de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO avertizează Kremlinul
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 31, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina, confruntată cu un război diplomatic prelungit împotriva Ungariei
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a negat categoric informația cum că Budapesta intenționează să schimbe granițele, să anexeze anumite raioane din regiunea Transcarpatia sau să atingă scopul de a obține un statut autonom al regiunii, relatează Buc Press, citând ziarul polonez Gazeta Prawna. „Eu resping întotdeauna acuzațiile, atunci când suntem acuzați de revizionism Sunt niște insinuări nesăbuite și false. Noi nu suntem revizioniști și eu resping fără echivoc astfel de acuzații”, a spus Péter Szijjártó, fiind întrebat de jurnaliști dacă pe fundalul crizei în relațiile cu Ucraina, într-o bună zi Ungaria nu va decide să schimbe granițele pentru a proteja minoritatea maghiară.
Relații bune de vecinătate
Șeful ministerului ungar de externe a spus că e în interesul Budapestei „să aibă relații bune de vecinătate cu o Ucraină puternică și democratică, care respectă obligațiile internaționale și consideră minoritățile naționale drept resurse proprii”. „Noi acordăm mari ajutoare pentru ca Ucraina să devină un stat puternic”, a conchis înaltul oficial.
În ceea ce privește posibilele provocări ale Rusiei în Transcarpatia, fapt despre care afirmă autoritățile ucrainene, Péter Szijjártó a afirmat, că datoria Kievului este de a „nu admite iscarea unei situații când cineva să se poate amesteca în afacerile interne”.
Progres diplomatic
Ungaria a schimbat titulatura scandaloasă a funcției, care, în opinia părții ucrainene, era în contradicție cu principiile democratice, relatează mass-media de la Kiev, citată de BucPress. De acum înainte, postul funcționarului maghiar István Grezsa se va numi „Persoana Autorizată a Ministrului responsabil pentru dezvoltarea cooperării între regiunea Szabolcs-Sathmar-Bereg și regiunea Transcarpatia, precum și pentru coordonarea programului de dezvoltare a instituțiilor de învățământ pentru copii din regiunea Carpatică”, scrie jurnalist Elvira Chilaru, corespondentul BucPress în regiunea Transcarpatia.
Astfel, este vorba nu numai despre o activitate ce viza o singură regiune a Ucrainei, Transcarpatia, ci și de activitățile demarcate în regiunile maghiare de frontieră. Obligațiile persoanei autorizate includ acum și relațiile cu instituțiile de învățământ pentru copii din Transcarpatia.
După cum se știe, în vara acestui an, Ucraina și-a expus protestul în ceea ce privește crearea în guvernul Ungariei a unui post nou de „ministru autorizat pentru dezvoltarea Transcarpatiei și programul de dezvoltare al instituțiilor de învățământ preșcolar din Bazinul Carpatic”, pe care l-a ocupat István Grezsa.
Atare schimbări ale Ungariei au fost percepute ca ingerințe în afacerile interne ale Ucrainei, deoarece o parte din teritoriul suveran al Ucrainei urma să intre în competența persoanei împuternicite de Budapesta. Ungaria a inițiat aceste acțiuni drept răspuns la schimbările din legea ucraineană a educației.
Corespondentul BucPress la Ujgorod precizează, citând 24TV, că ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în cadrul Forumului de securitate de la Varșovia. În cadrul întrevederii, reprezentanții Ucrainei și Ungariei au convenit să organizeze la Budapesta consultări pentru soluționarea situațiilor de conflict. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Kremlinul avertizează NATO
Rusia va trebui să construiască o ‘centură defensivă’ în apropiere de Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, proiect ce va necesita resurse uriaşe din partea Moscovei, a declarat Andrei Kelin, şeful Departamentului pentru cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus, recunoscând că eventuala alăturare a celor două foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică va deveni o problemă militară şi economică colosală pentru Rusia, potrivit agenţiilor de presă RIA Novosti şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.
‘Va trebui să construim o centură defensivă în apropiere de Soci (litoralul rusesc al Mării Negre), va fi necesar să cheltuim resurse enorme pentru a preveni posibilele acţiuni ale unui potenţial adversar, dar aceasta este inevitabil’, a afirmat Kelin în cadrul unei dezbateri pe tema ‘Viitorul NATO şi interesele Rusiei’, organizată pe platforma Clubului de discuţii Valdai.
Aderare prematură
Referitor la Ucraina, diplomatul rus a spus că ‘frontiera comună (ruso-ucraineană) se întinde pe o lungime colosală, nu este echipată deloc, înseamnă că va trebui să construim acolo structuri defensive’.
În acelaşi timp, Andrei Kelin a apreciat că este încă prematur să se vorbească de o aderare a Ucrainei şi Georgiei la blocul nord-atlantic. ‘Dar dacă partenerii occidentali vor merge pe calea escaladării în continuare a confruntării, atunci va trebui să ne pregătim în mod serios pentru această’ situaţie, a menţionat oficialitatea diplomatică rusă.
Atât Ucraina, cât şi Georgia îşi exprimă constant dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar, în 2008, celor două foste republici sovietice li s-a promis că ‘vor deveni membre’ ale Organizaţiei, dar fără niciun termen precis. După 2014 – când Rusia a anexat Crimeea şi a început să acorde sprijin rebelilor separatişti din estul ucrainean prorus – Ucraina a declarat că alăturarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă unul dintre obiectivele sale strategice şi efectuează periodic exerciţii împreună cu ţări membre NATO, conform presei. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Kaliningrad, fortăreață rusă în inima NATO
Ministerul Apărării rus a amplasat cele mai noi echipamente de luptă electronică ”Samarkand” în regiunea Kaliningrad şi în alte direcţii strategice, inclusiv în Belarus, menționează agenția de presă Interfax, care citează date de pe portalul federal rus de achiziţii publice. Astfel de capabilităţi au fost instalate de asemenea în regiunile Moscovei şi Nijni Novgorod, în ţinuturile Krasnodar şi Primorie, în Regiunea autonomă evreiască Birobidjan şi în Arhanghelsk, mai arată sursa citată de KARADENIZ PRESS.
Conform Interfax, au fost instalate 13 sisteme moderne de război electronic – Samarkand-U, Samarkand SU-PRD-K2 şi Samarkand PU-PRD-D. Armata rusă nu a dezvăluit niciodată în mod oficial domeniul de aplicare al acestor complexe şi caracteristicile sale, notează publicaţia rusă Vzgliad, experții lansându-se în diferite speculații pe acest subiect. Kaliningrad este deja una dintre cele mai militarizate regiuni din Federația Rusă, fiind desfășurate forțe terestre, de rechete strategice, aero-navale impresionante. Totodată, există numeroase speculații privind existența unor forțe militare nucleare ruse în regiune.
Rusia este bănuită că a desfășurat arme nucleare în Kaliningrad
Marea Neagră, următorul front pentru „Samarkand”
Anul trecut, sisteme de război electronic de nouă generaţie „Svet” şi „Samarkand” au intrat și în dotarea Flotei ruse a Nordului, urmând ca în următorii ani să sisteme similare să fie desfășurate și în dotarea Florei militare ruse a Mării Negre.
Referindu-se la imagini din satelit, canalul de televiziune american CNN informase anterior că în enclava Kaliningrad – situată între Polonia şi Lituania, ţări membre UE şi NATO – au fost modernizate şi construite noi buncăre pentru depozitarea de arme nucleare.
La rândul său, Vzgliad, o publicaţie online apropiată Kremlinului, aminteşte în acest context o recentă apreciere a site-ului american National Interest, potrivit cărui „înarmarea până în dinţi a enclavei Kaliningrad” ar fi cel mai rău coşmar al NATO.
Avertisment rus
Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat recent ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).
Uniune statală
Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.
Fort Trump
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie 2018 că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Premierul-Ungariei-Orban-mobilizează-maghiarimea-din-România-în-războiul-cu-Ucraina
În absența amendamentelor la legea ucraineană privind educația, precum şi adoptarea de către Rada Supremă a noii legi referitoare la limba de stat, situaţia din Ucraina s-a deteriorat, a declarat de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, după întâlnirea cu secretarul general al NATO la Bruxelles, notează Evropeiska pravda cu referire la serviciul de presă al guvernului maghiar, citată de mass-media de la Kiev. După întâlnirea cu Jens Stoltenberg, Szijjártó a spus că Kievul acționează împotriva minorității maghiare. Potrivit lui, noua lege privind limba de stat „îngrădeşte dreptul comunităţilor naţionale de a folosi limba maternă în mass-media, cultură, învăţământ şi autoguvernare”.
Piedici maghiare
„Este clar că în aceste condiții nu putem aproba organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe la nivelul Consiliului NATO-Ucraina”, a menționat oficialul, citat de mass-media.
Péter Szijjártó a declarat că pentru deblocarea orgănizării acestei reuniuni este necesară modificarea legislaţiei ucrainene în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. „Péter Szijjártó l-a întrebat pe Stoltenberg dacă angajamentul Ucrainei față de NATO ar putea fi luat în serios, în timp ce Kievul nu este capabil să îndeplinească condiții simple, care erau cunoscute acum un an” se arată în declarația serviciului de presă al guvernului maghiar.
Reamintim că autoritățile de la Kiev a făcut apel la Adunarea Parlamentară NATO să influențeze Ungaria, care blochează aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Diaspora maghiară din România, armă politică pentru Budapesta
Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din România au atras atenţia, printr-o declaraţie comună, asupra rolului pe care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trebuie să îl joace în domeniul protecţiei minorităţilor naționale din Transcarpatia, relatează Libertatea Cuvântului, citată de KARADENIZ PRESS. Concomitent, Budapesta a făcut o ofertă de pace Kiev-ului, ofertă menite să îmbunătățească relațiile dintre cele două state, grav afectate în ultimele luni. In această perioadă relațiile Ucrainei cu NATO și UE au fost afectate de opoziția Budapestei față de implicarea Kiev-ului.
„Acum, când în Ucraina, minorităţile din Ucraina Subcarpatică sunt nu doar deposedate de drepturile lor, ci maghiarii sunt de-a dreptul persecutaţi, trebuie subliniat şi mai puternic articolul 2 al declaraţiei, care prevede interzicerea discriminării. Solicităm ca ONU să se ocupe de obiectivele include în documentul său de înfiinţare şi să avertizeze Ucraina asupra obligaţiei de respectare a documentului adoptat şi de către aceasta”, se arată în declarația semnată de reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ai Partidului Civic Maghiar (PCM), respectiv ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Aceștia s-au reunit miercuri, la Cluj-Napoca, la iniţiativa însărcinatului premierului ungar pentru activitatea de mediere, Katalin Szili.
Rolul ONU
Atragerea atenţiei asupra rolului pe care ONU îl are în domeniul protecţiei minorităţilor a avut loc cu ocazia faptului că 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite. Participanţii la reuniune au arătat că declaraţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede în mod clar că ONU are un rol important în domeniul protecţiei minorităţilor.
Documentul a fost semnat de Anna Horváth, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al PPMT, deputatul Terza József Kulcsár din partea PCM, Krisztina Sándor, preşedintele executiv al CNMT şi Balázs Izsák, preşedintele CNS.
Ofertă de pace
Ungaria îi propune Ucrainei semnarea unui acord cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a indicat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Agerpress, citată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie reconstruită încrederea între cele două ţări”, a declarat Szijjarto la Varşovia, unde a purtat convorbiri cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, în marja unui forum pe teme de securitate. Peter Szijjarto a mai menţionat miercuri că Ucraina s-a angajat să studieze propunerea.
În baza propunerii ungare de acord, cele două ţări trebuie să se abţină de la aplicarea oricăror politici susceptibile să ducă la asimilarea unei comunităţi naţionale sau să modifice componenţa etnică a unei regiuni. Propunerea va asigura drepturile minorităţilor naţionale în ce priveşte educaţia, religia, cultura şi administraţia.
Conflict prelungit
Acum două săptămâni, un parlamentar al partidului de guvernământ ungar Fidesz, Pal Barna, a anunţat că Ungaria a iniţiat adoptarea în cadrul Consiliului Europei a unei rezoluţii privind situaţia minorităţilor în Ucraina, rezoluţie care potrivit acestuia trebuie să menţioneze faptul că noile reglementări ucrainene în sectorul educaţiei contravin normelor internaţionale la care Ucraina a subscris anterior.
Noua lege ucraineană a educaţiei, adoptată în luna septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Anunţul parlamentarului Pal Barna a survenit în aceeaşi zi în care guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în contextul continuării disputei privind acordarea cetăţeniei ungare unor etnici maghiari din Ucraina. Această dispută a dus la expulzarea reciprocă a unor diplomați. (N.G.)
