de Popescu Paul | mai 3, 2023 | Știri
Canal dunărean (foto: Wikipedia)
Sofia vrea să obțină finanțare europeană pentru construirea unui canal navigabil între orașele Ruse, port la Dunăre, și Varna, unul din principalele porturi comerciale ale statului bulgar la Marea Neagră. Autoritățile bulgare vor să includă noua cale navigabilă în rețeaua de transport prioritară a Uniunii, relatează publicația bulgară Kapital, citată de mass-media de la București. Dacă aceste negocieri se vor încheia cu un rezultat pozitiv, proiectul va fi deja oficial parte din principalele rute de transport ale Uniunii, iar de acolo va primi posibilitatea de a fi cofinanțat pe diverse linii, precum Mecanismul Conectarea Europei, instrumente financiare de la Banca Europeană de Investiții și fonduri de coeziune.
Ideea unui canal care să facă legătura între Dunăre și Marea Neagră a luat naștere încă din timpul Imperiului Otoman, fiind analizată și pe timpul regimului comunist, fără însă a deveni realitatea. Costurile de construcție și sunt evaluate la câteva miliarde de euro.
Echipa care susține acest proiect plănuiește, pe lângă dezvoltarea pentru transport, să folosească canalul pentru irigații și alimentare cu apă industrială în partea de nord-est a Bulgariei. „Rentabilitatea proiectului nu este în principal navigația, ci irigarea Dobrogei. S-a dovedit că într-adevăr nu există niciun râu și niciun lac de acumulare în Dobrogea”, a menționat un membru al grupului, citat de mass-media. Sursa citată a mai adăugat că proiectul includea și construcția a trei hidrocentrale în aceste scopuri. De asemenea, va crește și importanța portului Varna, aflat în prezent în umbra portului românesc de la Constanța, mai consideră sursa citată.
de Ionescu Anca | apr. 23, 2023 | Analize, FEDERATIA RUSA
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că, dacă G7 va interzice exporturile către Rusia, aceasta va răspunde prin încheierea acordului privind exporturile ucrainene de cereale pe Marea Neagră, relatează mass-media rusă. Țările din Grupul celor Șapte (G7) iau în considerare o interzicere aproape totală a exporturilor către Rusia, relatează agenția de presă Kyodo, citând surse guvernamentale japoneze.
Dmitri Medvedev, aliat al președintelui rus Vladimir Putin, este vicepreședintele influentului Consiliu de Securitate al Rusiei și conduce o comisie guvernamentală pentru producția de arme pentru războiul din Ucraina.
Acuzații dure
Rusia a amenințat în mod repetat că va renunța la participarea la acordul cu cereale, care urmează să expire pe 18 mai. „Ideea asta a idioților de la G7 despre interzicerea totală a exporturilor către țara noastră în mod implicit este frumoasă prin faptul că implică o interdicție reciprocă a importurilor din țara noastră, inclusiv a categoriilor de mărfuri care sunt cele mai sensibile pentru G7”, a afirmat Medvedev într-o postare pe canalul său Telegram.
Autorităţile de la Moscova au protestat în mod repetat împotriva condițiilor acordului cu cereale la Marea Neagră „Într-un astfel de caz, afacerea cu cereale – și multe alte lucruri de care au nevoie – se vor încheia pentru ei”, a adăugat el. Se pare că G7 discută despre inversarea abordării sancțiunilor, astfel încât exporturile către Rusia să fie automat interzise, cu excepția cazului în care sunt incluse pe o listă de produse care pot fi expediate în țară. În cadrul actual, mărfuri pot fi vândute în Rusia, cu excepția cazului în care sunt în mod explicit pe „lista neagră”.
Autorităţile de la Moscova au protestat în mod repetat împotriva condițiilor acordului cu cereale la Marea Neagră – singura realizare diplomatică semnificativă din timpul conflictului din Ucraina. Au avertizat că vor renunța la această inițiativă înainte de termenul limită de 18 mai, dacă Occidentul nu ridică restricțiile asupra exporturilor rusești de produse agricole și de îngrășăminte. G7 a cerut duminică „prelungirea, implementarea completă și extinderea” acordului privind exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră.
de Popescu Paul | apr. 22, 2023 | Știri
Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, a efectuat o vizită în Italia în perioada 19-21 aprilie, unde a purtat discuţii cu Maria Tripodi, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Internaţional al Italiei, despre deteriorarea situaţiei regionale de securitate, relatează comunicatul MAE.
Conform sursei citate, cei doi oficiali au abordat teme de discuţii precum consolidarea cooperării bilaterale, deteriorarea situaţiei de securitate regionale ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, măsuri de consolidare a securităţii din regiunea Mării Negre, întărirea posturii NATO pe Flancul Estic, continuarea sprijinului pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova şi Georgia.
De asemenea, au fost abordate provocările de securitate din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu şi Africa şi acţiuni în cadrul NATO şi UE pentru contracararea acestora. În context, secretarul de stat român a mulţumit pentru contribuţia Italiei la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare din România şi a securităţii în zona Mării Negre şi a Balcanilor de Vest, precizează sursa citată.
Iulian Fota s-a deplasat şi la Comandamentul Întrunit al NATO de la Napoli, unde au avut loc întâlniri cu şeful comandamentului, amiralul Stuart Munsch, şi cu adjunctul acestuia, generalul locotenent Stephen Kelsey. Cu acest prilej, a fost discutată implementarea deciziilor Summitului NATO de la Madrid referitoare la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a securităţii în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi elemente relevante pentru pregătirea Summitului NATO de la Vilnius.
de George Dragos | apr. 20, 2023 | Știri
foto MAPN
Ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat, în timpul discuțiilor cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina și necesitatea susținerii partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia. În acest context, oficialul român a salutat eforturile întreprinse la nivelul Administrației şi ale Congresului Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește elaborarea unei strategii americane la Marea Neagră.
Parteneriat strategic
Ministrul Tîlvăr a transmis aprecieri față de angajamentul SUA pentru securitatea regiunii, prin creșterea prezenței militare în România și prin sprijinirea deciziilor la nivel aliat pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe întregul flanc estic al Alianței Nord-Atlantice.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit joi, 20 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, vizita ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec.
În deschiderea discuțiilor, ministrul apărării naționale i-a adresat felicitări diplomatului american pentru preluarea portofoliului de ambasador în România și a exprimat aprecierea pentru nivelul excelent al cooperării în domeniul apărării în baza Parteneriatului Strategic, menționând că relația bilaterală a țării noastre cu Statele Unite rămâne o prioritate strategică constantă a politicii de apărare națională.
Agenda discuțiilor a abordat concluziile vizitei ministrului apărării naționale în SUA, precum și perspectivele de cooperare în plan bilateral, inclusiv contribuția la demersurile comune de consolidare a securității euro-atlantice în cadrul NATO.
Pe parcursul întâlnirii, demnitarul român a reliefat importanța colaborării la nivel operațional, instruirea în comun contribuind la creșterea interoperabilității între forțele armate ale celor două țări.
SUA, semnal diplomatic
Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a primit din partea secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, o scrisoare de mulţumire pentru organizarea cu succes de către România şi pentru rezultatele celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, la Bucureşti, context în care înaltul oficial american subliniază importanţa pe care SUA o acordă eforturilor comune de consolidare a securităţii regiunii Mării Negre.
În scrisoare, şeful diplomaţiei americane exprimă aprecierea pentru discuţiile de substanţă dintre cei doi înalţi oficiali cu prilejul convorbirii telefonice din 6 martie, subliniind eforturile comune pentru sprijinirea Ucrainei, în contextul complex de securitate generat de agresiunea Rusiei, respectiv necesitatea consolidării rezilienţei partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, precizează MAE.
De asemenea, secretarul de stat Blinken subliniază aprecierea pentru găzduirea unei reuniuni substanţiale a Dialogului Strategic, pentru rezultatele acesteia, precum şi pentru amplitudinea şi profunzimea relaţiei bilaterale româno-americane, evidenţiind premisele excelente pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, rezultate în urma celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic din 14 martie, în domenii de interes major, precum securitate, economie, energie, justiţie şi afaceri interne, precum şi la nivel de contacte interumane („people-to-people”).
A opta sesiune
Delegaţia României la cea de-a opta sesiune a Dialogului Strategic România-SUA din 14 martie a fost condusă de Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar de partea americană de Dereck Hogan, adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice. De asemenea, au mai participat reprezentanţi de rang înalt şi experţi din instituţiile româneşti cu atribuţii în domeniu, din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării, precum şi oficiali americani de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării şi Departamentului Comerţului.
La finalul celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România şi SUA, cele două delegaţii au adoptat o declaraţie comună.
de George Dragos | apr. 13, 2023 | Știri
Flota militară rusă face legea în Marea Neagră
În timp ce Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă legată de Marea Neagră, Rusia a avut mereu una – agresivă, revanşardă, a declarat, joi, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. „Marea Neagră este esenţială pentru ca întreaga Europă să fie un loc al păcii”, a arătat Dmitro Kuleba.
Declarații dure
Înaltul oficial ucrainean a intervenit online la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la Bucureşti, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.
„De fiecare când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru. Nu există nicio diferenţă între Simferopol, Doneţk, Lugansk, Herson sau orice alt oraş ucrainean. Trebuie să fim şi vom fi din nou Ucraina întreagă”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.
El a mai afirmat că „mulţi dintre noi am crezut că secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării şi cooperării”. „Din nefericire, Rusia a mers în direcţia opusă, în secolul al XIX-lea, al competiţiilor coloniale”, a adăugat Kuleba.
Probleme de securitate
Problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global, a declarat adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova, la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.
Ea a spus că, odată cu evenimentul de la Bucureşti, arhitectura Platformei Crimeea „este completă”.
Oficialul ucrainean a adăugat că se aşteaptă ca la discuţii să ia parte nu doar ţările din regiunea Mării Negre, care sunt „firesc îngrijorate de provocările de securitate cu care ne confruntăm”.
„Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (2022 – n.r.): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a mai spus Dzhaparova.
Autorităţile ucrainene, a subliniat ea, au tras un semnal de alarmă „în 2014, când Crimeea a devenit bază militară a Rusiei şi când Marea Neagră şi Marea Azov au devenit practic lacuri ale Federaţiei Ruse, când Rusia a început să blocheze vasele comerciale care veneau din porturile ucrainene din 2017”.
