de Isac Mihai | dec. 21, 2018 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri
Albania, stat membru NATO, este unul dintre cei mai importanti aliati israelieni in Balcani
Albania, stat membru NATO din 2009, a anunţat că ambasadorul Iranului la Tirana şi un alt diplomat iranian au fost expulzaţi pentru că ar fi fost implicaţi în acţiuni ilegale, aparent decizia având legătură cu o presupusă tentativă de a ataca echipa de fotbal a Israelului, potrivit mass-media israeliană, care citează presa locală. Un purtător de cuvânt ale Ministerului de Externe de la Tirana a declarat că cei doi oficiali iranieni au fost expulzaţi pentru „încălcarea statutului diplomatic”, adăugând că decizia a fost luată în urma consultări cu mai multe ţări, printre care şi Israel.
Postul albanez Private Top Channel a relatat că cei doi diplomaţi sunt suspectaţi că ar avea legătură cu un incident de securitate care a avut loc în anul 2016, la un meci de fotbal dintre Albania şi Israel, însă informaţiile vehiculate de postul menţionat nu au fost confirmate de autorităţile de la Tirana, informează cotidianul Times of Israel.
Aproximativ 20 de persoane au fost arestate în Albania şi Kosovo în urma meciului din noiembrie 2016, care a fost mutat în alt oraş din Albania în contextul temerilor că militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic pregăteau un atentat care ar fi vizat acest meci.
Planul de atac terorist ar fi fost coordonat de doi albanezi care au luptat în Siria alături de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic.
Nu este clar în ce fel ar fi fost implicaţi oficiali iranieni în acestă tentativă de atentat în condiţiile în care reţeaua sunnită Stat Islamic consideră Iranul şiit drept inamic.
Autoritățile de la Teheran au acuzat autoritățile de la Ierusalim de fabricare a acestui scandal, acuzații respinse de acestea. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Ankara vrea sa blocheze proiectul gazoductului EastMed
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.
Politica gazului
Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.
Amenințări turce
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Zîngănit de arme
„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina va trimite din nou nave militare in porturile sale din Marea Azov, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, citat de BBC, in pofida capturarii de catre Rusia a trei nave si a echipajelor lor in zona luna trecuta. „Agresiunea rusa nu va pune capat planurilor noastre de a crea un grup naval in Marea Azov”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, în interviul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Demers ucrainean
„Daca ne oprim si ne retragem, Rusia isi va indeplini obiectivul de a ocupa Marea Azov, de a prezenta lumii noile sale frontiere autodeterminate din Marea Neagra, legalizand de facto ocuparea Crimeii”, a adaugat el, potrivit BBC News Ucraina.
Turcinov a mai spus ca Kievul va invita reprezentanti ai NATO si ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la bord data viitoare, pentru a dovedi ca Ucraina nu incalca niciun fel de reglementari. El nu a precizat cand noi nave ucrainene vor incerca sa treaca prin stramtoarea Kerci, dar a mentionat ca nu va trece mult timp pana atunci.
Relații tensionate
Ucraina si Rusia au relatii tensionate dupa anexarea in 2014 a peninsulei Crimeea de catre Moscova si conflictul din sud-estul Ucrainei dintre trupele ucrainene si separatistii sustinuti de Rusia, soldat cu peste 10.000 de morti.
Disputa s-a amplificat dupa ce Moscova a capturat luna trecuta doua nave mici si un remorcher, cu un echipaj total de 24 de marinari, in largul Crimeii, acuzandu-le ca au intrat in apele teritoriale ruse in timp se indreptau spre Stramtoarea Kerci din Marea Neagra.
SUA si Uniunea Europeana au cerut eliberarea marinarilor, iar presedintele Donald Trump si-a anulat o intalnire programata cu omologul rus Vladimir Putin in semn de protest.
Raspunzand acestor comentarii, purtatoarea de cuvant a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat ca intentia Ucrainei de a trimite nave militare prin stramtoarea Kerci este o „provocare”. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.
Condiționări politice
„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.
NATO, blocat în Azov
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Întâlnire anulată
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, UE, UE
Georgia se intoarce cu fata la Moscova
Fostul ministru georgian de Externe, Salome Zurabishvili, a câştigat alegerile prezidenţiale din Georgia, a anunţat comisia electorală de la Tbilisi, citată de mass-media georgiană, preluată de KARADENIZ PRESS. Salome Zurabishvili, în vârstă de 66 de ani, a devenit astfel prima femeie care îndeplineşte funcţia de preşedinte în Georgia.
Aceasta a câştigat alegerile prezidenţiale, obţinând 59,6% din voturi, în timp ce oponentul său, Grigol Vashadze, fost ministru de Externe care susține integrarea în UE și NATO, a obţinut 40,4% din voturi. „Ţara a luat o decizie fundamentală astăzi. Cu toţii, definitiv şi ferm, am spus nu trecutului”, a declarat Zurabishvili.
Deschidere față de Rusia
Zurabishvili a candidat în mod independent, însă a fost susţinută de Partidul Visul Georgian, care intenţionează să dezvolte relaţiile atât cu Rusia, cât şi cu Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că nu va încerca să aibă un dialog cu cei care nu au susţinut-o în cursa pentru funcţia de preşedinte.
A doua rundă de votare a fost supusă unei examinări atente de către opoziție și observatorii internaționali din cauza suspiciunilor că partidul aflat la conducere, Visul Georgian, folosește controlul asupra sistemului de votare al statului pentru a o ajuta pe Zurabishvili să câștige.
Opoziția a declarat că au avut loc atacuri asupra activiștilor săi în timpul campaniei electorale și s-au plâns că au existat numeroase nereguli în timpul votării, inclusiv încercările de a exercita presiuni asupra alegătorilor și manipularea listelor electorale. Partidul de guvernământ a negat încercarea de a influența în mod nedrept rezultatul votului.
Pomană electorală bancară
Guvernul din Georgia a decis recent să anuleze datoriile bancare ale peste 600.000 de cetăţeni din această ţară care se aflau pe ”lista neagră” a rău-platnicilor, a anunţat luni premierul Mamuka Bakhtadze într-o conferinţă de presă, informează mass-media locală. Potrivit lui Bakhtadze, datoria cetăţenilor georgieni la bănci, organizaţii de creditare sau alte instituţii financiare se ridică la circa 1,5 miliarde de laris (aproximativ 566 de milioane de dolari).
”Datoriile a circa 600.000 dintre cetăţenii noştri vor fi acoperite în totalitate de fundaţia caritabilă ‘Kartu’, care a cumpărat aceste datorii”, a confirmat ministrul de finanţe georgian, Ivane Machavariani. ”Poporul nostru va întâmpina Anul Nou fără datorii, poporul nostru va scăpa de povara cea mai grea”, a subliniat Bakhtadze, care a menţionat că datoriile reprezintă unul dintre principalele motive de sărăcie în rândul populaţiei Georgiei, ţară cu 3,7 milioane de locuitori.
Kartu, armă politică
Premierul georgian consideră că anularea datoriilor va permite sutelor de mii de cetăţeni ”să rupă cătuşele şi să ajungă să desfăşoare din nou o activitate economică la scară largă”. Bakhtadze a mulţumit băncilor şi altor instituţii financiare care au participat la negocierile cu guvernul pentru a atinge acest obiectiv şi a salutat îndeosebi implicarea fundaţiei caritabile ‘Kartu’.
Fundaţia ‘Kartu’ este proprietatea multimilionarului Bidzina Ivanişvili, fost premier al Georgiei şi preşedinte al partidului de guvernământ, Visul Georgian. Ivanişvili este cel mai bogat om din Georgia, iar revista Forbes îi estimează averea la circa 4,6 miliarde de dolari.
Opoziţia a declarat că iniţiativa guvernului are legătură cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Georgia, care se va desfăşura la 28 noiembrie şi în care se vor înfrunta doi foşti miniştri de externe: Salomé Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ, şi Grigol Vaşadze, din partea partidului Mişcarea Naţională Unită, al fostului preşedinte Mihail Saakaşvili.
”Iniţiativa reducerii datoriilor aparţine opoziţiei. Ca acest lucru să se realizeze, candidatul nostru trebuie să câştige. Dimpotrivă, partidul de guvernământ nu va respecta această promisiune”, a declarat Vaşadze. (N.G.)
