de Isac Mihai | mart. 11, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Aderarea Ucrainei la NATO, platformă electorală pentru liderul de la Kiev, Petro Poroșenko
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, relatează site-ul agenţiei UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko-mizează-pe-sprijinul-public-al-cancelariilor-occidentale-pentru-un-nou-mandat-prezidențial
Referendum electoral
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat anterior desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
Jocuri prezidențiale
Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat anterior, în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai numeroase împotriva actualelor autorități de la Kiev.
Conflict prelungit
Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 9, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, UE
Mesajele propagadistice ale Kremlinului, în special cele anti-Occident și cele ce incită la ură și violență sunt răspândite în proporție foarte mare pe rețea rusească de socializare Odnoklassniki (colegi de clasă -n.r.), foarte populară în Republica Moldova. Conform unui studiu lansat vineri de către Institutul de Politici Publice (IPP) nu mai puțin de 57% din mesajele care circulă în rețeaua socială rusească „Odnoklassniki” sunt mesaje propagandistice, relatează portalul de limbă engleză Balkan Insight.
Obiectivele principale ale propagandei rusești în Moldova au fost legate de promovarea politicilor Kremlinului în regiune, anti-UE, Ucraina și NATO. De asemenea, au fost promovate discursuri intistigatoare la ură și violență.
Autorii cercetării au analizat nu mai puțin 1.139 de mesaje difuzate pe Odnoklassniki și au concluzionat că 57% dintre acestea au fost mesaje de propagandă, dintre care 38% au fost propagandă deschisă, iar 19% dintre mesaje au conținut ascuns sau subliminal de propagandă.
Nu lipsesc nici mesajele anti-românești și cele la adresa partidelor de centru-dreapta ce militează pentru o mai mare colaborare cu UE și SUA.
O postare intitulată „Va începe războiul din Transnistria în 2017?” a fost una dintre cele mai populare în luna august 2017 într-un grup mare de utilizatori denumit „Pentru Uniunea Eurasiatică – Prosperitate pentru Moldova”. Acesta are peste 33.500 de membri, în marea lor majoritate cu viziuni proruse și anti-occidentale.
Postarea vine împreună cu fotografia generalului rus Aleksandr Lebedev, care a condus manevrele militare rusești la războiul de pe Nistru, în care ofițerul rus este citat: „Mâine, voi lua micul dejun la Tiraspol și dacă va fi tras doar un glonț Transnistria, voi lua prânzul la Chișinău și cina – la București”.
Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-august 2017.
Odnoklassniki a fost până în anul trecut prima rețea socială din Moldova, după numărul de utilizatori. Acesta a scăzut cu 25%, de la 1,1 milioane de utilizatori în 2016 la 885,860 în 2017, permițând Facebook-ului să treacă pe primul loc în preferințele moldovenilor în 2017.
Totuși, autorii studiului concluzionează că, în august 2017, Odnoklassniki a fost cel mai popular site din Moldova, cu peste un milion de vizitatori unici, depășind Facebook și Twitter.
Odnoklassniki este a doua rețea socială din Rusia cu aproximativ 65,3 milioane de utilizatori, după VKontakte, care numără 100 de milioane de utilizatori.
de Isac Mihai | mart. 9, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Uncategorized @ro
În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.
Iskander-M, sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune al Rusiei, nu va avea rival pe plan internaţional până cel puţin în 2025, a declarat recent comandantul-şef al forţelor terestre ale armatei ruse, general-colonelul Oleg Saliukov, într-un interviu pentru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda, preluat de mass-media de la București. ‘Potrivit previziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de către statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025’, a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechiparea formaţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuă conform planului.
Ogive nucleare pentru SS-26
Iskander-M, cunoscut şi ca SS-26 Stone, este un sistem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţinte la o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogive convenţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. De asemenea, rachetele din acest sistem pot fi echipate cu ogive nucleare.
Sistemul a fost conceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi de infrastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, precum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. ‘Acest sistem este un tip de armă de înaltă precizie, eficient, capabil să lanseze atât rachete balistice, cât şi de croazieră care să străpungă sistemele de apărare antirachetă existente şi potenţiale’, susţine generalul Oleg Saliukov în interviul pentru Krasnaia Zvezda.
Iskander-M va înlocui rachetele balistice tactice Tocika-U, cunoscute sub codul NATO ca SS-21 Scarab B. Potrivit experţilor, se aşteaptă ca forţele de rachete şi de artilerie ale armatei ruse să fie complet echipate cu noile sisteme Iskander-M până în 2020.
Scut găurit
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat recent că elementele sistemului antirachetă al NATO desfăşurate în Polonia, România şi Alaska sunt asemenea unei „umbrele găurite”. „Reiese că umbrela antirachetă are găuri”, a declarat Şoigu.
Ministrul rus al apărării a fost citat spunând că aceste „găuri” au devenit vizibile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul său despre starea naţiunii rostit acum câteva săptămâni, că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de arme nucleare.
Serghei Şoigu a mai afirmat că ţările NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, însă noile arme nucleare vor contribui la evitarea acestui scenariu.
Program ambițios
Preşedintele Vladimir Putin a semnat programul de achiziţii de armament ale Rusiei pe perioada 2018-2028, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin ziarului Kommersant, citat de Xinhua. Pe listă se află, potrivit acestuia, inclusiv „robotică, sisteme de spionaj, vehicule aeriene fără pilot pentru luptă şi cercetare, mijloace de apărare aeriană şi muniţie de precizie”. Rogozin a afirmat că noul program de înarmare a ţinut cont de experienţa dobândită de militarii ruşi în condiţii de luptă, în Siria. Eficienţa complexelor şi sistemelor noi a fost evaluată în condiţii extreme pentru peste 200 de tipuri de arme.
Rusia a observat şi acumularea de potenţial militar a NATO, implementarea conceptului SUA de lovituri globale, intenţiile de desfăşurare a armamentelor în spaţiu şi desfăşurarea de armamente non-nucleare strategice de precizie. Moscova a reacţionat corespunzător la toate aceste situaţii, a afirmat Rogozin.
În noiembrie anul trecut, Tatiana Şevţova, adjunctă a ministrului apărării, a dezvăluit că noul program de înarmare va costa 19.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 325 miliarde de dolari, la care se adaugă 1.000 de miliarde de ruble (circa 17 miliarde de dolari) pentru sistemul de sincronizare.
Acuzații respinse
Kremlinul a respins recent orice idee că şi-ar dori să relanseze o „cursă a înarmărilor” cu SUA, la o zi după discursul foarte ferm al preşedintelui Vladimir Putin, în care el a lăudat armele „invincibile” ale Rusiei, relatează mass-media rusă, preluată de agențiile de presă internațională. „Rusia nu are intenţia de a se lansa într-o cursă a înarmărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Moscova şi-ar încălca obligaţiile sale internaţionale prin dezvoltarea acestor noi arme.
„Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor „, a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale”, a adăugat el.
Înarmare electorală
Preşedintele Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, a ținut un discurs cu accente militariste în faţa parlamentului, în care el a enumerat ultimele tipuri de arme de înaltă tehnologie ale Rusiei, asigurând în acelaşi timp că „nu ameninţă pe nimeni”. El a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, mini-submersibile cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
Washingtonul a reacţionat, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Discursul despre starea naţiunii, rostit în ajun de preşedintele Vladimir Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, nu are un „caracter militarist”, iar noile tipuri de arme prezentate de şeful statului rus, cu această ocazie, reprezintă o garanţie a menţinerii parităţii nucleare în lume, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS, preluată de mass-media internațională. (M.A.B.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE, UE
Celulele Statului Islamic amenință periodic securitate statelor UE
Patru militanţi irakieni, presupuşi membri ai reţelei teroriste Stat Islamic, acuzaţi că intenţionau să atace ambasada SUA din Ankara, au fost arestaţi preventiv luni de MIT, serviciul de securitate turc, informează site-ul cotidianului Le Figaro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Arestările vin pe fondul avertismentelor tot mai frecvente din partea MIT cu privire la posibilitatea unor atentate organizate de membrii ai Statului Islamic în statele europene.
Cei patru suspecţi au fost arestaţi în oraşul Samsun, situat în nordul Turciei, pe litoralul Mării Negre, cunoscut ca punt de plecare pentru imigrația ilegală în bazinul Mării Negre, care afectează România și Bulgaria. Specialiștii în contra-terorism au avertizat în mod repetat că activiști ai Statelui Islamic folosesc această rută a imigrației ilegale pentru a pătrunde în spațiul comunitar.
Ambasada Statelor Unite din Ankara este închisă, din cauza unor riscuri de securitate. Autorităţile turce au aplicat măsuri speciale de securitate în jurul misiunii diplomatice americane, dar și în jurul altor ambasade ale statelor implicate în acțiunile militare din Siria, precum Arabia Saudită, Federația Rusă, Qatar, etc.. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (stânga), vrea să obțină sprijinul NATO, reprezentat de secretarul general, Jens Stoltenberg (dreapta), pentru un nou mandat prezidențial
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
„Foaia de parcurs”
Din cele 375 de acțiuni, prevăzute de Programul național anual de colaborare Ucraina-NATO pe anul 2017, au fost îndeplinite 307 sau 81,9 la sută, a declarat vicepremierul pentru integrarea europeană și euroatlantică al Ucrainei, Ivana Klimpuș-Țințadze, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Luând cuvântul la ședința Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa, ea a explicat că nu au fost îndeplinite măsurile suspendate sau amânate pe anul 2018 din inițiativa organizatorilor. Măsurile de prima urgență au fost reorientate în legătură cu desfășurarea Operațiunii antiteroriste în regiunile Donețk și Lugansk. Ivana Klimpuș-Țințadze a relevat că Programul pe anul 2018 prevede 444 de acțiuni cu participarea a 58 de ministere și departamente, fără luarea în considerare a organelor puterii locale, a altor instituții sau organizații. Peste câteva zile, a mai spus vicepremierul, va începe elaborarea Programului național pe anul 2019. Sarcina constă în aceea de a elabora, pentru prima dată, „foaia de parcurs” privind pregătirile la obținerea calificativului de membru al NATO.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Tribut de sânge în Donbas
În total de la începutul războiului din estul Ucrainei și-au pierdut viața 2.378 de militari ucraineni, inclusiv patru femei, a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme Irina Gherașcenko, în timpul ședinței Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa din data de 5 martie 2018.
Reprezentanta guvernului pe probleme umanitare în Grupul Trilateral de Contact pentru reglementarea conflictului din Donbas a mai adăugat că în acest răstimp au mai decedat 138 de copii din cauza minelor de teren. Totodată au rămas văduve 1.399 de femei, iar 2.217 mame și-au pierdut fiii.
Referendum pentru UE și NATO, armă electorală
Conform surselor oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, citate anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat.
Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai frecvente din Kiev și alte orașe din Ucraina.
Printre cei mai importanți contracandidați ai lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament și produse, inclusiv nonletale, doar recent fiind aprobată livrarea de sisteme de rachete Javelin.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei” (Mihai Isac/N.G.)
