de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Sisteme Javelin, motiv de escaladare a conflictului din Donbass
Rusia caută motive să reaprindă războiul în estul Ucrainei, dar acuză Kievul că îngroapă acordurile de la Minsk și că folosește armament american. Acuzațiile vin după ce Parlamentul ucrainean a votat joi o lege care califică drept ‘ocupaţie temporară rusă’ conflictul armat ce afectează de patru ani estul ţării. Legea a provocat indignarea separatiştilor ruşi şi proteste la Moscova, unde MAE rus a acuzat Kievul că se pregăteşte pentru ‘un nou război’.
Legea, aprobată de 280 de deputaţi ucraineni, denunţă o ‘agresiune armată rusă’ şi califică ‘teritorii temporar ocupate’ republicile populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR) în estul Ucrainei, transmite Agerpres, care citează agenții de presă internaționale și locale. Votat la mai puţin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operaţiunilor în zona de conflict, care era până acum încredinţată serviciilor de securitate. ‘Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate’, a scris pe Twitter preşedintele ucrainean Petro Poroşenko după adoptarea legii.
Pregătiri pentru război
Rebelii şi Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat. Această lege ‘contrazice toate acordurile de la Minsk (…) şi va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene’, a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko.
‘Parlamentul ucrainean (…) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greşită’, a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.
Cu adoptarea acestei legi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ‘se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acţiune de contestare’, se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus. ‘Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război’, se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei ‘escaladări periculoase’ a situaţiei din Ucraina şi a ‘consecinţelor imprevizibile pentru pacea şi securitatea în lume’. ‘Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk şi toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluţii reciproc acceptabile în vederea soluţionării crizei ucrainene’, acuză diplomaţia rusă.
Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franţei şi Germaniei, au condus la o scădere a intensităţii luptelor, dar fără progrese spre o soluţionare politică a conflictului. Armistiţiile anunţate în mod constant sunt încălcate aproape întotdeauna, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcarea lor.
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse..
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | ian. 19, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Ucraina, UE
Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.
De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.
Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.
Mai multă putere pentru Poroșenko
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.
Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.
Înarmare de peste Ocean
Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.
Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.
Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.
Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.
Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Acuze belicoase dinspre Moscova
Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.
„În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.
Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.
Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.
Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.
Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.
Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Razvan Iorga | ian. 17, 2018 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Compania de investigații americană Kroll a descoperit o fraudă bancară de 5,5 miliarde de dolari la Privat Bank, o bancă ce aparținea oligarhului Igor Kolomoiski, conform unei comandată de Banca Centrală a Ucrainei, relatează Kiev Post. Instituția amintită a anunțat că o investigație pe care a făcut-o la PrivatBank arată că ar fi avut loc o fraudă „pe scară largă” timp de cel puțin 10 ani.
Investigația a fost condusă de compania internațională Kroll, cea care investighează „furtul miliardului” în Republica Moldova. Frauda rezultată în Ucraina este de cel puțin 5,5 miliarde de dolari. Rezultatele sintetizate confirmă ani de afirmații potrivit cărora PrivatBank a funcționat ca un „aspirator” pentru foștii săi proprietari, oligarhii Ihor Kolomoiski și Ghenadi Bogoliubov.
PrivatBank a fost naționalizată de statul ucrainean în 2016. Unul dintre principalii foști acționari ai băncii, Ihor Kolomoiski, a respins rezultatele investigației Kroll, calificându-le drept „prostii”.
Guvernatorul adjunct al Băncii Naționale a Ucrainei a anunțat că rezultatele investigației companiei Kroll au fost transmise procuraturii generale, pentru o posibila investigație penală în legătură cu activitatea băncii înainte de a fi preluată de stat.
Kolomoiski este unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina și a fost pentru o scurtă perioadă de timp guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk. A fost destituit de președintele Petro Poroșenko în 2015, acuzându-l că a încercat să creeze o forță paramilitară proprie în regiune și să încerce să preia prin forță o companie de petrol, parţial deținută de stat.
Privat Bank, filiala din Letonia a fost implicată și în „furtul miliardului” de dolari din R. Moldova și în schema mai mare a „Landromatului rusesc” prin care s-au spălat peste 20 de miliarde de dolari, „bani negri” proveniți din Rusia.
de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Problemele etnice si teritoriale din Balcani, întreținute de retorica paramilitară
Balcanii devin din nou butoiul cu pulbere al Europei, iar fitilul se află în mâna Moscovei. Asasinarea principalului lider al sârbilor kosovari, Oliver Ivanovic, este, conform unor experți regionali, citați de KARADENIZ PRESS, cea mai recentă păpușă scoasă din matrioșka rusească de combatere a extinderii NATO și influenței democratice occidentale în cea mai volatilă zonă europeană. Incidentul se alătură tensiunilor privind tendințele centrifuge ale Republicii Srpska, din cadrul statului Bosnia și Herțegovina, dar și dovezilor din ultima veme privind activitatea intensă a unor organizații paramilitare din regiune.
Atentat suspect
Unul din principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost împuşcat mortal marţi dimineaţa în faţa biroului său din Kosovska Mitrovica, în nordul Kosovo, transmit agențiile de presă sârbești și internaționale. Decesul politicianului a fost confirmat de avocatul său, Nebojsa Vlajic, transmite Agerpres. Ivanovic, în vârstă de 64 de ani, a fost împuşcat de patru ori în piept, în jurul orei locale 08:15 (07:15 GMT) de atacatori care se aflau într-un automobil. Politicianul a fost transportat de urgenţă la un spital din Kosovska Mitrovica, unde a murit.
Poliţia a găsit trei cartuşe în faţa biroului său, a declarat Ksenija Bozovic, o oficialitate a partidului social-democrat local SPD, condus de Ivanovic. Poliţia a izolat partea de nord a oraşului, declanşând operaţiunea de căutare a atacatorilor. Ivanovic era considerat un politician sârb moderat în oraşul Kosovska Mitrovica, divizat în continuare între partea de nord, locuită de sârbi, şi cea de sud, cu populaţie albaneză. Deschiderea lui pentru colaborare cu autoritățile de la Priștina a fost aspru criticată anterior de o parte a liderilor sârbi.
Eliberat anticipat, după o condamnare pentru crime de război
Ivanovic, fost secretar de stat sârb pentru Kosovo şi ales consilier municipal în alegerile locale din 2013 în nordul Kosovska Mitrovica, a fost încarcerat timp de doi ani după ce a fost găsit vinovat de crime de război de un tribunal al Misiunii Uniunii Europene în Kosovo. Curtea de apel de la Pristina i-a anulat ulterior condamnarea de 9 ani închisoare şi a dispus rejudecarea cazului.
În luna iulie, maşina lui Oliver Ivanovic a fost incendiată în Kosovska Mitrovica.
Serbia vrea acces la anchetă și promite răzbunare
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat marţi că asasinarea lui Oliver Ivanovic, unul dintre principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, este un ‘act terorist’ îndreptat împotriva tuturor sârbilor şi care nu va rămâne nepedepsit. De asemenea, preşedintele sârb a cerut misiunilor Uniunii Europene şi ONU în Kosovo să permită autorităţilor sârbe să participe la investigarea asasinării lui Oliver Ivanovic.
‘Dacă ei nu o vor soluţiona, o vom face noi’, a indicat Aleksandar Vucic, făcând referire la autorităţile kosovare. ‘Serbia va lua toate măsurile necesare şi vom găsi asasinul sau asasinii’, a promis şeful statului sârb, care a insistat că atacul, indiferent de naţionalitatea autorului, este o crimă împotriva sârbilor din Kosovo şi a Serbiei în întregul ei.
Prima decizie luată de autorităţile sârbe după acest asasinat a fost suspendarea participării la noua rundă de contacte ce urma să se desfăşoare la Bruxelles cu liderii kosovari în vederea îmbunătăţirii raporturilor dintre Belgrad şi Pristina.
Sârbii boniaci vor independență, sub oblăduirea Moscovei
Independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este ”un obiectiv politic legitim”, a estimat liderul său politic Milorad Dodik. De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani) şi Republica Srpska (sârbi). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată.
Mai întâi favorit al occidentalilor, înainte de a se îndepărta de ei şi de a se afişa în apropierea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik are o atitudine ambiguă. El evocă în mod constant aspiraţiile de independenţă ale entităţii sale. ”Scopul nostru este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republica Srpska. Ne îndreptăm către această direcţie, acesta este un obiectiv politic legitim”, a declarat Dodik într-un interviu la televiziunea de stat sârbă RTS. În trecut, el afirma că Bosnia este ”un concept ratat”, ”un loc pe care nimeni nu-l doreşte”.
”Trebuie să luptăm pentru a ne păstra drepturile pe care noi le-am obţinut”, a afirmat Dodik. Puţin mai târziu, cu ocazia manifestărilor de ”ziua naţională”, el a estimat că ”poporul sârb are două state: Republica Serbia şi Republica Srpska”. Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15 % – croaţi.
Balcanii, împânziți de organizații paramilitare finanțate de Moscova
Pe baza unor rapoarte venite de la serviciile secrete, ministrul Securității din Bosnia susține că Moscova pregătește mercenari sârbi care au misiunea de a înființa o unitate paramilitară la Sarajevo. Într-un articol apărut în The Guardian, se scrie că Dragan Mektić, ministrul bosniac al Securității, afirmă că Rusiei face eforturi de a destabiliza Balcanii și de a opri Bosnia să adere la valorile militare nord-atlantice. Piedica prin care Sarajevo este forțată să nu facă parte din structurile NATO o reprezintă Republica Srpska.
În Republica Srpska activează miliția paramilitară „Onoarea sârbă” condusă de Milorad Dodik. Membrii miliției paramilitare au fost instruiți într-un „centru umanitar” înființat și finanțat de Moscova. Mai mult decât atât, unul dintre liderii grupului, Bojan Stojković, a fost antrenat direct în Rusia, primind inclusiv distincții din partea generalului rus Valeriy Kalyakin. Conform șefului securității bosniace, rolul grupării paramilitare este acela de a recruta membri din lumea interlopă sârbă, care vor fi instruiți militar dar și ideologic, astfel încât să fie loiali lui Milorad Dodik.
Ministrul bosniac al Securității mai spune că, din documentele adunate de-a lungul timpului, reiese că una dintre misiunile formațiunii „Onoarea sârbă” este „o eventuală intervenție în cazul în care opoziția încearcă să obstrucționeze funcționarea autorităților”. O parte dintre cei implicați sunt acuzați și de participare la mișcarea secesionistă pro-rusă din estul Ucrainei.
Apariția paramilitarilor în Bosnia vine la 15 luni după ce serviciile secrete ruse au fost implicate într-o lovitură de stat în Muntenegru, în care mercenarii intenționau să atace Parlamentul, să-l asasineze pe Milo Đukanović, liderul pro-occidental al țării și să împiedice aderarea la NATO. Lovitura de stat a fost dejucată și Muntenegru a devenit membru NATO în iunie 2017. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | ian. 16, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
După schimbul de prizonieri, realizat înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018, Rusia caută să se apropie de Ucraina în termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să le accepte.
Șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii de Rusia.
„Tratatele internaționale sunt importante, însă rămân treaba juriștilor (…) Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.
Referendumul din martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia cu 96,6% din voturi.
Anterior declarațiilor lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere (Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări, pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.
Tăierea cordonului ombilical al Sevastopolului de Kiev
După instalarea în Crimeea cu ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.
La început a fost instalată o administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au opus noul regim au fost constrânși să plece.
„A fost (invazia rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva locuitorilor, când bandiți mascați au spart case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa din cauza fricii. Își acoperea fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele 5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”, declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea, Ahtem Ciygoz.
La 11 septembrie 2014, așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din Crimeea.
Gard de separare
De altfel, în noiembrie 2017, Rusia a început să ridice un gard care să separe Crimeea de restul teritoriului ucrainean. Între Crimeea, care este recunoscută pe plan internațional ca teritoriu ucrainean, și regiunea Herson din Ucraina propriu-zisă sunt trei puncte de tranzit oficiale.
Gardul ar urma să se întindă pe o lungime de 50 de km și va fi gata în prima jumătate a anului 2018, potrivit agențiilor ruse de presă, care citează serviciul rus de securitate FSB. Acesta are o înălțime de circa doi metri. Costul s-ar ridica undeva la 3,3 milioane de dolari și are drept scop să sporească securitatea pentru locuitorii Crimeii și pentru turiștii care vin în vizită în peninsulă, insistă Moscova.
La rândul său, Ucraina a anunțat în toamna lui 2014 că va ridica un grad de 2.000 de km la granița sa cu Rusia, dar până în prezent a reușit să construiască doar câteva zeci de kilometri. Motivația oficială a fost atunci teama de un atac al forțelor militare ruse.
Un sector de frontieră lung de circa 400 de km cu Rusia este controlat de către separatiștii proruși din regiunea estică Donbass. Kievul îi acuză pe separatiști că sunt ajutați cu trupe și arme aduse dinspre Rusia prin sectorul respectiv de frontieră, ceea ce Moscova a dezmințit în mod repetat.
Podul discordiei
Pe lângă lucrurile de infrastructă făcute în peninsula ocupată, Rusia a demarat și un proiect ambițios de legare a Rusiei continentale de peninsula Crimeea. Karadeniz Press a scris în august 2017 că Ucraina se pregătea să acționeze Rusia în judecată pentru construcția unui pod care să lege cele două maluri. Declarația îi aparținea atunci ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc.
Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.
„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.
Ministrul ucrainean al Justiției, Pavel Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.
Cu toate acestea, Rusia a continua acest proiect controversat de infrastructură, În noiembrie 2017, Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei era gata în proporție de peste 50%.
Cifrele se bazau pe ultimele rapoarte declara atunci Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan. „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.
Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar.
Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.
Oferte „generoase”
Ultima ofertă de „nerefuzat” a Moscovei, în ceea ce privește Crimeea, este ca Ucraina să-și recupereze o parte din armamentul deținut în Crimeea înaintea anexării. Propunerea a fost făcută de liderul de la Kremlin pe data de 11 ianuarie 2018.
Putin a spus că Rusia este pregătită să lase Ucraina să-și recupereze echipamentul militar din Crimeea, deși starea acestuia este foarte deteriorată. Putin a mai spus că ar fi vorba de zeci de nave și zeci de avioane de luptă. El crede că armata ucraineană ar putea sosi în Crimeea pentru a-și lua navele și să le ducă în portul de la Odesa.
De asemenea, Rusia este gata să invite armata ucraineană să participe la eliminarea muniției ucrainene care nu mai este folositoare din cauza gradului avansal de teriorare.
La câteva zile distanță, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a declarat că nu a existat nici un răspuns substanțial de la Kiev privind la propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru predarea echipamentului militar din Crimeea. „Am auzit o serie de declarații publice care au fost făcute de la Kiev, dar nu știu nimic despre orice răspuns material”, a spus el.
Chestiunea anexării ilegale a Crimeii de către Rusia va fi cu siguranță o temă de campanie dezbătută în cadrul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc în martie în Rusia. Contracandita lui Putin, vedeta de televiziune Xenia Sobceak, este de părere că peninsula aparține Ucrainei, potrivit Unian.
„Crimeea este ucraineană, este un fapt medical, acesta este teritoriul Ucrainei. Am încălcat acordurile internaționale, am încălcat acordul nostru cu Ucraina ” a declarat Sobchak într-un video postat pe Twitter de către jurnalistul rus Dmitri Smirnov cu atitudini pro-Kremlin.
Programul electoral al Xeniei Sobceak cuprinde referi la încheierea războiului din Donbas și ținerea unui nou referendum în Crimeea.
Corespondență de la Chișinău Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
