de Isac Mihai | feb. 27, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, UE, UE, Uncategorized @ro
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje
Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.
Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.
Macedonia, moștenire grea
Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).
Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.
Protest naționalist
Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.
Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.
Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.
Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje
Sute de mii de greci contra negocierilor
Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.
Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.
Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.
“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.
La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.
Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.
Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.
Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.
Presiuni americane, îngrijorare rusească
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad
Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.
Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.
Situație nesănătoasă
În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.
Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.
„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.
Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice
Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.
Kosovo, problema eternă
Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.
Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.
Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
Condiții europene
Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.
‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.
Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic
Avertisment diplomatic
Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.
Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa Republicii Kosovo.
UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | ian. 15, 2018 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA
”Realitatea unei lumi multipolare”, ”viziuni bazate pe dictat și ultimatum”, Ucraina și problema scutului antirachetă sunt subiectele care irită Moscova, în relația sa cu Washingtonul. Motiv de a determina diplomația rusă, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, să lanseze un atac fără precedent, la adresa SUA.
Serghei Lavrov a atacat violent SUA luni în cadrul unei conferinţe de presă în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei Rusiei pe anul trecut, acuzând Washingtonul că refuză ”realitatea unei lumi multipolare”, relatează agențiile de presă internaționale. ”Din nefericire, colegii noştri americani şi aliaţii lor continuă să-şi impună viziunile bazându-se exclusiv pe dictat şi ultimatum. Ei nu vor să asculte punctele de vedere ale altor centre ale politicii mondiale”, a declarat Lavrov, adăugând că ei ”nu vor să recunoască realitatea unei lumi multipolare”. ”Ei utilizează numeroase metode, de la desfăşurarea unui sistem global antirachetă şi sancţiuni unilaterale, la extrateritorialitatea propriei legislaţii şi ameninţări de a rezolva orice problemă internaţională numai în funcţie de propriul lor scenariu”, a adăugat oficialul rus, citat de Agerpres.
Administrația Trump, mai complicată decât cea a lui Obama
Lavrov a firmat că anul 2017 a fost un an ‘complicat’. Relaţiile cu administraţia preşedintelui Donald Trump sunt mai complicate decât cele din perioada administraţiei lui Barack Obama, a precizat Lavrov. ‘Acţiunile administraţiei actuale sunt, din nefericire, în linie cu cele ale administraţiei Obama, în pofida liniei preşedintelui Trump din timpul campaniei electorale. În anumite domenii, administraţia SUA exercită o presiune şi mai mare’, a declarat ministrul rus. Ministrul rus de Externe a apreciat că SUA se tem de competiţie în condiţii egale în multe domenii, în special în cel al energiei şi al aprovizionării cu gaze a ţărilor din Europa.
În acelaşi timp, el şi-a exprimat îngrijorarea privind ultimatumul dat de Donald Trump privind înăsprirea acordului nuclear cu Iranul, pronunţându-se pentru menţinerea acestui document aşa cum este şi apreciind ca ‘periculoasă’ căutarea unui nou compromis.
Rusia nu cedează Crimeea
Serghei Lavrov a declarat că Rusia respectă integritatea Ucrainei în graniţele formate după referendumul din Crimeea din 2014, potrivit agenţiei de presă TASS. ‘Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele care s-au format după referendumul din Crimeea şi alipirea peninsulei la Federaţia Rusă’, a insistat ministrul de Externe rus. Nici Occidentul şi nici Kievul nu recunosc acest referendum.
de Isac Mihai | nov. 24, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin, pregatit pentru un nou mandat prezidential
Președintele rus Vladimir Putin nu dorește să rămână președinte pe viață al Federației Ruse, dar nu exclude o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din 2018, ceea ce l-ar menține la putere până în 2024, potrivit unui interviu pe care l-a acordat agenției TASS, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Da, este posibil să candidez. Nu știu încă dacă voi face aceasta sau nu”, a declarat Putin în interviul citat.
Liderul de la Kremlin a adăugat că, deși Constituția rusa i-ar permite să candideze pentru un nou mandat, aceasta nu înseamnă că va lua o astfel de decizie. „Voi lua în considerare contextul general, sentimentul meu profund, dispoziția mea”, a afirmat el. „Este cu adevărat necesar să se reflecteze la aceasta acum? Anul 2014 nu a trecut încă și vorbiți deja de 2018!” a exclamat Vladimir Putin. El a subliniat în continuare că nu intenționează să rămâne președinte pe viață. „Nu, aceasta nu este bine pentru țară. Este rău și nu am nevoie de aceasta. Constituția stabilește numărul mandatelor”, a precizat el.
Cortina de fier
Rusia nu intenționează să rivalizeze cu Occidentul sau să ridice o nouă „cortină de fier”, a mai declarat președintele Vladimir Putin, subliniind că țara sa își va apăra interesele geopolitice și își va dezvolta propria agendă. „De îndată ce Rusia se pune pe picioare, se întărește și își declară dreptul de a-și apăra interesele pe plan extern, atitudinea Occidentului față de ea și liderii săi se schimbă (…) așa a fost întotdeauna”, a spus președintele rus, în contextul actualei crize în relațiile dintre Moscova și țările occidentale pe fondul evenimentelor din Ucraina.
Rusia nu intenționează să se izoleze de restul lumii și nici să construiască noi ziduri care s-o îngrădească, a adăugat Putin, subliniind că Federația Rusă înțelege caracterul nefast pentru ea al unei „cortine de fier”. În istoria altor națiuni au existat perioade când țările au încercat să se izoleze de restul lumii și au plătit foarte scump pentru aceasta, prin degradare și colaps economic, a subliniat șeful statului rus. „Noi nu vom merge pe această cale în niciun caz și în jurul nostru nimeni nu va construi un zid. Este imposibil”, s-a declarat convins liderul rus.
Schimbare de regim
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă Occidentul că încearcă să provoace o ”schimbare de regim” în Rusia prin sancțiunile adoptate în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”Occidentul a arătat fără ambiguitate că nu caută să forțeze Rusia să își schimbe politica, ci că vrea să obțină o schimbare de regim”, a declarat Lavrov în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru Politica Externă și de Securitate la Moscova, potrivit agenției Tass. El a spus că atunci când sancțiunile internaționale au fost folosite împotriva altor țări precum Iran și Coreea de Nord, ele nu au fost concepute pentru a afecta economia națională. „Acum, figuri publice din țări occidentale afirmă că este nevoie de a impune sancțiuni care vor distruge economia și vor cauza proteste publice”, a adăugat șeful diplomației ruse.
Afirmațiile sale vin după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova trebuie să prevină o ‘revoluție colorată’ în Rusia, făcând referire la protestele care au dus la înlăturarea unor lideri în alte foste republici sovietice.
Sancțiunile occidentale au limitat accesul la capital străin pentru unele dintre cele mai mari companii și bănci din Rusia, au afectat industria apărării și pe cea energetică și au impus o înghețare a activelor și interdicții de călătorie pentru unii dintre aliații lui Putin. Măsurile au agravat criza economică din Rusia, care a avut de suferit deja din cauza scăderii prețului global la țiței, și au contribuit la o devalorizare cu 30% a rublei în raport cu dolarul de la începutul anului.
Critici dure
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a mai declarat ca ideologia orbeşte Europa, acuzând Statele Unite că pretind conducerea globală fără să aibă o viziune pe termen lung, pe care o sacrifică periodic în interes electoral.
Rusia nu va rupe relaţiile cu Europa, dar nu se va întoarce pur şi simplu la situaţia de dinainte de criză, a mai declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „UE este cel mai mare partener al nostru. Nimeni nu se va împuşca în picior şi nu va respinge cooperarea cu Europa, dar toată lumea înţelege că nu va mai fi aceeaşi situaţie”, a declarat Lavrov. „Dar noi nu avem nevoie de ceea ce se întâmpla înainte. Situaţia era de genul „Rusia trebuie să facă aceasta şi aceasta”, iar noi vrem să cooperăm de pe poziţii de egalitate”, a adăugat el.
Ministrul a subliniat că tensiunile dintre Rusia şi Occident s-au adunat cu mulţi ani înainte de izbucnirea crizei ucrainene. Acum europenii au decis să meargă pe principiul totul sau nimic şi să joace periculos cu Rusia. Dar cel puţin poziţiile au fost clarificate, a afirmat Lavrov.
Minoritate agresiva
El a acuzat o „minoritate agresivă” din rândul ţărilor membre UE, mânată de interese ideologice, care urmăreşte să înşface puterea în estul Europei, în loc să se concentreze pe problemele serioase cu care se confruntă Europa din cauza revoltelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. „Exportul unei astfel de ideologii, fie că este democratică sau comunistă sau de alt tip, nu va duce la nimic bun”, a avertizat el.
Ideologia împiedică europenii să vadă unele probleme, despre care Rusia crede că trebuie rezolvate, a adăugat Lavrov. De exemplu, oficialii UE sunt reticenţi în a discuta despre persecutarea creştinilor de către militanţi musulmani în Irak şi Siria sau în alte părţi, pentru că se tem că acest lucru va fi perceput ca încălcând principiul corectitudinii politice. Între timp, există o „creştinofobie” tot mai mare în lume, a declarat el.
„Majoritatea membrilor UE refuză să discute această problemă. Le este ruşine să o rostească, aşa cum le este ruşine să introducă o frază în Constituţia UE prin care să recunoască rădăcinile creştine ale Europei”, a afirmat Lavrov. „Dacă nu îţi aminteşti şi nu îţi respecţi rădăcinile şi tradiţiile, cum poţi respecta tradiţiile altora?”, a continuat ministrul rus.
Beneficii electorale
Lavrov a acuzat SUA pentru că pretind conducerea globală într-o perioadă în care atât resursele, cât şi calităţile lor de leadership sunt în declin. În special pentru că Washingtonul îşi armonizează tot mai mult politicile cu ciclurile electorale, în timp ce obiectivele pe termen lung sunt sacrificate pentru unele beneficii pe termen scurt şi pentru popularitate în rândul votanţilor. „Noi nu putem accepta poziţia celor care ne spun: «Împăcaţi-vă cu aceasta. Toată lumea trebuie să sufere pentru că America are alegeri la fiecare doi ani şi nu trebuie să se facă nimic în legătură cu aceasta. Relaxaţi-vă şi acceptaţi situaţia ca atare». Nu merge. Noi nu o vom accepta pentru că miza este prea mare”, a adăugat Lavrov.
El a respins însă acuzaţiile potrivit cărora opoziţia Rusiei faţă de influenţa globală a Statelor Unite ar fi de fapt antiamericanism. „Nu este vorba despre antiamericanism sau despre formarea vreunei coaliţii antiamericane. Este vorba despre dorinţa firească a unui număr tot mai mare de ţări de a-şi asigura interesele vitale şi de a face acest lucru aşa cum consideră că este corect, nu aşa cum li se spune de către o parte străină”, a afirmat el.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „arogante” declaraţiile ambasadorului Statelor Unite la Moscova, Michael McFaul, care a afirmat că NATO ar putea instala elemente antirachetă în Europa în pofida opoziţiei Rusiei.
„Ieri, colegul nostru, ambasadorul Statelor Unite, a declarat într-un mod foarte arogant că nu va exista nicio schimbare de atitudine în privinţa sistemului antirachetă”, a reamintit Lavrov. „Normal ar fi ca un ambasador care este prieten al statului în care se află să înţeleagă că trebuie să ia în considerare şi interesele acestuia”, adaugă Lavrov.
McFaul afirmase într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti că Washingtonul va instala elemente antirachetă fără nicio reţinere, în pofida opoziţiei Rusiei. „Nu acceptăm niciun fel de restricţii în acest domeniu, dat fiind că securitatea ţărilor noastre este prioritară pentru noi”, a insistat ambasadorul.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie, McFaul a iscat un scandal în Rusia, după ce a numit-o “ţară de sălbatici”. Enervat de jurnaliştii de la postul de televiziune NTV, finanţat de Gazprom, ambasadorul american i-a acuzat de hărţuire şi interceptarea telefonului pesonal.
“Sunteţi mereu la mine acasă. Este interesant. Vouă nu vă este ruşine să faceţi acest lucru? Este o ofensă la adresa ţării voastre atunci când faceţi acest lucru, înţelegeţi?”, a declarat el în rusă, potrivit imaginilor difuzate de NTV. “Ca şi cum… Este o ţară de sălbatici. Nu este normal. (…) Aşa ceva nu se întâmplă la noi (în SUA), în Anglia, în Germania, în China, (ci se întâmplă) doar aici şi numai cu voi”, a adăugat el.
