de Isac Mihai | iul. 11, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul-de-Externe-rus-Serghei-Lavrov-un-aliat-al-liderului-Putin
Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii în una civilă cu mandat internațional, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un amendament în acest sens a fost inclus în Rezoluția sesiunii anuale a AP OSCE, care se desfășoară în perioada 7-11 iulie, în Bundestag, Parlamentul Germaniei.
Axa parlamentară
Conform unui comunicat de presă a Parlamentului de la Chișinău, citat de mass-media, în cadrul ședinței au fost dezbătute 25 de amendamente propuse la textul Rezoluției de către delegațiile celor 57 de state participante.
Două amendamente au fost propuse de delegația Parlamentului Republicii Moldova și un amendament de delegația Parlamentului României. Toate au fost acceptate cu o majoritate de voturi. Aprobarea amendamentelor delegației țării noastre au avut la bază efortul comun al delegațiilor parlamentare din Republica Moldova, România, SUA, Marea Britanie, Georgia și Lituania.
Comunicatul Legislativului de la Chișinău subliniază faptul că prin susținerea amendamentelor, OSCE și-a reconfirmat sprijinul plenar pentru soluționarea diferendului transnistrean cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova.
Chișinău: Rezoluția ONU, instrument juridic pentru R. Moldova
Rezoluția adoptată în luna iunie de Organizația Națiunilor Unite privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova va constitui un instrument juridic pentru țară, a declarat Tatiana Molcean, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova, relatează agenția de presă IPN. Conform oficialului de la Chișinău, cererea Republicii Moldova la ONU face parte dintre prioritățile de a asigura integritatea și suveranitatea statului.
Tatiana Molcean susține că rezoluția a avut scopul de a avea la nivelul ONU un document care spune clar care este poziția statelor referitor la prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova. „Nu doar readucerea pe arena internațională a subiectului a fost scopul, dar și fixarea clară a principiilor, a faptului că prezența trupelor este contrară voinței Republicii Moldova și asta este o încălcare a dreptului internațional, a Cartei ONU”, a spus Tatiana Molcean. Secretarul de stat a mai adăugat că deși rezoluțiile nu au ca efect o acțiune imediată, acestea constituie un instrument juridic.
OSCE, un instrument impotent în fața Kremlin-ului
Amenințare rusă
Secretarul de stat la Ministerul Apărării de la Chișinău, Radu Burduja, consideră că rezoluția ONU este un succes la nivel diplomatic pentru Republica Moldova. Potrivit lui, prezența trupelor ruse este atribuită la capitolul amenințări la adresa securității țării. „Urmează să vedem cum o să se țină cont de această rezoluție, dar pentru noi este foarte important că la nivel internațional a fost vociferată această doleanță a noastră și o considerăm foarte benefică pentru domeniul apărării”, a declarat Radu Burduj, care a mai precizat că numărul exercițiilor militare care se produc în stânga Nistrului crește în fiecare an cu aproximativ 30%.
Îngrijorător, în opinia lui, este faptul că aceste exerciții interacționează tot mai mult cu potențialul transnistrean, Grupul operativ de trupe ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană jucând rolul de comandă și control în această zonă.
Sursa citată mai menționează că Adunarea Generală ONU a votat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Moscova, indignată de rezoluția ON
Moscova este indignată de rezoluţia ONU privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat ambasadorului Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţa, în marja reuniunii ambasadorilor fostei republici sovietice din aceste zile, desfășurate la Chișină. „Chiar data de 25 iulie fixată pentru consultări interministeriale la Moscova, la nivel de secretari de stat şi secretar de stat rus, este pusă la îndoială această dată, este posibil să fie transferată pentru mai târziu. Oficial, pentru a căuta răspunsuri la aceste întrebări şi neoficial pentru a face o pauză după adoptarea acestei rezoluţii”, a mai declarat ambasadorul Moldovei în Rusia, Andrei Neguţa.
Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța, un apropiat al președintelui pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova, unde viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin l-a atenționat asupra faptului că rezoluția adoptată de către Adunarea Generală a ONU privind retragerea trupelor străine de pe teritoriul R. Moldova este un ”pas neprietenos”.
Bomba Frattini
Cererea Chişinăului de retragere a trupelor ruse de ocupaţie din stânga Nistrului „e desprinsă de realitate”, declara în urmă cu câteva luni, Franco Fratini, reprezentant al OSCE pentru Transnistria, citat de postul rus de televiziune RUSSIA TODAY, finanţat de Kremlin. Declarațiile au fost făcute în marja unei vizite efectuate de Frattini la Moscova, unde a ținut o prelegere la Academia Diplomatică și purtat discuţii cu Serghel Lavrov, un aporpiat al său.
Frattini a afirmat la postul de televiziune amintit că acum există probleme mai serioase și mai grave, de care depinde direct cum vor derula în continuare relațiile dintre autoproclamata republică nistreană și Chișinău. „Aceste abordări sunt rupte de realitate. Nu e justificat în niciun fel să discutăm acum despre prezența militară rusă, până când nu vom soluționa pachetul de probleme, care include și alte momente importante”, a spus Frattini.
Acesta a spus că preferă ca să se lucreze asupra recunoașterii de către Chișinău a „sistemului bancar” din Transnistria. „Eu cred că președinția OSCE deținută de Italia și-a trasat obiective mai importante în care să obținem rezultate concrete. (…) O să aduc câteva exemple: suntem foarte aproape să ajungem la un acord privind oferirea numerelor neutre pentru vehiculele transnistrene, ca mijloacele de transport să aibă acces în traficul rutier internațional”, a spus Fratiini.
Mass-media de la Chișinău punctează faptul că Franco Frattini, apropiat al Ministrului rus de Externe Lavrov, este noul reprezentant special al OSCE pentru Transnistria, acesta declarând că fără contribuția Rusiei și implicarea președintelui Igor Dodon, reglementarea diferendului transnistrean este imposbilă. Numirea lui a trezit îngrijorare în mediile politice și diplomatice occidentale de la Chișinău. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat joi speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută de Stoltenberg la sosirea la summitul Uniunii Europene ce are pe agendă şi apărarea europeană. La summit-ul UE27, liderii europeni se reunesc la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, primul mare summit comunitar în acest format.
Declarații cu repetiție
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului.
NATO vrea să se extindă în Balcani
Opoziție internă
La rândul cău, preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat marţi să semneze acordul în vederea schimbării numelui ţării, care ar rezolva disputa cu Grecia, calificându-l drept „act criminal” care încalcă textul Constituţiei. Refuzul preşedintelui de a semna este puţin probabil să blocheze acordul propriu-zis: este de aşteptat ca parlamentul să anuleze acest veto cu o simplă majoritate, printr-un al doilea vot.
Reamintim că în această luna aceasta, miniştrii de externe grec şi macedonean au convenit asupra redenumirii acestei mici republici ex-iugoslave în „Republica Macedonia de Nord”, soluţionând astfel o dispută veche de decenii care a blocat aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Parlamentul macedonean a ratificat acordul săptămâna trecută, însă, într-un comunicat citat de agenţia de presă MIA, Ivanov a declarat că „nu are mandatul pentru a semna acordul”, care „încalcă textul Constituţiei şi face Macedonia dependentă de o parte terţă, de Grecia”.
Act criminal
Cu toate acestea, afirmaţiile dure ale lui Ivanov constituie un semn al mizelor politice înalte din această problemă care alimentează pasiuni atât printre macedoneni, cât şi printre greci, şi ar putea semnala viitoare probleme pentru guvern, care mai trebuie să amendeze Constituţia şi care s-a angajat să supună schimbarea numelui unui vot la referendum.
„Implementarea acestui acord va avea implicaţii legale şi din acest motiv el constituie un act criminal”, a declarat Ivanov.
Premierul macedonean Zoran Zaev a spus că va demisiona în cazul în care acordul nu va primi susţinerea populaţiei în cadrul referendumului promis. „Macedonia nu are un plan B”, a declarat Zaev la 1TV.
Numele Macedoniei a dus la o dispută cu Grecia după ce aceasta dintâi a devenit independentă în urma destrămării Iugoslaviei, la începutul anilor 1990. O provincie a Greciei se numeşte de asemenea Macedonia, iar mulţi greci consideră numele ca o revendicare a teritoriului lor.
Grecia a blocat aderarea Macedoniei la UE şi NATO şi a cerut ca aceasta să adere la ONU sub denumirea de „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”. Naţionalişti atât din Grecia, cât şi din Macedonia se opun în continuare acordului, care mai trebuie aprobat şi de parlamentul grec.
NATO, deziderat geopolitic pentru autoritățile de la Skopje
Raport alarmant
Un recent raport al serviciilor de contrainformații de la Skopje, UBK, prezentat la o conferință din orașul Tetovo, avertizează asupra pericolului la adresa securității fostului stat iugoslav reprezentată de către organizațiile nonguvernamentale din Macedonia și exterior, care promovează linia ideologică euroasiatică. Exponentul principal al acestei doctrine, Alexandr Dughin, a efectuat în luna martie 2018 o vizită la Skopje, vizită interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Serviciile secrete de la Skopje semnalează regulat acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Sursele citată au recomandat interzicerea intrării în Macedonia a lui Alexandr Dughin și apropiatului acestuia, analistul rus Leonid Savin, implicat în activitățile centrului de cercetări Katehon, finanțat de oligarhul rus Konstantin Malofeev. Un apropiat al lui Putin, Malofeev este frecvent acuzat de finanțarea separatiștilor ruși din Donbass, precum și a altor proiecte politice radicale de dreapta din state ale UE.
Dughin, așteptat la Skopje
La invitația controversatului politician de la Skopje, Ljube Boškoski (cunoscut și sub numele de Brat Ljube/fratele Ljube), președintele micului partid radical Uniți pentru Macedonia, politologul Alexandr Dughin va efectua în următoarele săptămâni o vizită în Macedonia pentru a participa la lansarea unei platforme a societății civile din fosta republică iugoslavă care să militeze împotriva aderării la NATO. În cadrul vizitei, Alexandr Dughin va ține mai multe conferințe la Skopje, Ohrid și Bitola.
Ljube Boškoski, fost ministru de interne în perioada 1998-2002, este o persoană controversată chiar și pentru regiunea balcanică, fiind acuzat de crime de război (ulterior achitat), evaziune fiscală, finanțări ilegale și alte fapte penale, pentru care a și stat la închisoare, el și apropiații săi considerând că aceasta a fost o condamnare politică. Un adept al unei politici dure față de minoritățile naționale din Macedonia, inclusiv albanezi și populația vlahă, Brat Ljube s-a remarcat în timpul violențelor interetnice care au zguduit statul balcanic în mandatul său de ministru prin susținerea declanșării unui război total împotriva insurgenților albanezi și deportarea masivă a populației nonmacedonene. În urma mai multor eșecuri electorale, Brat Ljube s-a metamorfozat în politicianul pro-rus actual, partidul său, Uniți pentru Macedonia, încercând să copie modelul partidului putinist Edinnaia Rossia, fără a se bucura de succesul electoral al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Mass-media locală a menționat că printre finanțatorii activității sale se numără și Konstantin Malofeev, chiar dacă nu au fost prezentate dovezi publice în acest sens.
Problema-denumirii-oficiale-a-fostei-republici-iugoslave-a-amânat-planurile-euroatlantice-ale-autorităților-de-la-Skopje
Portret de oligarh
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat părintele noului curent al ideologiei eurasiatice și pan-ortodoxe. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
Malofeev se remarcă și pentru relațiile avute cu președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mass-media semnalând implicarea acestuia în finanțarea organizării în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Sursele citate de mass-media au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare.
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a avertizat anterior Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale. Conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicității acum câteva săptămâni, după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, și citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, „părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat.
Stare de semi-inerție
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat atunci Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
OSCE, arenă pentru confruntări diplomatice ruso-ucrainene
Planurile Federaţiei Ruse de a reveni în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), fără respectarea rezoluțiilor, au eșuat, a declarat vicepreşedintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, membru al Delegaţiei Ucrainei la APCE, citată de mass-media regională. „Toate planurile pentru revenirea rapidă a rușilor, fără punerea în aplicare a rezoluțiilor, au eșuat. Consiliul Europei a renunţat la summit-ul aniversar, gândit ca o întoarcere triumfală a Rusiei. Reprezentanţii Federației Ruse sunt văzuţi la Strasbourg nu doar ca elemente toxice. Ar fi nevoie de cuvinte mult mai dure pentru o descriere în acest sens” a scris Gheraşcenko pe Facebook. Aceasta a menționat că delegația ucraineană a reuşit să modifice Rezoluția privind neîndeplinirea de către țările membre ale Consiliului Europei a rezoluțiilor anterioare referitoare la controlul pe care Federația Rusă îl deţine în Donbas, regiune ucraineană aflată sub ocupaţie rusă. „Rezoluția despre combaterea războiului hibrid și privind persoanele strămutate intern se referă la infracţiunile comise de Rusia și la implicarea acesteia în toate războaiele de pe continent, atât în cele reale, cât şi în cele hibride” – a adăugat vicepreşedintele Parlamentului de la Kiev, Irina Gheraşcenko.
Susținere strategică
Miniştri de externe ai statelor din Grupul celor şapte mari economii ale lumii (G7), care s-au reunit la Toronto, au convenit să susţină poziția Ucrainei cu privire la desfăşurarea unei misiuni de pace ONU în Donbas a anunţat anterior ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, invitat special al reuniunii miniştrilor din G7. „Discutând formatul misiunii de menținere a păcii, toţi au fost de acord că, în primul rând, este nevoie de o siguranță fundamentală, în care armele grele să nu fie folosite şi să fie strict controlate, după care să fie preluat controlul asupra teritoriilor ocupate, să existe o componentă alcătuită din polițişti şi, după aceea, să înceapă pregătirile pentru alegeri” a explicat Klimkin. Ministrul ucrainean a precizat că formatul propus de Rusia este inacceptabil și are ca scop „consolidarea și continuarea protectoratului său ca un cal troian în regiune, pentru a destabiliza situaţia și pentru a ne distruge”. „Rusia încearcă să-şi menţină protectoratul în teritoriu. Nu vrea să-l schimbe, ci, dimpotrivă, îşi propune să să-l consolideze” a remarcat Klimkin, citat de mass-media internațională.
Ofensivă la OSCE
La rândul său, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, a remarcat necesitatea monitorizării „situației limbii ruse și a limbile minorităților” în Ucraina. „Misiunea de monitorizare specială a OSCE trebuie să pregătească un raport tematic referitor la manifestările de naționalism radical, neonazism și intoleranță rasială în Ucraina„, a declarat recent reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă OSCE, Aleksandr Lukașevici, la ședința desfășurată la Viena a Consiliului permanent al organizației, citat de mass-media rusă. „Este oportună intensificarea activității de observare în locurile de ședere compactă a minorităților naționale„, a remarcat Lukașevici. „Legea discriminatoare referitoare la învățământ a încălcat serios drepturile populației rusofone și ale minorităților naționale care locuiesc în Ucraina, care sunt private de posibilitatea de a primi educație în limba maternă” a adăugat diplomatul. „Aceasta este o încălcare flagrantă a îndatoririlor OSCE și a Constituției ucrainene” a constatat reprezentantul permanent rus.
„Sunt demne de atenția mass-media atacurile asupra bisericii ortodoxe, persecutarea jurnaliștilor, îngrădirea libertății cuvântului, piedicile puse în calea justiției independente. Observăm că misiunea urmărește dosarele lui Muravițki, Șcepa și Savcenko. Le propunem observatorilor să-i viziteze pe aceștia la închisoare. Necesită atenție și situația a numeroși alți deținuți politici din Ucraina” – a remarcat reprezentantul permanent al Federației Ruse pe lângă OSCE.
Lavrov forțează la UE
Rusia face apel la Uniunea Europeană să convingă Ucraina să implementeze acordul de la Minsk, a declarat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în urma negocierilor cu omologul său din Cipru, Nikos Christodoulides, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Ne reafirmăm dorinţa ca liderii din Uniunea Euripeană, în special Germania şi Franţa ca participanţi ai Formatului Normadia, să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a declarat Lavrov. Ministrul rus de Externe a subliniat că Rusia consideră că nu există o altă soluţie la criza din Ucraina.
Grupul de contact Normandia a fost creat în iunie 2014 pentru a pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei. Din acest format fac parte şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii de Externe din Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
