de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Soldații NATO se pregătesc intensiv în regiunea Baltică
În Estonia vor începe cele mai mari exerciții militare din istoria republicii – Siil 2018 – care vor dura până pe 14 mai, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La manevre vor lua parte militari din Marea Britanie, SUA, Danemarca, Germania, Polonia, Franța, Letonia, Lituania, Belgia, Canada, Finlanda, Suedia, Georgia, Ucraina și Irlanda. În total, peste 15.000 de militari, ofițeri ai serviciilor de informații și membri ai forțelor de ordine.
În ziua lansării exercițiilor, un aparat Su-27 al Forțelor Aeriene Ruse a efectuat o interceptare „neprofesională” a unei aeronave americane P-8 în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice, anunță CNN, care citează două surse din sfera militară a SUA. Aceste incidente sunt frecvente în ultimii ani, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova și statele membre NATO.
Estonia găzduiește cele mai mari exerciții militare din istoria sa recentă
Murinus vs. NATO
Conform scenariului exercitiilor gândite de experții Alianței, o tara fictiva denumita Murinus va incerca să destabilizeze situația din Estonia și să provoace o ruptură între statele membre NATO.
Principalul accent al exercitiului, al carui prima pate va cuprinde și teritoriul Letoniei, va fi pus pe capacitatea de a asigura securitatea și protecția populației în orice situație.
Căile ferate locale, aliatele Kremlinului
Rusia dispune de un avantaj substanţial în faţa NATO în Europa de Est, consideră autorii unui raport al Academiei Militare a SUA din West Point, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Căile ferate existente în ţările baltice nu permit blocului militar să expedieze trupe şi tehnică militară atât de rapid cum o poate face Rusia, menţionează ei.
Cercetătorii Institutului războiului contemporan al Academiei Militare menţionează că din cauza standardelor adoptate de URSS, lăţimea ecartamentului din Lituania, Letonia şi Estonia se deosebeşte de cele europene. În opinia lor, acest lucru permite Rusia să aibă un avantaj în într-un ipotetic conflict militar. „Această incompatibilitate presupune că trenurile care transportă tehnica militară şi muniţii din bazele militare NATO mari din Germania sau Polonia vor fi nevoite să mişte încărcăturile în vagoanele adaptate la ecartamentul rusesc sau să-l transporte cu ajutorul transportului auto”, se menţionează în raport.
Armatele NATO, nevoite să intensifice ritmul exercițiilor pentru a face față Federației Ruse
Exemplul Zapad
În acelaşi timp, ambele variante presupun nişte cheltuieli suplimentare esenţiale, utilizarea unei tehnici speciale şi existenţa unei experienţe în desfăşurarea unor astfel de operaţiuni, de care nu dispun soldaţi NATO, consideră autorii studiului. Rusia, spre deosebire de ţările vestica, ar putea profita de avantajul mobilităţii din cauza existenţa aceloraşi standarde a căilor ferate în toate statele ai fostei URSS, consideră experţii. Drept exemplu, aceştia dau exerciţiile militare „Zapad”, unde Rusia a transportat importante efective de trupe și tehnică militară cu ajutorul infrastructurii feroviare, atât pe teritoriul rus, inclusiv Kalininigrad, cât și în Republica Belarus. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Kremlinul vrea să combată fenomenul fake news la nivel internațional
Eforturile izolate ale diferitelor state de a contracara ştirile false nu vor produce efectele vizate, iar ONU trebuie să înfiinţeze mecanisme eficiente menite să reducă numărul ştirilor false, a declarat, miercuri, un reprezentant al Ministerului rus de Externe, citat de Tass, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Menționăm că Moscova este acuzată frecvent că folosește strategii complexe de infuențare a opiniei publice din alte state, bazate pe fenomenul ”fake news”, inclusiv în conflictul cu Ucraina și respectiv pentru a influența alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Mai multe state occidentale, precum și NATO și UE, au publicat rapoarte detaliate ale acestor activități, înființând și unele structuri pentru a combaterea fenomenului.
Maxim Buyakevich, director pe probleme de Informaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, a afirmat că misiunea diplomatică a Rusiei de la ONU a recomandat încă de anul trecut înfiinţarea unor mecanisme sub egida Secretariatului General al ONU menite să combată fenomenul ”fake news”.
”Încercările izolate ale unor state de a se lupta cu ştirile false nu se vor dovedi eficiente. Rusia cere tuturor statelor să coopereze în acestă sferă pentru a înfiinţa un sistem comun pentru contracararea ştirilor false, menit să reprezinte interesele tuturor statelor. Vrem ca ONU să ia în considerare propunerea făcută de misiunea Rusiei anul trecut”, a declarat Buyakevich. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri, UE, UE
Liderul-bulgar-Boyko-Borisov-face-promisiuni-deșarte-la-București
Bulgaria nu este interesată de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956, relatează mass-media de la București. Surse militare de la București și Sofia au confirmat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că mai multe exerciții NATO au trebuit reprogramate deoarece partea bulgară nu și-a respectat angajamentele de a menține Dunărea navigabilă în zona lor de jurisdicție. Cel mai nou exemplu sunt problemele logistice apărute în procesul de pregătire al exercițiului multinațional „Spring Storm – 18”, la care au participat aproape 2000 de soldați din zeci de state.
Obligații pentru partea română
Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, aceasta fiind practic administrația Dunării, relatează România Liberă.
Principala provocare: adâncimea de navigație
Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.
„Nodul gordian”, sectorul româno-bulgar
Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ, citat de România Liberă.
Negocieri între Ministerele de Externe
La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.
Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.
Scandal diplomatic
Un număr de 15 europarlamentari români au adresat anterior o scrisoare deschisă despre problemele de navigație pe Dunăre responsabililor din Parlamentul European. Scrisoarea a ajuns la președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul pentru Transport, Violeta Bulc, și președintele Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.
„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.”, spun semnatarii.
Aceștia afirmă că, în conformitate cu numeroasele documente ale Comisiei, inclusiv a Cărții albe – foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, din anul 2011, există două obiective cheie pentru sectorul de transporturi: 1) asigurarea unei infrastructuri competitive și 2) eliminarea blocajelor fizice și administrative. În acest sens dragarea, adică operațiunea de îndepărtare a sedimentelor și depunerilor subacvatice în vederea curățării segmentelor navigabile pentru a permite efectuarea transportului fluvial, reprezintă o activitate esențială în atingerea acestor obiective.
„Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării.
Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est. În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă.
Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.”, mai spun semnatarii scrisorii.
Exercițiile militare ale NATO, puse în pericol de Sofia
Demersuri fără răspuns
Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.
„Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”, au conchis europarlamentarii români.
Cei care au semnat scrisoarea sunt: Ana-Claudia Țapardel, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damian Drăghici, Gabriela Zoană, Andi Cristea, Victor Boștinaru, Ramona Mănescu, Norica Nicolai.
Promisiuni deșarte
Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat anterior că existenţa în continuare a formatului cvadrilateral Bulgaria – România – Grecia – Serbia reprezintă un semn clar că acesta a fost unul constructiv, productiv. Aceste declarații au fosy făcute după ce premierii român, bulgar şi grec şi preşedintele Serbiei s-au întâlnit, în urmă cu câteva săptămâni, la Palatul Victoria.
„Aş spune că simplul fapt că acest format de cooperare continuă să existe este un semn clar al faptului că a fost un format constructiv, productiv şi dorim să menţionăm faptul că vrem să continuăm să realizăm lucruri ca să ne aducă tot mai aproape, nu să ne separe, vrem să avem parte de o infrastructură care să ne conecteze de Europa şi de restul lumii, vrem să creştem gradul de dezvoltare economică, să îmbunătăţim turismul şi să înregistrăm progrese în toate celelalte sectoare economice”, a afirmat Borisov.
Şeful Executivului de la Sofia a menţionat că premierul român a propus o serie de proiecte „foarte importante”, unul dintre acestea constând într-un nou pod peste Dunăre la Ruse.
„De asemenea, am menţionat posibilitatea de construire a unei autostrăzi care să ne conecteze capitalele, de asemenea conectarea portului Salonic cu porturile din Bulgaria şi din România, îmbunătăţirea conectivităţii cu Belgradul, cu Bratislava, cu Skopje. Grecia şi Serbia s-au implicat, de asemenea, în această iniţiativă de îmbunătăţire a conectivităţii la nivel regional cu Pristina”, a spus Borisov.
Premierul bulgar a subliniat şi importanţa problematicilor legate de Balcanii Occidentali.
Mândrie bulgară
„Sunt foarte mândru de elitele politicii din Balcani de la ora actuală, pentru că nu îmi amintesc să mai fi avut altădată în istorie elite atât de responsabile în ţările din Balcani şi cred că realizăm cu toţii că suntem acum parte a familiei europene şi nu există nicio alternativă la perspectiva europeană pentru Balcanii Occidentali. Vom continua în acest format cvadripartit, la sfârşitul lunii iunie, probabil, ne vom reîntâlni, după care va urma întâlnirea în formatul 16+1 în luna iulie”, a spus Borisov. (M.B./M.I.
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale
Autoritățile din peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014 în urma unui referendum nerecunoscut de marea majoritate a comunității internaționale, au anunțat cu fast redeschiderea liniei de ferry-boat dintre Crimeea și Abhazia, regiune seaparatistă pro-rusă din Georgia. Declarația așa-zisului premier al Republicii Crimeea, Sergei Aksyonov, a fost dezmințită rapid de autoritățile ucrainene care au atras atenția că orice navă care vizitează porturile crimeene aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv Sevastopol, încalcă legislația internațională, putând fiind arestate de partea ucraineană.
Eforturile părții ruse de a găsi noi coridoare de transport maritim vin pe fondul întârzierii construcției podului peste strâmtoarea Kerci, dintre peninsula Crimeea și Rusia pro-priu zisă.
Arestări pe bandă rulantă
Până în acest moment organele de forță ale Kiev-ului au arestat câteva zeci de nave care au încălcat blocada impusă peninsulei Crimeea. Violarea embargoului impus transportului maritim spre Crimeea, aflată sub ocupaţia Federaţiei Ruse, a atras numeroase sancţiuni. Până acum, mai multe nave străine au fost reţinute în porturile din Ucraina, sub acuzaţia că au vizitat porturile din Crimeea, după instituirea restricţiilor.
Printre navele arestate se numără: nava de pescuit Nord, sub pavilion rus; cargoul „Deniz”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Turcia; cargoul „Melwill”, sub pavilion Moldova, având manager o companie din Ucraina; cargoul „Palamas”, cu pavilion Malta, aflat în managementul unei companii din Grecia; tancul de produse chimice „Dahi Byulbyul”, sub pavilion Rusia, având armator o fimă din Turcia; remorcherul „Aliot”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Insulele Marshall; cargoul „Kanton”, sub pavilion Tuvalu, aflat în managementul unei firme din Turcia; tancul de produse petroliere rusesc „Roschem – 2″; nava „Katran”, sub pavilion Ucraina, etc..
Propunere periculoasă
Reamintim că anterior așa-zisul premier al Crimeii, susținut de Rusia dar nerecunoscut de Ucraina, a propus Bulgariei înființarea unei linii de feribot între Crimeea și Bulgaria, pe fondul relațiilor intensive în domeniul turismului dintre Federația Rusă și Bulgaria.
Sergei Aksyonov, „premierul” din Crimeea, a lansat această propunere în cadrul Forumului Economic internațional de la Ialta, care s-a desfășurat în urmă cu câteva săptămâni în peninsula ocupată de Federația Rusă.
Aksyonov a anunțat că a înaintat Bulgariei această propunere și că, dacă Guvernul Bulgariei o va accepta, el va prezenta această propunere și Guvernului Federației Ruse. În Bulgaria, navele feribot ar urma să ajungă la Varna și Burgas, cel mai mare port bulgar de la Marea Neagră, care are o rivalitate economică tradițională față de portul Constanța din România.
Experții consideră că dacă o asemenea linie de feribot ar deveni activă, importanța economică a portului Burgas ar crește puternic, în defavoarea portului Constanța.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane
Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară la Marea Neagră
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia și Grecia, cuprinse de febra declarațiilor războinice
Grecia intenţionează să modernizeze un total de 85 de avioane de luptă F-16 învechite, pe fondul amplificării tensiunilor cu Turcia vecină, a anunţat guvernul de la Atena, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. Acordul cu SUA pentru modernizarea acestor aparate va costa 1,1 miliarde de euro (1,34 miliarde dolari), au declarat surse militare elene.
Anunțul părții elene vine la câteva săptămâni după ce mass-media din această țară membră NATO relata despre intențiile părții grecești de a dota flota militară cu nave militare noi, precum și să consolideze prezența militară elenă în insula Cipru.
Relații tensionate
Relaţiile dintre Turcia şi Grecia, ambele ţări membre ale alianţei militare NATO, sunt tensionate de decenii în legătură cu frontiera lor maritimă comună în Marea Egee şi situaţia din insula divizată Cipru. Acestea s-au acutizat după ce Atena a refuzat să extrădeze câteva zeci de militari turci care s-au refugiat în Grecia după evenimentele din 2016, fiind amenințați cu arestarea și condamnarea la moarte de către regimul Erdogan.
Șicanări periculoase
Avioane de luptă turceşti şi greceşti sunt interceptate în regiune aproape zilnic, iar în februarie un vas turcesc a lovit o navă a gărzii de coastă elene în sud-vestul Mării Egee.
Concomitent, ministrul elen al apărării, Panos Kammenos, a anunțat săptămâna trecută că Atena intenţionează să cumpere două fregate franceze, flota militară elenă având deja în dotare submarine și nave de producție germană și franceză.
Grecia este una dintre puţinele ţări NATO ce alocă mai mult de 2% din PIB bugetului apărării, un obiectiv convenit de statele membre în 2014.
Problema cipriotă amenința coeziunea NATO
Disensiuni cipriote
La rândul său, liderul turc Erdogan, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din această vară a declarat că Turcia nu își va retrage contingentul militar din Republica Turcă a Ciprului de Nord. Erdogan a mai amenințat că va doborî avioanele elene care vor mai încălcă spațiul aerian revendicat de Turcia.
Reamintim că relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia. (M.B.)
