, a anunțat NATO într-un comunicat. Potrivit Alianței Nord-Atlantice, avioanele rusești erau două MiG-31 și o aeronavă de transport Antonov AN-26. ‘Două avioane spaniole F-18 care participă la misiunea de poliție aeriană a NATO în statele baltice au decolat de la baza aeriană Amari din Estonia’, a precizat Alianța. ‘Avioane finlandeze au decolat de asemenea pentru a intercepta aeronavele’ rusești, a adăugat NATO. Finlanda nu este membră a acestei alianțe militare.
De asemenea, la finele lunii iunie 2017, ministerul apărării de la Moscova a anunțat că un avion american de recunoaștere RC-135 a virat periculos de aproape de un avion de vânătoare rusesc Su-27, deasupra Mării Baltice, relata agenția de presă RIA. Potrivit aceleiași surse, avionul Suhoi a interceptat și un alt avion RC-135 în aceeași zonă.
Poziția SUA asupra incidentului a fost diferită. Pentagonul a acuzat Rusia de interceptarea periculoasă a unui avion american RC-135 în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Baltice. Un purtător de cuvânt al departamentului american al apărării a afirmat că pilotul unui avion rusesc Su-27 a zburat prea repede și nu și-a controlat bine avionul. Statele Unite nu au făcut nimic care să provoace un astfel de comportament, a susținut căpitanul Jeff Davis, din partea Pentagonului. (M.A.B./M.I.)
de Razvan Iorga | ian. 30, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cursa pentru Kemlin este de aproape două decenii una mai degrabă solitară. Sistemul politic din Federația Rusă a devenit unul atât ermetic în care Vladimir Putin nu are niciun rival. Potrivit unui sondaj realizat de institutul independent Levada, Putin, care nu are un concurent real, este creditat cu 75% din intenţiile de vot. Cu toate acestea, Putin a încercat să pară misterior, anunțându-și oficial candidatura abia luna trecută, în decembrie 2017.
Chiar și în cazul în care cineva emite pretenții cât de mici, abordarea de tip stalinist nu lasă loc de nicio rivalitate.
Agențiile de presă moscovite anunțau, luni dimineață, că Putin a fost primul din cei 14 candidați înscriși pentru alegerile prezidențiale din 18 martie care a adus și prezentat Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia toate semnăturile necesare pentru intrarea în cursa prezidențială.
Nu mai puțin de 28 de cutii au transportat liste cu peste 315.000 de semnături. Pr lângă semnături, Putin și-a trimis stuff-ul de campanie să aducă și rapoarte financiare și toată documentație necesară înscrierii sale „cu acte în regulă” în așa-zisă cursă pentru un nou mandat prezidențial. Șeful departamentului juridic al sediului lui Putin, Serghei Kabișev, și agentul autorizat al lui Putin pentru probleme financiare, Natalia Orlova, au venit la CEC să depună documentele.
Cele 315.000 de semnături aduse la oficiul autortiății abilitate din Moscova sunt doar o colecție modestă, deoarece Putin ar fi strâns peste 1,6 milioane de semnături.
Ca o concluzie retorică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat și el luni că Vladimir Putin nu ar avea un rival în scrutinul ce urmează în mai puțin de două luni de zile.
„Nivelul popularității lui Putin depășește cu mult granițele Rusiei. Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că Putin este liderul absolut al opiniei publice, liderul absolut al vârfului politic, încât cu greu nimeni nu poate concura serios cu el în momentul de față”, a declarat Peskov.
Fără riscuri „inutile”
Chiar și așa, Putin nici măcar nu a dorit să riște nici măcar simbolic să spulbere orice concurență. Chiar cu o zi înainte de depunerea documentelor la CEC pentru Putin, autoritățile ruse l-au reținut pe opozantul Alexei Navalnîi. Acesta a lansat, la finalul lunii decembrie, un apel public pentru proteste masive în Rusia la 28 ianuarie. Ca urmare, numeroşi susţinători ai lui Navalnîi protestau, duminică, în mai multe oraşe din Rusia, faţă de autorităţi în momentul reținerii acestuia.
Anterior reținerii sale, duminică, forțele ruse de poliție a pătruns cu forţa în birourile din Moscova ale lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, şi a reţinut mai mulţi membri ai echipei acestuia. Roman Rubanov, un susţinător al lui Navalnîi, a scris pe reţelele de socializare că poliţia le-a transmis că a intrat în clădire deoarece au existat zvonuri conform cărora acolo ar fi o bombă. Sub acest pretext, poliția a percheziționat birourile.
Pe de altă parte, juridic, Navalnîi a fost respins și din punct de vedere juridic și împiedicat pentru a intra în cursa prezidențială. La 30 decembrie, Curtea Supremă din Rusia a respins apelul lui Aleksei Navalnîi referitor la decizia Comisiei Electorale de a nu-i accepta candidatura la preşedinţia Rusiei.
Candidatura lui a fost respinsă de Comisia Electorală rusă, invocându-se faptul că opozantul lui Vladimir Putin are o condamnare la activ. În fapt ,Navalnîi a fost condamnat într-un dosar cu vizibile tente politice. Pentru a fi împiedicat să candideze și să aibă un cazier pătat, Bavalnîi a fost reținut de trei ori în 2017, dar eliberat.
În aceste condiții, circa 5.000 de oameni au protestat în toată Rusia pentru reținerea lui Navalnîi, dar Kremlinul a precizat că acest lucru arată mai degrabă că poziția administrației prezidențiale de la Moscova este „mai degrabă consistentă”.
„În unele localități aceste acțiuni, de fapt nu numeroase, au fost autorizate, ceea ce este în conformitate cu legea. În anumite locuri nu au fost autorizate, iar sugestiile alternative cu privire la locul de desfășurare au fost respinse într-o manieră empatică”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Desigur, lucrul principal aici este asigurarea legii, securității și ordinii publice”, a adăugat el.
Putin își umflă mușchii cu „Paris Hilton de Rusia”
Pare hilar că cel mai de „temut” contracandidat al lui Putin este tocmai fiica fostului său mentor, fostului primar de Sankt-Petersburg, Anatoli Sobceak. Deși au fost multe zvonuri cum că ar fi „iepurele lui Putin” și chiar fina acestuia, ea a negat vehement aceste acuzații.
Astfel, Xenia Sobceak a fost numită de presa internațională „Paris Hilton a Rusiei”, debutul său în televiziune venit în urma unor scene „fierbinți” într-un reality show de tip Big Brother, în care a apărut beată sau îmbrăcată sumar.
De altfel, în vârstă de 36 de ani, aceasta este mai degrabă o prezență glamuroasă, fiind în atenția presei prin eșecurile în dragoste și aventurile sale amoroase efemere.
Cu toate acestea, o serie de emisiuni televizate i-au adus popularitatea și atenția Kremlinului ca exponentă a cercurilor liberale, mai ales cel ale Sankt-Petersburgului, de acolo de unde și Putin și-a început ascensiunea.
Un sondaj recent de opinie a arătat că 24% dintre persoane văd o asociere negativă cu numele Xeniei Sobceak. Circa 70% au spus că îi văd oferta prezidențială în mod negativ și doar 5% ar dori chiar să voteze pentru ea în martie.
În ultimii șase ani, ea sa implicat foarte mult în politica rusă, exprimând păreri anti-guvernamentale Putin. Aceasta a realizat mai multe interviuri cu opozanți ai regimului Putin a devenit jurnalist pentru un canal TV independent. Cu toate acestea, Xenia este un adversar facil pentru Putin.
De asemenea, declarațiile sale privind drepturile Ucrainei asupra Crimeei și războiul din estul Ucrainei nu sunt tocmai pe gustul majortiății rușilor care consideră legitimă toată aventura ucraineană a lui Putin.
De altfel, Putin este un obișnuit al livrărilor de acțiuni militariste pe fondul pauperizării populației, știind sigur că acestea prind în mentalul belicos al rusului de rând, fapt confirmat mereu de incursiunile militare din zona Caucazului, fie că vorbim de intervențiile în Cecenia sau Georgia.
Sacrificatul de serviciu, semnal pentru cercurile liberale de la Sankt-Petersburg
În schimb, Putin a dat anul trecut un semnal puternic cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg pentru ca acestea să nu îndrăznească să se revolte și mai ales să folosească oameni sus-puși din anturajul puterii.
În acest sens, luna trecută, Tribunalul Zamoskvorețki din Moscova l-a găsit vinovat pe fostul ministru rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev pentru mită. Circumstanțele nu au fost foarte clare dacă Uliukaiev ar fi cerut mită cei doi milioane de dolari de la șeful Rosneft, Igor Secin, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin, dar cert este că acesta era un apropiat al cercurilor liberale de la Sankt-Petersburg.
Uliukaiev a precizat atunci că directorul Rosneft, Igor Secin și generalul FSB Feoktițov i-ar și înscenat luarea de mită. „Mita a fost provocată de falsa mărturie a lui Secin. Acuzațiile s-au bazat doar pe declarațiile acestuia”, a spus fostul ministru.
„Trebuie să spun că transferul banilor din mită a fost planificat de FSB. Secin m-a sunat sub pretextul discutării unor afaceri ale companiei și m-a convins să vin în clădirea Rosneft, acolo unde mi-a înmânat banii”, a mai spus Ulikaiev.
Deşi înalţii funcţionari sunt demişi adesea pentru scandaluri de corupţie, aceasta a fost prima arestare a unui ministru în exerciţiu de la căderea URSS.
Faptele care îi sunt reproşate lui Uliukaiev, dar şi actorii implicaţi – un fost ministru technocrat fără prea multă carismă şi o companie semi-publică foarte puternică – a provocat o surpriză în rândul aripii liberale ruse, de care era apropiat fostul ministru.
Înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, unii analişti ruși au văzut în această arestare un nou episod în lupta dintre clanurile din jurul lui Vladimir Putin.
de Isac Mihai | ian. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Fortele separatiste pro-ruse din Donbass ameninta cu reluarea ostilitatilor
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat asupra riscului escaladării conflictului armat în estul Ucrainei. „Peste tot observăm că părţile se pregătesc sa continue conflictul sau chiar să-l escaladeze”, a declarat prin legătură video Alexander Hug, adjunctul şefului misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru Ucraina, citat de KARADENIZ PRESS. În ultimele zile, membrii misiunii OSCE au observat cum părţile aflate în conflict în estul Ucrainei sapă noi tranşee, amplasează noi mine şi îşi întăresc prezenţa militară, a mai spus Hug. „În loc să retragă armele şi să demineze, se pare că părţile fac de fapt contrariul”, a notat el.
Eşecul părţilor de a respecta încetarea focului anunţată a provocat victime civile în ultima săptămână, a afirmat Hug, adăugând că o persoană a fost ucisă şi o alta rănită când un autobuz civil care traversa linia de contact a fost lovit de focuri de armă de calibru redus. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi insurgenţii proindependenţă în estul Ucrainei a început în aprilie 2014 şi a ucis până acum peste 10.000 de persoane.
La 20 decembrie 2017, Grupul Trilateral de Contact pentru soluţionarea crizei în Ucraina a ajuns la un acord privind încetarea focului, începând cu 23 decembrie, pentru ca civilii să poată celebra sărbătorile de iarnă. Peste 30 de runde anterioare de încercări de armistiţiu au eşuat, cele doua părţi acuzându-se reciproc de încălcarea încetării focului.
Relațiile dintre Kiev și Moscova se deriorează și mai mult
Autorităţile de la Kiev au denunţat deja circa 35 de documente bilaterale ruso-ucrainene, urmând ca în perioada următoare să fie denunţate alte opt, a declarat ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, citat marţi de agenţia de presă Unian. ”Conform situaţiei de la sfârşitul anului trecut, noi am denunţat – dacă nu mă înşel – 35 de diferite documente cu Rusia, în special acorduri interstatale, interguvernamentale, interdepartamentale”, a indicat Klimkin într-o conferinţă de presă, luni, în care a prezentat un bilanţ al activităţii diplomaţiei ucrainene pe anul trecut. La rând aşteaptă alte opt acorduri dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat el.
Referitor la negocierile privind soluţionarea conflictului din Donbas, Pavlo Klimkin nu a exclus ca la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, preconizată pentru 16-18 februarie, să aibă loc o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările participante la aşa-numitul format ”Normandia” de negocieri privind situaţia din estul Ucrainei. Acest format include Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania şi a fost creat odată cu discuţiile dintre liderii celor patru ţări, în iunie 2016, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina
Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea
Rusia confirmă că va furniza Ankarei sistemul de rachete anti-aeriene S-400. Astfel, prin contractul de peste 2 miliarde de dolari, Turcia ar deveni al doilea stat NATO care își va dota forțele armate cu tehnologie militară dezvoltată de Moscova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru a primi sisteme anti-aeriene de tip S-400, au informat oficialii ruşi, aflaţi în vizită în Asia de Sud-Est, adăugând că este a doua ţară din NATO care va achiziţiona sisteme antibalistice ruseşti. „Două sisteme S-400 există deja în Siria, asigurând securitatea bazelor Hmeymim şi Tartus. Acestea sunt sisteme unice cu capacităţi de performanţă de neegalat. Acesta este motivul pentru care a fost încheiat un contract privind livrarea complexelor S-400 către Turcia, membru al NATO”, a declarat Serghei Şoigu, în timpul vizitei sale în statele din Asia de Sud-Est, transmite Mediafax, care citează agenții de presă rusești. „Alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziţionarea sistemelor S-400, inclusiv state din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est”, a subliniat Șoigu. „Negocierile relevante sunt în curs de desfăşurare”, a adăugat el.
Surse din delegaţia rusă au subliniat faptul că Turcia este al doilea membru NATO care a achiziţionat sistemele anti-aeriane create de ruşi. Până de curând, Grecia a fost singurul membru al alianţei care a intensificat cooperarea militară cu Rusia, având sisteme S-300. Ministrul rus al Apărării a menţionat că Moscova este pregătită să împărtăşească experienţa sa în utilizarea armamentului şi a hardware-ului militar în lupta împotriva terorismului internaţional din Siria.
„În primul rând, acest lucru se referă la războaiele noastre, armele folosite de Forţele Terestre şi forţele speciale de operaţiuni, precum şi sistemele noastre de apărare, care nu includ doar sistemele Pantsyr, ci şi sistemele S-300 şi S-400”, a declarat Şoigu.
Contract de peste 2 miliarde de dolari
Contractul cu Turcia pentru achiziția de către aceasta a unor sisteme rusești de apărare sol-aer S-400 depășește suma de două miliarde de dolari, a confirmat ,în 2017, compania de stat Rostec. Oficialități din domeniul militar și politicieni americani și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intențiile Turciei, ca stat membru al NATO, de a achiziționa sisteme de apărare din Rusia, pe fondul altor semne privind o apropiere între Ankara și Moscova anul trecut. Sistemul S-400, incompatibil cu sistemele NATO, poate distruge ținte aeriene pe o distanță de până la 400 kilometri.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat în septembrie că țara sa a semnat acordul cu Federația Rusă și a făcut o primă plată. La momentul semnării contractului cu partea rusă nu a fost dezvăluită o sumă concretă, însă presa turcă avansa suma de 2,5 miliarde de dolari. Decizia Ankarei de a cumpăra sisteme de rachete S-400 este considerată în unele capitale occidentale drept un afront la adresa NATO, având în vedere tensiunile cu Moscova în legătură cu Ucraina și Siria. Acordul turco-rus provoacă îngrijorări pentru că armele nu pot fi integrate în sistemul de apărare al Alianței. (M.A.B.)
