Două nave de război ale flotei SUA au intrat în Marea Neagră pentru a participa la exercițiile militare comune „Sea Breeze 2018”, organizate pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al comandamentul forțelor navale americane în Europa, citat de KARADENIZ PRESS. Sursa citată a menționat că manevrele militate comune cu participarea navei-amiral a flotei a șasea, USS Mount Whitney sunt îndreptate către asigurarea păcii și stabilității economice în regiune.
Siguranță pentru statele NATO
În comunicatul citat se arată că prezența celor două nave de război la exerciții vor asigura aliații NATO și partenerii din zona Mării Negre că SUA este gata să apere securitatea lor pe mare. În acest context, în data de 6 iulie 2018, distrugătorul american USS Porter a făcut o escală în portul Odesa.
Manevrele „Sea Breeze” au loc începând cu anul 1997, iar din 2014 ele au început să fie organizate anual. Ele se vor desfășura în perioada 9 – 21 iulie, cu participarea a militari din mai mlte țări, membri și non-membri NATO, inclusiv Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite, Turcia, Ucraina și Suedia.
„Sea Breeze” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace.
Avertismente dure
Anterior, administraţia rusă a avertizat că efectivele ruse din Crimeea pot respinge orice atac inamic, denunţând suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, Polonia, Bulgaria şi ţările baltice. „În Peninsula Crimeea a fost creată o combinaţie unică de forţe militare, iar această forţă este consolidată în mod constant. Sistemul avansat de arme ultramoderne nu va lăsa nicio şansă unui potenţial inamic care ar îndrăzni să atace acest teritoriu autohton rus”, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol.
„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a subliniat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass.
Ministrul rus al Apărării a dat asigurări că Rusia nu mobilizează efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO. „Vreau să menţionez că nu mobilizăm trupe pe linia de conact cu state membre NATO, nici în regiunea baltică”, a subliniat el.
Însă Serghei Şoigu a observat că Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat capacităţile ofensive în apropierea frontierelor Rusiei. „Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a amintit Serghei Şoigu.
„Voronej-SM”, ochii și urechile Kremlinului în Crimeea
Rusia intenţionează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său naţional de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunţând astfel la ideea modernizării staţiei radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat recent RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. „Staţii de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balşah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) şi Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ‘Voronej-SM’. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat şeful SPRN, Serghei Boev.
În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanţa strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ‘Voronej-SM’ aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci şi a zonei Caucazului şi a estului Mării Mediterane.
Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării staţiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 şi el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum şi în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse în scopul îmbunătăţirii sistemului de apărare antirachetă al ţării”, a declarat analistul militar rus.
Salbă de radare
În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar staţii radar de tipul ‘Voronej-SM’, ci şi ‘Voronej-D’, care funcţionează în gamă decimetrică, cu o distanţa de acoperire de 6.000 km.
„Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant şi operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane şi care poate lansa şi rachete de croazieră tip Tomahawk”, susţine expertul citat.
În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global şi în România. Acest sistem, susţine Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croaziera tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF).
Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 şi o ameninţare imediată la adresa securităţii sale naţionale, notează Rueconomics.ru, citat de presa de la București.
Consolidare militară
Rusia a creat pe teritoriul Peninsulei Crimeea anexate Corpul 22 de armată şi şi-a suplimentat efectivele de aici, a declarat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Olexandr Turcinov, potrivit căruia construcţia podului peste strâmtoarea Kerci permite acum Moscovei să-şi crească rapid contingentul militar din peninsulă, informează agenţia de presă ucraineană Unian. ‘Ceea ce este foarte periculos e că podul Kerci face posibilă creşterea semnificativă a contingentului militar rus din Crimeea într-un timp scurt’, şi-a exprimat îngrijorarea Turcinov.
Autorităţile militare ruse au anunţat în februarie înfiinţarea Corpului 22 de armată pe lângă Flota Rusiei din Marea Neagră. ‘La ora actuală, au fost create şi au trecut la instruirea militară Divizia 150-a motorizată din regiunea Rostov, Divizia a 42-a motorizată din Cecenia şi Corpul 22 de armată de pe lângă Flota rusă din Marea Neagră în Crimeea. În plus, a fost formată escadrila de elicoptere de atac Ka-52 în Krasnodar şi o serie de alte unităţi’, anunţase în 10 februarie comandantul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, generalul Aleksandr Dvornikov, citat de RIA Novosti.
Concomitent, Kremlinul a demarat un ampl proces de consolidare a prezenței flotei militare în Marea Azov, inclusiv prin detașarea unor unități din Flota militară rusă a Mării Caspice.
Montreux, zid împotriva NATO
În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de situl veștidinrusia.ro.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)
București, escala diplomatică din august a premierului Netanyahu
Primul ministru israelian Benyamin Netanyahu va efectua o vizită oficială în România în data de 8 august 2018, relatează agenția Anima News, preluată de KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că membrii guvernului de la Ierusalim vor efectua o vizită la București, unde va avea loc a treia ședință de guvern comună Israel-România. Expediția diplomatică israeliană în capitala României vine pe fondul intensificării contactelor diplomatice dintre Israel și statele din bazinul Mării Negre. În ultimele luni premierul Netanyahu a efectuat multiple vizite în acest areal geografic, inclusiv în Federația Rusă, iar recent autoritățile de la Kiev au anunțat organizarea unei vizite a acestuia în fosta republică sovietică.
Acorduri importante
Conform surselor menționate anterior, cu această ocazie se vor semna acorduri importante între cele două state, negociate anterior de oficialii de la Ierusalim și București. Valoarea totală a acestor acorduri nu a fost făcută publică, dar surse politice de la București, consultate de KARADENIZ PRESS, au estimat că noile acorduri vor relansa colaborarea economică dintre cele două părți.
Posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt româno-israeliană la București a fost anunțată pentru prima dată în luna mai de către Yarin Levin, ministrul israelian al Turismului, care, aflat atunci în vizită la București, a declarat următoarele într-un interviu acordat televiziunii de stat, TVR, citată de Anima News. ”Cred că ceea ce ar trebui să facem anul acesta pentru a celebra cei 70 de ani de relaţii diplomatice ar trebui să facem ceea ce numim reuniunea G-G, a celor două guverne, şi cum ultima şedinţă comună a avut loc în Israel în 2014, e rândul nostru să fim cei norocoşi şi să facem reuniunea anul acesta, în România. De altfel, acesta este mesajul cu care mă voi întoarce în Israel, mai ales că vrem să punem la punct o mulţime de cooperări bilaterale pe care vrem să le promovăm. O asemenea şedinţă comună va fi nu doar simbolică, ci în avantajul concret al ambelor ţări” a afirmat Yarin Levin.
Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră al diplomației de la Ierusalim
Ambasada României, la Ierusalim
Reamintim că recent autoritățile de la București au decis mutarea ambasadei României de la Tel-Aviv la Ierusalim, urmând exemplul SUA și al unor țări latino-americane. Decizia guvernului român a trezit nemulțumirea oficialităților palestiniene, dar și al unor state din UE, pe fondul lipsei unei strategii politice coerente și unitare a blocului comunitar față de această problemă.
Surse politice de la Ierusalim, citate de mass-media regională, au subliniat că oficialii Statului Israel se așteaptă ca numărul statelor care își vor deschide reprezentanțe diplomatice cu rang de ambasadă la Ierusalim să crească în anii următori. Sursele citate au respins orice posibilitatea ca guvernul israelian să renunșe la politica sa de a considera Ierusalimul capitala indivizibilă a statului evreu.
Netanyahu la Kiev
În cursul unei vizite din această săptămână din Israel, ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin, s-a întâlnit la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, cu care a discutat despre relațiile bilaterale dintre cele două state. Mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, a precizat că cele părți au convenit ca premierul Benjamin Netanyahu să efectueze o deplasare oficială la Kiev, la invitația omologului său ucrainean. Anterior, Netanyahu a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, ducând la apariția unor zvonuri privind posibila implicare a Israelului în procesul de negocieri privind pacea în Donbass și statul viitor al regiunii.
Interese multiple
În cadrul vizite, ministrul de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, a avut loc un dialog cu Patriarhul Ierusalimului Teofil III, unde oficialul ucrainean a pledat pentru susținerea efortului inițiat de autoritățile de la Kiev de obținere a tomos-ului de autocefalie (independență) a unei Bisericii ortodoxe ucrainene, separată de jurisdicția Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Interesele economice comune au fost reliefate în marja lucrărilor Comisiei comune israeliano-ucrainene pentru cooperare economică și comerț, cele două părți fiind pregătite să semneze noi documente care să sprijine dezvoltarea relațiilor comerciale.
Mass-media ucraineană precizează că în 2015 între Ucraina și Israel au început negocierile pentru elaborarea si semnarea Acordului de Liber Schimb. În luna martie 2018 primul-ministrul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a declarat că părțile au convenit asupra semnării acestui acord.
Arme israeliene pentru Donbass
Surse oficiale de la Kiev au declarat, pentru agenția KARADENIZ PRESS, că Ucraina este interesată de achiziționarea de sisteme de armament israeliene pentru armata fostei republici sovietice. Sursele citate a mai declarat că Ucraina este interesată de achiziționarea de nave militare de luptă din Israel pentru înzestrarea flotei militare ucrainene din Marea Azov, Marea Neagră și fluviul Dunărea.
Partea ucraineană ar mai dori și achiziționarea de sisteme ușoare și grele de armament de artilerie și infanterie, inclusiv pentru folosirea lor în Donbass, în luptele cu separatiștii pro-ruși din Donbass.
Concomitent, partea ucraineană este interesată de lansarea unor parteneriate cu firme israeliene pentru modernizarea echipamentului armatei și aviației ucrainene. Oameni de afaceri din Israel s-au arătat interesați de aceste contracte, estimate la peste 5 miliarde de USD. (Mihai Isac/N.G.)
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Forțele militare ruse, desfășurate în Republica Abhazia (stat nerecunoscut din Georgia), au declanșat ample exerciții militare, în cadrul cărora soldații ruși execută trageri cu sistemele de artilerie și de rachete din dotare, iar infanteria marină rusă și abhază execută antrenamente de luptă cu sistemele de armament din dotare, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La aceste exerciții participă soldați din contingentul militar rus din Abhazia, infanterie marină și diferite categorii de nave din Flota militară rusă a Mării Negre, aviație militară, precum și reprezentanți din toate categoriile de forțe ale armatei abhaze, în mod special forțe speciale și unități de parașutiști. Experții militari atrag atenția că aceste exerciții fac parte din strategia rusă de antrenare a viitoarelor contingente militare care vor fi desfășurate pe frontul sirian.
La aceste exerciții au participat, în calitate de observatori, ofițeri din Republica Belarus, Oseția de Sus, Armenia și unele state central-asiatice, aliate cu Federația Rusă. Surse abhaze, citate de mass-media, au precizat că exerciții similare vor fi organizate și în perioada iulie-august 2108 pe teritoriul regiunii separatiste, a cărei independență nu este nerecunoscută de Republica Georgia, statele UE și NATO ori de majoritatea statelor lumii.
Exerciții pe bandă rulantă
În ultimele săptămâni, Federația Rusă au efectuat mai multe exerciţii militare și în Crimeea, în cadrul cărora militarii ruşi simulează acţiuni de „identificare a navelor unui inamic convenţional”. Conform comunicatului Flotei Ruse din Marea Neagră, citat de Radio Svoboda, în aceste exerciții au fost implicate sisteme de rachete de coastă, în Crimeea fiind deja instalate de forțele ruse baterii de rachete „Bastion” şi „Ball”.
A doua etapă a exerciţiului a presupus desfăşurarea sistemelor de rachete pe teren şi schimbarea poziţiilor de foc, în strânsă colaborare cu aviația și forțele terestre de sprijin. Etapa finală a aplicaţiilor tactice a vizat identificarea ţintelor navale de suprafaţă şi transmiterea informaţiilor la punctul de comandă.
Reamintim că Rusia efectuează lunar aplicaţii cu bateriile de rachete „Bastion” şi „Ball” desfășurate în Crimeea, exercițiile vizând distrugerea ţintelor marine ale unui inamic convenţional. Aceste activități sunt considerate drept avertismente transmise de partea rusă statelor NATO, precum SUA, Franța, Marea Britanie, care trimit periodic nave militare în Marea Neagră.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Crimeea, fortăreață militară
De la anexarea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol în 2014, Federația Rusă a desfășurat zeci de mii de soldați în regiune, dotați cu sisteme moderne de armament, inclusiv divizii de rachete sol-aer S-400. Concomitent, Flota militară rusă a Mării Negre, implicată în conflictul sirian, este o prioritate pentru autoritățile ruse, primind submarine și nave de suprafață moderne.
Federația Rusă a acordat o importanță deosebită dezvoltării unui sistem avansat de apărare antiaeriană, Kremlinul desfășurând în urmă cu mai multe luni o primă divizie de rachete S-400 în Crimeea, în apropierea oraşului-port Fedosia. Ulterior noi unități au fost desfășurate și lângă oraşul Sevastopol, pentru a controla spaţiul în zona frontierei cu Ucraina și a zonei economice exclusive, aflată în dispută cu Kievul după evenimentele din 2014.
Noul sistem de apărare aeriană, proiectat pentru a apăra graniţele Rusiei, poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, a declarat anterior Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene ruse.
Sistemele S-400, introduse prima dată în dotarea forţelor militare ruse în 2007, pot doborâ rachete balistice pe o rază de 60 de kilometri. (N.G./M.I.)
Cu o Rusie tot mai expansivă și mai belicoasă în acțiunile sale din zona „brâului său de securitate” din Europa de Est, statele din regiune caută soluții pentru a contrabalansa avantajul tactic al Rusiei în Marea Neagră. Acesta s-a mărit și mai mult, după primăvara anului 2014 prin anexarea peninsulei Crimeea. Acest coordon militar rusesc, ce se întinde dinspre Donbas (estul Ucrainei), prin peninsula Crimeea anexată și se continuă până în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, a sporit prezența militară a Rusiei în regiune. Dar mai ales a pus în alertă NATO.
Cum atitutinea Turciei în ultimii ani a înclinat mai degrabă spre o poziție de reconciliere și chiar cooperare cu Rusia, prin achiționarea de armament și punerea la masă pentru negocieri în privința Siriei, NATO mizează la Marea Neagră tot mai mult pe România și Bulgaria.
Dintre cele două țări, poziția mai avantajoasă, dar și capacitățile de luptă mai mari ale României, fac din această țară un adevărat „forward operating base” (FOB) al Alianței la Marea Neagră.Unul în care atât SUA în mod particular, dar și Alianța Nord-Atlantică este gata să investească resurse materiale și umane.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de la Cotroceni, ținută alături de experți în domeniul securității, că prezența militarilor americani în număr din ce în ce mai mare în România este una binevenită și că este nevoie de consolidarea capacităților de apărare.
„Pe fondul acestor evoluții, obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al țării noastre – precum și rolul nostru în NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Iohannis.
SUA, binevenite în România
El a mai spus că soldați SUA sunt bineveniți în România. „România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România”, a mai adăugat șeful statului român.
În ceea ce privește cele mai mari amenințări, Iohanis a indentificat un „comportament ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret”, cu referire evidentă la Federația Rusă.
România alocă 2% din PIB pentru apărare, tendință care va fi menținut în următorii ani pentru a creștere capacitățile de apărare ale țării într-un contextul regional tot mai tulbure. Aceste măsuri sunt apreciate în special de SUA, administrația actuală de la Casa Albă a lui Donald Trump insistând tocmai pe acest aspect al contribuției sporite la securitatea mondială a tuturor statelor membre NATO.
Proiectul „Basarabia”, reanimat de ruși pentru Odesa
Dar lucrurile tind să se precipite și mai mult în Ucraina, acolo unde serviciile speciale ucrainene vorbesc tot mai des despre resuscitarea de către ruși a „proiectului Basarabia”. Declarații în acest sens au fost făcute în urmă cu două săptămâni şeful Serviciului de Securitate de la Kiev (SBU), Vasili Hriţak, menţionând că acest proiect separatist al Rusiei a fost dejucat în 2015.
„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat.
Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, declara oficialul ucrainean, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Odesa.
El explica că proiectul „Basarabia” ar putea fi susținut de trupele ruse (Grupul Operativ al Trupelor Ruse – GOTR) ce numără circa 1.500 de soldați. Acestea fac parte din Districtul Militar de Vest al Rusiei, potrivit site-ului Ministerului Rus al Apărării. „Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a completat oficialul ucrainean.
De asemenea, acesta a mai vorbit și de toate pregătirile de infrastructură ce se fac în regiune, făcând referire la reabilitarea pistei aerodromului de la Tiraspol pentru aterizarea avioanelor militare și a celor de mare tonaj.
De asemenea, directorul Departamentului de Aprovizionare a Serviciului Frontierei de Stat, Alexander Gura, a precizat miercuri că, citat de EurAsia Daily, că Ucraina urmărește atent în aceste zile „persoanele pro-ruse care vor încerca să pătrundă în Ucraina pentru a destabiliza situația, precum și pentru prevenirea importului ilegal de arme. Forțele de rezervă forțate vor fi la punctele de control. Au fost luate măsuri pentru protejarea frontierei cu Rusia, Moldova și ocuparea temporară a Crimeei „.
Potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei, „provocările sunt posibile în timpul evenimentelor”, cel mai probabil în Odesa, unde se va comemora cea de-a patra aniversare a asasinării în masă a civililor din Casa Sindicatelor, acolo unde un incediu provocat de o mână criminală a ucis zeci de oameni nevinovați ce au rămas blocați înauntru clădirii pe data de 2 mai 2014.
Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că „amenințarea majoră pentru Ucraina provine dinspre Grupul operativ al trupelor rusești” desfășurat în regiunea transnistreană, care nu este controlată de Moldova. În acest sens, Ucraina a sprijinit poziția guvernului moldovean de a compara forțele de menținere a păcii cu trupele de ocupație rusești.
Coridor de evacuare
Mai mult decât atât, R. Moldova și Ucraina insistă fervent la nivel internațional, încă de anul trecut pentru retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Propusă încă din 2015, ideea asigurării de către Ucraina a unui culoar de evacuare a trupelor ruse din Transnistria, a fost din nou enunțată de la Kiev.
Ucraina este de acord cu retragerea trupelor ruseşti din Transnistria prin teritoriul ucrainean, a declarat reprezentantul special al Kievului în procesul de reglementare a diferendului transnistrean Viktor Krâjanovski în cadrul unei dezbateri pe tema „Capcanele reglementării transnistrene: cum să le evităm?”, desfăşurată marţi la Kiev.
Conferința se desfășoară după Forumul de Securitate de la Kiev, ce a avut loc săptămâna trecută în care atât oficialii din Ucraina, cât și premierul R. Moldova Pavel Filip au cerut retragerea imediată a trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană.
„Chiar şi astăzi suntem gata ca teritoriul nostru să fie folosit în acest scop, deoarece poziţia noastră principială este că trupele ruse trebuie să fie retrase din Transnistria, ele ar fi trebuit retrase demult de acolo”, a spus Krâjanovski
El a reiterat poziţia Kievului în această problemă ce rămâne neschimbată şi, prin urmare, Ucraina este pregătită să ofere toată asistenţa posibilă în acest scop.
După declarațiile lui Filip de la Kiev, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că Moscova nu va admite dizolvarea așa-zisei misiuni de menținere a păcii din Transnistria.. „Noi nu vom admite degradarea statutului Transnistriei, unde locuiesc conaționalii noștri, și nu vom accepta desființarea misiunii noastre de pacificare”, a scris Rogozin pe Facebook.
Rusia a oferit deja peste 200.000 de cetățenii în Transnistria, acolo unde, pe hârtie populația ar fi de 500.000, dar în realitate aceasta este undeva în jurul a 300.000 de locuitori.
Mai agresiv decât Rogozin, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afacerile cu CSI, integrare eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii din cadrul Dumei de Stat, Constantin Zatulin, a avertizat că prin „coridorul verde” Rusia poate și trimite, nu doar retrage trupe militare.
„Vreau să amintesc guvernului moldovenesc că coridorul ar putea funcționa în ambele sensuri”, i-a răspuns Zatulin lui Filip în presa rusă, menționând că Ucraina și R. Moldova trebuie să întrebe mai întâi și Rusia când vine cu astfel de inițiative.
Toate aceste semne de nervozitate în regiune sunt prilejuite de acțiunile deschise sau discrete rusești în zona Mării Negre, fie că vorbit de statele riverane, sau cele din imediata apropiere. NATO și-a intensificat în ultimii ani prezența la Marea Neagră și a consilidat Flancul estic al Alianței.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac)
