Marea Neagră reprezintă pentru Sofia un șir de posibilități economice și geopolitice nefructificate, în pofida celor aproape 400 de kilometri de coastă și a unei zone economice exclusive, promițătoare din punct de vedere al resurselor energetice. Bulgaria nu a implementat niciodată în istorie o politică dedicată regiunii pontice și nici nu a încercat să joace un rol, activ în bazinul Mării Negre în calitate de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Pași timizi
Tradiția politică bulgară nu a legat niciodată existența statului de accesul la Marea Neagră, iar dominația politico-militară a întregului bazin pontic de către Uniunea Sovietică, urmată de dominația Federației Ruse nu a provocat îngrijorare la Sofia, datorită relațiilor privilegiate dintre cele două state. Prezența unei Turcii aliate puternice, cu o flotă militară importantă, a limitat posibilitățile de afirmare a unor posibile ambiții bulgare la Marea Neagră. Intrarea în NATO a fost percepută de Sofia și ca o modalitate de a limita implementarea unor proiecte de dezvoltare a marinei militare, pe fondul crizelor economice și politice care au afectat periodic țara. Apartenența la NATO a dus la dispariția aproape completă a grijilor pentru securitatea maritimă, pasată aliaților cu tradiții navale militare. Elita politică bulgară a tratat cu indiferență transformarea bazinului pontic în regiunea cea mai afectată de tensiunile dintre Kremlin și NATO, pe fondul conflictelor active ori înghețate din Georgia, Ucraina, Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan. Această strategie a tensiunii este folosită de Federația Rusă pentru a menține controlul asupra regiunii și a forța statele occidentale să facă față la un război hibrid pe mai multe fronturi.
Axa Sofia-Ankara-Moscova
În ultimii ani, sub presiunea realităților geopolitice și la inițiativa aliaților din NATO, Sofia a demarat, cu pași timizi, revitalizarea infrastructurii sale navale. Rolul bulgar în strategia NATO din bazinul pontic este accentuat și de cele două mari porturi, Varna și Burgas, care oferă posibilități de găzduire pe termen lung a unor nave din alte state NATO. Tradițional, Moscova încearcă să își mențină controlul geopolitic asupra „străinătății apropiate” din bazinul pontic prin aplicarea unor presiuni economice și politice sistematice, dar și prin folosirea amenințărilor directe ori indirecte. La rândul său, proiectul turc urmărește câștigarea influenței în comunitățile musulmane turce din regiunea balcanică, prin folosirea mijloacelor soft-power. Bulgaria este un bun exemplu de funcționare a acestui sistem, Ankara controlând de facto formațiunile politice sprijinite de populația turcă și pomacă (etnici bulgari musulmani).
Flotă militară NATO în Marea Neagră?
Bulgaria dispune de capacități navale limitate, 4 fregate și 3 corvete fiind principalele nave ale flotei militare, fiind necesare investiții majore în acest sens. Burgas și Varna oferă posibilitatea organizării unor baze navale importante pentru NATO. Convenția de la Montreux oferă Turciei posibilitatea de a controla accesul navelor în Marea Neagră și asigură de facto dominația Flotei Militare Ruse a Mării Negre. NATO are capacitatea de a desfășura și staționa pe termen lung nave militare din state NATO cu tradiții militare navale, deziderat reliefat și de ultimele evoluții de pe frontul din Ucraina. O lungă perioadă de timp, elita politică de la Sofia s-a opus vehement înființări unor structuri navale militare NATO în bazinul pontic, poziție susținută tacit de Turcia, care nu dorește să împartă rolul pe care îl are cu alte state NATO. Blocada navală rusească aplicată porturilor din Ucraina și alte pericole derivate la adresa liberei navigații au obligat factorii de decizie bulgari să reanalizeze opoziția lor. Inițiative precum Black Sea Naval Cooperation Group, la care au participat Turcia, România, Bulgaria, alături de statele non-NATO Rusia, Ucraina și Georgia, arată că o inițiativă din partea NATO, care să ducă la înființarea unui grup naval NATO permanent, care să dispună de capacită extinse de acțiune, este posibilă. Această inițiativă ar avea nevoie de investiții majore, pe care bugetele Bulgariei ori României nu le pot suporta singure, dar cu asistență din partea aliaților acest fapt este posibil. Acest grup poate acționa sub steagul statelor NATO din acest bazin, pentru a evita complicațiile juridice provocate de Convenția de la Montreux, din interbelicul 1936, document depășit de necesitățile geopolitice actuale.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Turism, comerț și investiții rusești
Interesele tradiționale și politica regională a Sofiei este limitată, cu prioritate, la turism, comerț și energie, zone economice unde s-au făcut investiții majore, fiind surse importante de venit pentru economia bulgară Nici măcar invazia rusă din Georgia din 2008 ori anexarea Crimeei în 2014 nu au convins Sofia de necesitatea unei strategii diferite de Federația Rusă, care a rămas unul dintre cei mai importanți parteneri economici și actori geopolitici în Bulgaria. Ofensiva majoră rusă din 2022 pare a schimba optica clasei politice de la Sofia, dar instabilitatea politică și alegerile parlamentare repetate fac imposibilă stabilirea unei strategii ample de diminuare a acestei influențe. Războiul din Ucraina a dus la scăderea semnificativă a numărului de turiști ruși care au vizitat Bulgaria, dar și a investițiilor rusești în domeniul imobiliar, mai ales în zona de coastă. Reorientarea spre alte piețe este un proces de durată, fiind greu de estimat perioada de timp în care actorii economici din Bulgaria vor reuși să își revină. Zona strategică ocupată de Bulgaria pe rutele de transport maritime și terestre nu este încă exploatată pe deplin de Sofia, foarte multe proiecte viabile cazând victime corupției instituționale caracteristică statului balcanic. Potențialul porturilor Varna și Burgas, dar și al porturilor situate pe segmentul bulgar al Dunării nasc o concurență nesănătoasă între România și Bulgaria. Elitele de la Sofia și București pășesc timid în procesul de implementare a unor strategii economice comune, care ar putea favoriza dezvoltarea regiunii.
Ambiții energetice
Tradițional, interesele economice bulgare eclipsează considerațiile politice și cele de securitate în relațiile cu actorii importanți din această zonă. Deși este membru UE și NATO, Sofia sacrifică frecvent principii politice importante pentru a accesa resursele și piețele energetice, putând intra uneori în conflict cu politica comună a blocului comunitar din acest domeniu. Bulgaria a fost dependentă foarte mult timp de Federația Rusă, atât în ceea ce privește resursele energetice tradiționale, cât și în problema energiei nucleare. Invazia militară rusă a forțat Sofia să se reorienteze rapid, liderii de la Sofia vizitând Azerbaidjanul și alte state care dispun de resurse energetice, pentru a crea condițiile unor contracte avantajoase. Recent, Sofia și Atena au anunțat că analizează posibilitatea construirii unui oleoduct din Grecia până în Bulgaria. Conducta de petrol Alexandroupolis-Burgas este considerată strategică, oferind oportunitate de aprovizionare cu petrol non-rusesc a rafinăriei din Burgas, cea mai mare din zona Balcanilor. Conducta bulgaro-elenă este propusă și ca o alternativă pentru evitarea așteptărilor lungi și a riscului ca petrolierele să nu mai poată traversa strâmtorile Bosfor și Dardanele. Totodată, Bulgaria cultivă relații speciale cu Turcia, încercând să participe la proiectele energetice majore, precum Coridorul Sudic de Gaze, încercând să devină un jucător regional important. Bulgaria are o zonă economică exclusivă, vecină cu cea a României și Turciei, dar până în acest moment nu au fost anunțate descoperiri menite să atragă investiții majore din partea unor investitori, în pofida unor anunțuri triumfătoare cu iz electoral. Experții au recomandat o colaborare între statele riverane pentru exploatarea în comun a anumitor regiuni aflate la linia de demarcație dintre zonele economice exclusive, fără însă a avea efectul dorit. Sofia a aprobat recent o viziune strategică pentru dezvoltarea sectorului de energie electrică al țării în perioada 2023-2053, care să permită Bulgariei să rămână lider în producția și exportul de energie electrică în regiune. Partea bulgară ar dori să construiască patru noi reactoare nucleare, două la Kozlodui și alte două la Belene, lângă granița României. Prin această strategie, estimată la aproximativ 50 de miliarde de euro, se dorește reducerea semnificativă a dependenței Bulgariei de importurile de gaze naturale. Însă, instabilitatea politică cronică și influența rusă fac greu de atins orice obiectiv menit să asigure independența energetică pe termen lung a Bulgariei, dependentă de evoluțiile politice din Caucaz și alte regiuni bogate în resurse energetice.
O delegaţie oficială turcă se va deplasa în această săptămână în Rusia pentru a discuta detaliile unui posibil coridor maritim sigur în Marea Neagră pentru exportul de cereale ucrainene, au afirmat surse din cadrul preşedinţiei turce, citate de mass-media internațională. Agenţia rusă TASS a confirmat planurile de discuţii, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Blocadă navală
Si alte surse guvernamentale de la Ankara au confirmat pentru AFP că săptămâna viitoare va avea loc, În Turcia, o ‘reuniune în patru’, cu reprezentanţi ai ONU, Rusiei şi Ucrainei, în vederea organizării transportului de cereale pe Marea Neagră. Invazia rusă în Ucraina a oprit exporturile de cereale ale Kievului pe Marea Neagră, cauzând crize la nivel global, deşi Moscova acuză pentru acestea sancţiunile occidentale. ONU a lansat un apel ambelor părţi, precum şi Turciei, vecin cu ele la Marea Neagră şi membru NATO, să convină un coridor maritim. Ankara a avut până acum discuţii cu Moscova şi ONU cu privire la coridorul plănuit, însă a afirmat că orice acord final va necesita ca toate părţile să se întâlnească la Istanbul, de unde Turcia spune că va fi monitorizată implementarea planului. Sursele citate de Reuters au afirmat că o întâlnire cvadripartită între Turcia, Ucraina, Rusia şi ONU va avea loc la Istanbul în săptămânile următoare, posibil cu participarea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi a secretarului general al ONU, Antonio Guterres. Potrivit surselor, planul are în vedere crearea a trei coridoare din portul ucrainean Odesa la Marea Neagră, sub supervizarea Kievului, şi ca de acolo să fie transportate atât mărfuri alimentare ucrainene, cât şi ruseşti.
Planuri ambițioase
Între 30 şi 35 milioane de tone de cereale ar putea fi transportate de acolo în următoarele 6-8 luni, au afirmat sursele. Întrebat despre acest plan, purtătorul de cuvânt al ONU, Stephan Dijarric, a răspuns că ‘discuţiile pe aceste subiecte continuă’, fără a oferi alte detalii. Ştirea despre convorbirile viitoare a venit la o zi după ce Erdogan şi Guterres au discutat prin telefon despre planurile legate de coridor. Administraţia lui Erdogan a transmis că acesta i-a spus secretarului general al ONU că Turcia ‘continuă eforturile’ pentru stabilirea coridorului. Atât Ucraina, cât şi Rusia au prezentat o serie de condiţii pentru a fi de acord cu planul. În timp ce Moscova vrea ca unele sancţiuni occidentale să fie ridicate pentru a-i facilita exporturile de cereale şi îngrăşăminte, Kievul cere garanţii de securitate pentru porturile sale.
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)
La aceste exerciţii tactice şi speciale, programate să se încheie în 15 septembrie, participă toate tipurile de forţe militare ale Districtului militar Sud, precum şi Flota rusă din Marea Neagră şi Flotila din Marea Caspică.
Aplicații complexe
Exercițiile se vor desfăşura în 20 de poligoane militare din regiunile Astrahan, Rostov, Stavropol, Adîgheia (Krasnodar), Daghestan, Osetia de Nord, Cecenia, Crimeea, inclusiv la cele din bazele ruseşti din Armenia, Abhazia şi Osetia de Sud, a specificat serviciul de presă rus.
Pe lângă unităţi motorizate, de tancuri şi artilerie, la aceste exerciţii participă de asemenea structuri de protecţie chimică, biologică şi împotriva radiaţiilor, de război electronic, de recunoaştere şi trupe de inginerie şi asistenţă logistică. Aproape 100 de avioane şi elicoptere, inclusiv de atac și transport,susțin eforturile celorlalte categorii de arme.
Aviația rusă susține aplicațiile militare de la Marea Neagră
Manevre navale cu repetiție
În luna iulie, Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Neagră, la care au participat fregatele „Admiral Grigorovici” şi „Admiral Essen” din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea), care au simulat atacuri „pentru distrugerea unui detaşament naval al unui inamic imaginar”, relatează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de mass-media regională.
Potrivit acesteia, navele Flotei Militare Ruse din Marea Neagră au monitorizat exerciţiile internaţionale Sea Breeze- 2021, desfăşurate în iunie-iulie în Marea Neagră, uneori provocând vasele ţărilor implicate în aceste manevre.
Marea Neagră se transformă într-o zonă de confruntare periculoasă, a declarat într-un interviu acordat la 5 august agenţiei oficiale de presă RIA Novosti directorul Departamentului IV din cadrul Ministerul rus de Externe, Iuri Pilipson, criticând exerciţiile Sea Breeze. (K.P.)
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că este gata să se întîlnească cu omologul său american Biden înainte de summitul ruso-american de la Geneva. Potrivit liderului ucrainean, consultările ar trebui să aibă loc între patru ochi, deoarece multe lucruri nu pot fi discutate la telefon. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Axios.
Insistențe ucrainene
În același timp, Zelensky înțelege că planurile pregătite și programul strict al colegului american ar putea să nu permită acest lucru. „În calitate de garant al Constituției Ucrainei, eu personal sînt gata să apăr Ucraina în orice clipă și oriunde în lume și sînt gata să mă întîlnesc cu el și să discut toate detaliile”, a spus Zelensky.
Anterior, principalul negociator al Kievului pentru Donbass, Leonid Kravciuk, a declarat că președintele american Joseph Biden ar trebui cel puțin să discute telefonic cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky înainte de summit cu omologul său rus Vladimir Putin. El a subliniat că subiectul Ucrainei va fi cu siguranță prezent la întîlnirea lui Biden și Putin, iar informațiile lui Zelensky vor fi foarte utile președintelui american. În opinia sa, nu există nici o dificultate în desfășurarea unei astfel de discuții telefonice.
Declarația președintelui Zelensky conform căreia este gata să se întîlnească cu Biden a fost salutată de clasa politică de la Kiev.
Zelensky, precum și alți politicieni ucraineni, au declarat în repetate rînduri că este foarte important ca Kievul să discute cu președintele american înainte de întîlnirea cu Putin, care va avea loc pe 16 iunie la Geneva. În special, fostul președinte Petro Poroșenko, cunoscut pentru contactele sale strînse cu Biden, s-a adresat chiar senatorilor americani cu cererea de susținere.
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Problema securității
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a mai declarat că a discutat cu autoritățile americane problema securității în Marea Neagră și Azov. Zelensky a reamintit că s-a întîlnit cu senatorii americani și cu Secretarul de stat.
„Am discutat despre creșterea ajutorului militar. Din păcate, nu pot împărtăși detaliile, dar acest lucru este foarte, foarte important pentru noi. S-a discutat despre securitate, despre consolidarea securității în marea Neagră și marea Azov, de-a lungul coastei”, a spus el.
Potrivit președintelui, pozițiile Ucrainei sînt destul de slabe acolo, Rusia domină de fapt la Marea Neagră. Kyivul ar dori să aibă forțe mari acolo pentru a proteja granițele, a spus Zelensky.
Zelensky a solicitat, de asemenea, NATO primească rapid Ucraina în componența blocului, deoarece se află în pericol. „Acum în joc se află independența noastră și anume acum avem nevoie de ajutor”, a subliniat el. (N.G.)
