Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea unui depozit de 135 de miliarde de metri cubi în zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră. Ankara dorește să devină exportator net de gaz.
Depozitul de gaze naturale Sakarya a fost descoperit în august 2020 în largul coastei oraşului Eregli. Acesta a fost estimat iniţial la 320 miliarde de metri cubi. Analiştii spuneau atunci că este una dintre cele mai mari descoperiri la nivel global în 2020. Ulterior, în octombrie, președintele turc a anunțat că rezervele de gaze naturale descoperite în largul coastei turceşti din Marea Neagră conţin de fapt cu 85 miliarde de metri cubi mai mult decât se estimase iniţial.
Conflicte potențiale
Obiectivul vizat de Ankara este de a aduce gazul din acel depozit pe piaţa internă începând cu 2023, a declarat atunci preşedintele Erdogan, dar experţii au avertizat că aceasta ar putea dura câţiva ani şi ar necesita investiţii de miliarde de dolari înainte ca producţia să înceapă.
Depozitul Sakarya se află în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti. Depozitul turcesc este în perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei. Acesta se află la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România.
Noua descoperire are potenţialul de a declanşa noi tensiuni geopolitice cu vecinii de la Marea Neagră ai Turciei. Oficialii din Turcia, Bulgaria și România au refuzat să facă declarații pe marginea acestui potențial.
După ce Erdogan a anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze, flota militară turcă și-a intensificat operațiunile.
Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime
Obiective ambițioase
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins semnificativ operaţiunile de explorare energetică. Au fost vizate Marea Neagră şi apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative. Aceasta va permite Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.
Recent Erdogan a mai anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze în Estul Mediteranei.
Ankara, care se confruntă cu o lipsă de rezerve proprii de energie, este nevoită să recurgă la import pentru a-şi acoperi cea mai mare parte a necesarului intern, fiind unul din cei mai mari cumpărători de gaze naturale ruseşti. Pe lângă Marea Neagră, Turcia explorează hidrocarburi şi în Mediterana de Est, zonă unde este blocată într-o dispută cu Grecia și Cipru privind frontiera maritimă.
Recent Ankara a relansat discuțiile cu Republica Arabă Egipt pentru reformarea raportului de forțe din Mediterana. (Mihai Isac)
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Forțele militare ruse din Crimeea au desfășurat exerciții antiaeriene masive folosind complexele de apărare antiaeriană S-400 Triumf și sistemele de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-S, relatează serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform exercițiului, forțele ruse au respins atacurile aeriene convenționale. Acțiunea în forță vine la câteva zile de la exercițiile aeriene ale statelor NATO în spațiul aerian al Mării Negre, României și Ucrainei, fiind folosite bombardiere strategice .
S-400, răspunsul rus
“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.
În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.
În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune.
Exerciții navale masive
În cursul acestei săptămâni, echipaje ale forțelor navale ruse vor efectua exerciții ce presupun lansarea de focuri de artilerie și rachete împotriva unor ținte maritime, terestre și aeriene, potrivit biroului de presă al Flotei Mării Negre (02.06.2020), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navele și ambarcațiunile Flotei Mării Negre au fost deja desfășurate pe mare pentru derularea exercițiilor, informează biroul de presă.
„Cele 37 de nave, ambarcațiuni și nave de susținere ale Flotei Mării Negre au fost desfășurate pe trasee pentru o serie de exerciții. În faza inițială, echipajele s-au pregătit pentru răspuns la luptă în regim de urgență, inclusiv cu plecarea din baze către zonele desemnate”, a precizat biroul de presă într-un comunicat.
Pe parcursul săptămânii ce urmează, echipajele vor executa foc de artilerie și lansări de rachete împotriva țintelor navale, aeriene și din zona de coastă. Forțele ruse vor derula și exerciții de desfășurare comună și manevre în diferite formațiuni, se mai arată în comunicatul citat.
Torpile împotriva NATO
Anterior echipajele submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino, aparţinând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), au executat lansări de torpile, din imersiune, precizează Ministerul rus al Apărării. În timpul exerciţiului, marinarii ruşi au ieșit într-un poligon naval din Marea Neagră, unde au desfășurat o serie de acțiuni pregătitoare și au efectuat scufundarea pentru executarea tragerilor.
Lansările au fost efectuate cu torpile fără încărcătură explozivă. În locul focosului, torpilele au aparatura de înregistrare, iar după consumarea acumulatorilor acestea dobândesc flotabilitate pozitivă și pot fi recuperate din apă cu ajutorul unei nave speciale pentru torpile.
„Echipajele submarinelor Rostov-pe-Don și Kolpino ale Flotei Mării Negre au efectuat trageri cu torpile în timp ce se aflau în imersiune”, a precizat biroul de presă al FRMN. Ținta către care s-au îndreptat torpilele a fost reprezentată de către un nava din cadrul forțelor navale ruse, subliniind vulnerabilitatea navelor NATO în apele Mării Negre.
Ministerul rus al Apărării susţine, în comunicatul de presă, ca exerciţiile cu lansări de torpile sunt un obligatori pentru pregătirea marinarilor de pe submarine și se desfășoară în conformitate cu planul de pregătire pentru luptă al forțelor navale ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Vânătoare de submarine
Submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino au participat anterior la un alt exerciţiu militar. Subarinele ruseşti au desfășurat exerciții pe mare pentru pentru a căuta și detecta un submarin inamic. În cadrul scenariului de luptă, unul dintre submarine simulează rolul unui inamic în timp ce echipajul celui de-al doilea vas îl căută.
În cadrul exercițiilor pentru căutarea și urmărirea submarinului inamic au fost implicate și navele de război antisubmarin Muromets și Yeisk. Acestea au efectuat și antrenamente de tragere cu torpilele fiind urmăriți în special timpii de lansare, se mai precizează în comunicat.
Exercițiile militare rusești arată în mod clar posibila vulnerabilitate a forțelor navale NATO în timpul prezenței în apele Mării Negre și hotărârea părții ruse de a folosi orice avantaj posibil, inclusiv cunoașterea aprofundată a spațiului strategic pontic.
Submarine, indispensabile în spațiul pontic
B-1B decapitează flota rusă
Două bombardiere strategice americane au participat, alături de aeronave aparținând aliaților NATO și altor parteneri europeni, printre care s-au aflat și România, la un exercițiu militar care a testat “decapitarea” flotei rusești din Marea Neagră.
Forțele Aeriene Americane au dezvăluit că două bombardiere B-1B au participat, săptămâna trecută, pe 29 mai, la un exercițiu militar numit Bomber Task Force, desfășurat în Marea Neagră. Aeronavele americane au exersat “proceduri pentru angajarea rachetei anti-navă AGM-158C, sau LRASM (Long Range Anti-Ship Missile), în timpul misiunii de pregătire”, scrie publicația thedrive.com, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
“Exercițiul s-a concentrat puternic pe angajarea viitoare a acestor bombardiere împotriva amenințărilor maritime. Aceste zboruri arată că există un interes pentru modul în care aceste capabilități ar putea susține contingentele în Europa și în Marea Neagră, unde ar putea prezenta o provocare serioasă pentru marina rusească, iar Kremlinul a observat asta”, a mai scris publicația citată.
The Drive scrie că anunțul Forțelor Aeriene americane reprezintă un mesaj clar destinat Rusiei și flotei sale din Marea Neagră, care ar putea deveni teatrul unor mobilizări masive de rachete anti-navă, în cazul unui conflict major, deși marina rusă are un avantaj în această regiune.
„Considerând toate acestea, sisteme de apărare cu rachete anti-navă pe coasta țărilor aliate și partenere din regiunea Mării Negre, precum și armele anti-navă lansate pe cale aeriană ar putea fi deosebit de importante în orice luptă navală. Un singur B-1B poate transporta 24 JASSM-uri și probabil este capabil să poarte o un număr similar de LRASM-uri. Flota Mării Negre a Rusiei are puțin peste 50 de nave de suprafață și șase submarine. Astfel, un grup relativ mic de B-1B ar putea încerca, în mod realist, să le angajeze pe toate cu mai multe rachete într-o perioadă relativ scurtă de timp”, mai scrie publicația.
România a participat la exercițiul din 21 mai cu avioanele de vânătoare F-16 și Mig-21, potrivit unei imagini postate de thedrive.com. (Mihai Isac)
Delfinii din Marea neagră, amenințați de pescuitul ilegal
În luna aprilie echipele de voluntari ai organizaţiei ecologiste Mare Nostrum, din Constanţa, au participat la documentarea a 12 cazuri de delfini eşuaţi, ale căror cadavre în descompunere au fost descoperite pe plajele turistice ale staţiunilor româneşti, de la Corbu până la Saturn, informează un comunicat de presă al organizației, transmis mass-media. Potrivit sursei citate, în luna aprilie, voluntarii Mare Nostrum s-au deplasat la 12 cazuri de eşuări ale unor defini, 11 dintre acestea fiind consemnate în perioada 17-28 aprilie, iar exemplarele erau din speciile marsuin şi afalin, cei mai mulţi aflaţi în stare avansată de descompunere.
Statistică îngrijorătoare
„În urma sesizărilor primite la numărul de urgenţă delfini – 0763255731, colegii noştri s-au deplasat la 12 cazuri de delfini eşuaţi, pe toată întinderea litoralului românesc. Intervenţiile rapide au avut loc la Corbu, Năvodari, Mamaia, Eforie Sud, Olimp şi Saturn, cele mai multe sesizări fiind înregistrate în zona Năvodari. Exemplarele fiind în stare avansată de descompunere, nu s-a putut stabili cauza exactă a morţii” – se arată în comunicatul Mare Nostrum.
În ceea ce priveşte exemplarele de marsuini, acestea nu au depăşit 1 m lungime, fiind juvenili, iar cele mai multe cazuri au fost înregistrate pe data de 28.04.2020, echipele de ecologişti sau deplasat pentru a recupera cadavrele a patru delfini.
„Ipotezele pe care le avem în determinarea cauzelor care au indus mortalitatea delfinilor şi marsuinilor ajunşi la mal, în ultima perioadă, deşi îngreunate de stadiul avansat de descompunere în care au fost găsite parte dintre exemplare, relevă atât activitatea de pescuit derulată în mod legal înainte de perioada de prohibiţie – instaurată de la 15 aprilie, cât şi pe cea ilegală din timpul perioadei de prohibiţie, dar şi cauze naturale. Cel puţin unuia dintre cadavre îi lipseau înotătoarele codală şi pectorală, aşa că se poate presupune că a fost prins în plasele pescăreşti, chiar dacă nu prezenta alte urme vizibile”, subliniază comunicatul ONG Mare Nostrum. (N.G.)
Profesorul LSE Christopher Cocker a vorbit despre pericolele din zona Mării Negre
Profesorul britanic de la London School of Economics (LSE), Christopher Cocker a declarat într-un interviu pentru Balkan Insight și portalul partener Sinopsis, că Marea Neagră va continua să fie o zonă plină de turbulențe din cauză accentelor militare crescute ale Rusiei. Profesorul Coker consideră că există „o preocupare” tot mai evidentă pentru ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre.
„Știm ce s-a întâmplat acum cîteva luni în nordul regiunii, în zona strâmtorii Kerci și există mereu pericolul ca Rusia să găsească un pretext pentru o nouă situație de criză”, a declarat acesta, citat de sinopsis.info.ro, portalul partener al BI.
Nu trebuie exclus nici pericolul reprezentat de o extindere militară a Rusiei după ocuparea peninsulei Crimeea. „Acest lucru este oricând posibil, e nevoie doar de provocarea unui nou incident. Dacă Putin va continua să scadă în sondaje sau dacă simte că poziția sa internă este compromisă, e posibil ca el să încerce o nouă <<aventură externă>>”. (…)
Și tot legat de situația tensionată din Marea Neagră, nu trebuie uitate „nici tot mai evidentele probleme generate de relația Turciei cu NATO și apropierea sa de Rusia. „Rusia e oricum interesată de existența unor conflicte înghețate. Moscova le inventează, apoi le detensionează pentru o vreme, pentru a se folosi de ele ori de câte ori are nevoie”.
Transnistria și conflictele înghețate
Se poate anticipa o escaladare a situației din regiunea separatistă Transnistria?
Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană
„Cred că pe moment Rusia controlează situația de acolo”, crede Christopher Coker, „dar conflictul poate fi oricînd escaladat dacă e în interesul Moscovei. Cam așa stau lucrurile”. Totodată, prof. Coker consideră că Moldova nu ar avea nicio șansă, din punct de vedere militar, să facă față potențialelor pericole ce ar veni din Transnistria.
Poate fi folosită Transnistria ca un model a unui conflict înghețat și în estul Ucrainei?
„Problema acolo este dată de faptul că situația de conflict se poate extinde, inclusiv în zona de coastă a Odessei. De aceea, Rusia susține regimurile cleptocratice locale. E drept că ocazional mai înlătură pe unii dintre lideri, care sînt în fond gangsteri ce nu pot fi controlați deplin întotdeauna”.
„Și totuși Rusia pare să încerce să ajungă la o soluționare a conflictului cu Ucraina, dar mai ales să primească ”un fel de garanții” că Ucraina și Georgia nu vor fi primite în NATO. De ce? Dacă te uiți la declarațiile recente ale președintelui francez Macron despre Rusia, există percepția că Uniunea Europeană – dacă e să dobândească un rol geopolitic global – trebuia să restaureze relațiile sale cu Rusia. Și dacă UE nu se poate baza pe garanții de securitate din partea Statelor Unite atunci ar trebui o îmbunătățire a relațiilor cu Moscova, altfel situația poate deveni periculoasă.
Neutralitatea, Ucraina și R. Moldova
„Nu cred că Moldova are, în acest moment, prea multe șanse ca să iasă de pe orbita Rusiei, spun asta sincer. Acest lucru nu este negociabil pentru ruși și nu cred că vor ceda. (…) Ceea ce dorește Rusia este un fel de garanție din partea Occidentului că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO, iar în acest context Moldova ar putea fi forțată să își asume o falsă neutralitate militară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelensky (S) și omologul său rus Vladimir Putin
Nu sunt prea multe lucrurile pe care Occidentul ar fi dispus să le ofere în schimbul neimplicării Rusiei în zona țărilor din Parteneriatul estic, mai consideră C. Coker.
„America are propriile interese în ce privește Moscova”. Profesorul britanic crede că – pe linia inițiată de Henry Kissinger – temerile Americii sînt legate de o posibilă alianță a Rusiei cu China, iar singura modalitate de a stopa acest lucru este să permiți capitalului occidental să se reîntoarcă în Rusia, să ții funcționale conductele energetice și să ajuți Kremlinul să nu devină un satelit al Beijingului.
„Din punctul de vedere al Americii, care poate fi identic cu cel al lui Donald Trump, Rusia este împinsă înspre orbita Chinei prin atitudinea Occidentului față de ceea ce se întâmplă în Ucraina și Crimea. Situația din Crimeea e cu atât mai delicată cu cât se știe că aceasta nu se mai întoarce la Ucraina. Nu se mai poate acum nici o formă de dublă suveranitate sau de dublă administrare a Crimeii. Ucraina va avea probabil mai multe șanse de reușită la negocieri dacă va avea o formă de neutralitate militară, precum a avut Austria în 1945, spre exemplu. Ca să iau un alt exemplu, un model ar fi ”finlandizarea”, respectiv păstrarea unui statut de neutralitate care să permită păstrarea independenței teritoriale. Numai că se pare că Ucraina nu are o clasă politică capabilă de o astfel de decizie”.
Întrebat dacă consideră că și în cazul Republicii Moldova asumarea unei neutralități militare ar putea facilita o rezolvare a conflictului transnistrean, profesorul C. Coker a spus: „da, cred că este o posibilitate”.
Ce ne facem cu Balcanii?
„Nu văd posibilă o eventuală extindere a NATO în Balcanii de Vest”, mai spune prof. Coker.
„Sincer, cred că e vorba mai curînd de o <<oboseală a extinderii>>. S-a vehiculat recent un sondaj care spunea că 2/3 din cei chestionați (un eșantion de 60 mii de persoane – n.e.) nu ar vrea ca articolul 5 de funcționare a Alianței să fie invocat pentru apărarea Albaniei sau a Muntenegrului. Asta spune că oamenii nu își doresc să fie apărați militar, ci doar că există o saturație în ce privește ideea de extindere în continuare a Alianței Nord-Atlantice”.
„SUA mai susțin extinderea, într-o oarecare măsură, însă europenii dau deja înapoi de ceva vreme. Dacă americanilor nu pare să le pese de consecințele atitudinii lor, europenii se remarcă prin inconsistență. Oricum, problema de fond este dată de faptul că Balcanii de Vest rămîn în continuare o regiune volatilă”.
În acest sens, Christopher Coker a amintit problemele deja știute – diviziunea interetnică și politică din Bosnia, inconsistența Serbiei, care rămîne jumătate pro-Vest, jumătate pro-Rusia, situația delicată din Macedonia sau Kosovo etc – dar a ținut să reliefeze și noul context geo-politic din regiune.
„Acum avem noi jucători în Balcanii de Vest. Dacă, spre exemplu, în timpul războiului din Kosovo existau doar trei jucători – SUA, UE și Rusia, acum numai aici avem nu mai puțin de șapte. Iar unul dintre cei mai importanți dintre aceștia este acum China”. [Când a numărat ”jucătorii” din Balcani, prof. Coker s-a gândit la cei trei tradiționali, la China, după cum a menționat, plus statele balcanice propriu-zice, fiecare cu interese proprii, în primul rînd – n.e.].
„În acest moment, chinezii investesc masiv din punct de vedere economic în Balcani. Să luăm doar exemplul căii ferate ce va lega Atena de Budapesta. Ceea ce încearcă ei să facă este să integreze economiile din Balcani [în sfera de influență a Chinei – n.e.], ceea ce este contrar viziunii UE, care ar vrea să integreze Balcanii într-o Europă mai largă.
Mai nimeni nu face ceva pentru apropierea Balcanilor de restul Europei și de aceea, din această perspectivă, UE simte China ca principalul său rival sistemic în regiune. Nu Rusia este cea mai mare problemă în Balcani, ci China. Tot așa, mai ai inițiativa 17+1 (de cooperare economică între Beijingul și țările din Europa centrală și de est) sau faptul că unele țări, precum Ungaria sau Grecia, au devenit deja foarte apropiate de China. (…) Problema e, așa cum am mai spus, că Balcanii rămân o regiune extrem de divizată și volatilă”.
Christopher Coker este profesor de relații internaționale la London School of Economics (LSE) și director al IDEAS, think tank-ul pentru politica externă al LSE. Este autor al cărților: Rebooting Clausewitz (Hurst, 2015), Men at War: what fiction has to tell us about conflict from the Iliad to Catch 22 (Hurst, 2014); The Improbable War: China, the US and the logic of Great Power War (Hurst, 2015); Future War (Polity, 2016). Cea mai nouă carte publicată a sa este The Rise of the Civilizational State (Polity, 2019) și pregătește pentru 2020 cartea Why War?
Interviul a fost realizat de către jurnalistul Mădălin Necșuțu
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră, relatează France 24, preluat de agențiile de presă europene, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70-a de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.
Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile „ameninţări”, enumerând „agresiunile ruse” şi competiţia strategică reprezentată de China.
În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a spus el. (M.B.)
