de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Turcia, UE, UE
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule grele, relatează DPA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În ultimii ani, ţările europene au revizuit situaţia structurilor militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat miercuri executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina
Ucraina rezistă presiunilor diplomatice maghiare
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, va merge în iulie 2018 la Bruxelles, pentru a participa la summitul Alianţei Nord-Atlantice, chiar dacă Ungaria va bloca desfăşurarea reuniunii Comisiei Ucraina-NATO, a declarat ambasadorul ucrainean la NATO, Vadim Pristaiko, ca răspuns la amenințările ministrului afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, privind blocarea de către Budapesta a relațiilor Ucrainei cu Alianța Nord-Atlantică.
„Cred că acum, înainte de alegeri, partea ungară demonstrează că ‘se apropie de final’. Cred că reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, care trebuie să se desfăşoare la nivel de miniștri de externe, este într-adevăr în pericol. În ceea ce priveşte summitul NATO, preşedintele Poroşenko va merge, totuşi, la Bruxelles, deoarece, în plus față de reuniunea Comisiei Ucraina-NATO, există și alte întâlniri la care şeful statului a fost deja invitat” a explicat Pristaiko pentru mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Declarații politice dure
Diplomatul a adăugat că Ucraina nu a primit încă o invitație formală, o decizie în acest sens urmând să fie luată până la sfârșitul lunii aprilie. „Am fost invitaţi la summit, însă nu am primit în mod oficial o invitație, iar Szijjártó lansează ameninţări în acest sens. Noi nu am primit încă o invitație, dar Szijjártó deja ne spune că blochează întâlnirea. Decizia în acest sens va fi adoptată nu mai devreme de sfârșitul lunii aprilie sau chiar mai târziu” a adăugat Pristaiko. El a sugerat că declarațiile recente ale liderulor de la Budapesta au legătură cu alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 8 aprilie. „Afirmația potrivit căreia vor bloca summitul este într-adevăr acea linie roșie la care s-a referit ministrul nostru de externe, Pavlo Klimkin, când a declarat că partea ungară s-a apropiat foarte mult de linia roșie prin amenințările făcute şi și prin reacţiile sale. Am sentimentul că ministrul Szijjártó este îngrijorat nu atât de mult de statul său, cât de cariera sa politică, având în vedere viitoarele alegeri” a subliniat ambasadorul Ucrainei la NATO. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta
Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.
Condiții clare
Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.
Îngrijorare maghiară
În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.
Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.
Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO
Ucraina, sabotată la NATO
„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.
Acuzații de la Budapesta
„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.
Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.
„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.
Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară
OSCE pentru Transcarpatia
Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.
În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.
Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.
Autonomie etnică
Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”
Atribuții depășite
Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.
Lege controversată
Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
Experiență ucraineamă pentru NATO
Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.
Ușa NATO deschisă
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Alianța, platformă electorală
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat recent în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
